Mostenirea Movilenilor

# Anul 1928 marcheaza inceputul galcevii dintre Primaria Carmen Sylva si Societatea anonima Movila-Techirghiol, creata de Ioan Movila (foto) * Aceasta este somata sa predea imediat, gratuit si in plina proprietate comunei nou infiintata, toate terenurile destinate strazilor si drumurilor de acces dintre loturi, indiferent daca terenurile prevazute in planul de sistematizare au fost vandute la particulari sau se afla inca in proprietatea societatii * Societatea isi rezerva proprietatea parcului in interiorul caruia se afla hotelul "Movila" * In noiembrie 1948, Ministerul Afacerilor Interne primeste prin testament bunurile imobiliare si terenurile mostenitorilor Movila * Lista bunurilor care apartinusera familiei Movila si pe care o redam integral, se afla publicata in Monitorul Oficial (partea I B) nr. 260 din 8 noiembrie 1948 * Ivonna Movila, urmasa Movilenilor, stia ca unchii ei procedasera bine renuntand definitiv si de buna voie la ultimele lor proprietati, nationalizarea fiind cel mai brutal mijloc de a smulge oamenilor intreaga lor identitate * Cerand restituirea a 1200 metri patrati in Eforie Sud, Ivonna Movila spune ca in locul acestora i s-a decernat prin posta, titlul de cetatean de onoare al localitatii

"Societatea anonima "Movila Techirghiol" care a fost creata in 1898 de catre defunctul Ioan Movila, pe proprietatea sa particulara, mosia Tusla, in conformitatea unui plan de parcelare aprobat de Prefectura Constanta prin deciziunea sa nr. 7007 din 1898 a fost trecuta in deplina proprietate a Societatii anonime pe actiuni "Movila Techirghiol". Societatea proprietara a sistematizat planul de parcelare a statiunii, obtinand in acest scop autorizarea Consiliului tehnic superior prin jurnalul sau nr. 70 din 5 mai 1922 si a aplicat noua sistematizare. Atat intemeietorul statiunii cat si societatea noastra au creat drumurile, soselele si bulevardele croite pe terenurile proprietatii lor si au facut plantatiuni. La 1 ianuarie 1928, infiintandu-se comuna Carmen Sylva, de care depinde astazi statiunea balneara "Movila Techirghiol", societatea noastra gaseste cu cale ca, in vederea maririi patrimoniului noii comune si pentru a asigura pe viitor o buna si reala administratie, sa cedeze in mod gratuit comunei Carmen Sylva toate strazile si bulevardele marcate cu conditia de a-si rezerva dreptul exclusiv si imprescriptibil de a mentine, a extinde si a dezvolta instalatiile electrice si a furniza curentul produs de uzinele sale in statiune si locuitorilor, ca si conductele de apa, gaz etc. Societatea isi rezerva in plin proprietatea parcului in interiorul caruia este cladit hotelul "Movila", care se margineste cu soseaua Constanta-Mangalia, de-o parte si cu marea, pe alta parte. Mai daruieste comunei Carmen Sylva cinci mii de metri patrati pentru un cimitir comunal, o mie de metri patrati pentru a construi grajdurile, o mie de metri patrati pentru piata agroalimentara, alte trei loturi pentru o scoala si un ateneu popular. Conditia: primaria Carmen Sylva nu va putea inchide, declasa sau schimba destinatia acestor obiective.Ateneul popular se va numi "Ioan Movila", dupa cum este stipulat in actul de donatie. Consecutiv, vor mai fi donate: terenul pe care se afla inceput edificiul destinat bisericii, pentru a se putea ridica o casa parohiala, 2 400 metri patrati pentru diverse localuri si servicii necesare comunei".Acest "testament" in numele societatii anonime Techirghiol-Movila poarta data martie 1929. Este cel mai generos act de donatie pe care putea sa-l faca cineva nesilit de nimeni in folosul unei comunitati. Ce i-a determinat pe urmasii lui Ioan Movila sa recurga la acest gest? Ce ascunde el intr-o intentie nedeclarata public?O societate care veghea la patrimoniul sauIoan Movila a murit la 13 ianuarie 1904. Sotia sa Elena si cei sapte copii au ramas sa duca mai departe proiectele edilitare ale intemeietorului statiunii.Societatea anonima Movila-Techirghiol a fost creata in 1920. Actul ei de nastere este autentificat de Tribunalul Ilfov, sectia notariat, la 3 martie. Ea preia intregul patrimoniu al familiei aflat in arealul lacului Techirghiol. Sediul societatii era la Bucuresti, pasajul Victoriei, etajul 3 .La 16 aprilie 1926, Societatea "Movila Techirghiol" isi prezenta darea de seama anuala. Avea un consiliu de administratie compus din C. Alimanisteanu, V. Alimanisteanu, ing. C. Baleanu, L. Bolomey, Em. Brancovici, Arta Cerchez, dr. M. Ianca, Sever I. Movila, Mihai Gr. Popescu, ing. M. Radulescu, membri, ing. Gh. Bals - vicepresedinte. Iata o adevarata pleiada de oameni desemnati a raspunde de drumul societatii, printre ei figurand si membri ai familiei Ioan Movila. In fata adunarii generale se raporta ca au fost respectate preturile, ca s-a mai construit o cladire cu doua saloane mari pentru sudatie si 12 "cabine moderne pentru cataplasme", ca aripa dreapta din stabilimentul bailor a fost transformata in cabina de lux cu faianta pe pereti si dale de mozaic, precum si cazi din mozaic. S-au dublat usile la camerele hotelului "Movila" si s-au pus obloane la ferestre, au fost renovate parti din mobilier, pentru uzina electrica s-a cumparat un motor de 80 cai putere, astfel ca "am asigurat pentru cativa ani iluminatul atat in exterior, cat si la vilele particulare".La data aceea, Techirghiolul, ca localitate climaterica si balneara, era compusa de fapt din doua asezari, una in continuarea celeilalte: Techirghiol-sat si Carmen Sylva sau Techirghiol-Movila.In 1926 este promulgata Legea pentru unificarea administrativa si organizarea comunala prin care, la pozitia 84, comuna Techirghiol, avea resedinta cu acelasi nume si singura localitate inglobata Musurat, in timp ce Tuzla cuprindea Carmen Sylva, Costinesti si resedinta comunei Tuzla.Familia Movila cumparase mult teren in zona. Un plan aprobat cu decizia Prefecturii Constanta nr. 7007 din 27 iunie 1928 cuprindea loturile parcelate pe malul Marii Negre si pe malul lacului Techirghiol pe care le vindea cu plata in patru ani sau 16 rate trimestriale. Harta pe care ne-a oferit-o Ivonne Buzescu-Movila, si pe care o reproducem in cartea "Techirghiol pentru Europa", cuprinde si precizarile olografe ale acesteia. Anul 1928 marcheaza inceputul galcevii dintre Primaria Carmen Sylva si Societatea anonima Movila. Aceasta din urma este somata sa predea imediat, gratuit si in plina proprietate comunei Carmen Sylva, nou infiintata, toate terenurile destinate strazilor si drumurilor de acces dintre loturi, indiferent daca terenurile prevazute in planul de sistematizare au fost vandute la particulari sau se afla inca in proprietatea societatii.Mostenitorii lui Ioan Movila, prin Societatea anonima Movila, acorda pentru inceput, un teren gratuit, in Carmen Sylva, pentru a se construi o piata."Divortul" care duce la nasterea unei noi statiuniPrimii care au solicitat dezlipirea de comuna Techirghiol au fost locuitorii satului Musurat, la 26 septembrie 1926. In virtutea legii pentru unificarea administrativa, consiliul comunal Techirghiol isi da acordul motivand orgolios ca este mai bine sa se gospodareasca singuri. Cu numele "Regelui Mihai I", la 1 ianuarie 1928, satul Musurat se dezlipeste de Techirghiol capatand statutul de comuna. Se imparte bugetul si, conform regulamentului institutiilor hidrominerale si climatice, din excedentul rezultat prin taxele de statiune si muzica pe 1927 nu i se aproba nici un leu. A vrut divort, a avut!Carmen Sylva, conform planului de sistematizare aprobat la 15 mai 1922 de Consiliul tehnic superior, apartinea de comuna Tuzla.La 1 ianuarie 1928 isi capata statutul de statiune balneara si are dreptul sa se organizeze dupa regulamentul comunelor. Conform aceluiasi plan de sistematizare, consiliul comunal isi delimiteaza vatra, propunandu-si sa ridice pe domeniul public localuri de bai, o scoala, o biserica, monumente, sanatoriu, abator, cimitir, teren de tir si sport. Avea, in schimb "mostenite" de la Tuzla: gara, post de jandarmi, posta pe timpul verii, un agronom regional. Populatia numara 507 romani, 13 unguri, 11 germani, 85 alti, total 616 suflete. Pe teritoriul sau erau 230 case, un spital militar cu doua sute de paturi, construit de ing. Carol Petrazoli si Hermann, un sanatoriu CTC cu trei sute de paturi, o farmacie sezoniera, o fabrica de paine. Locuitorii detineau 82 cai, 7 vite, 16 oi, 36 carute, 16 automobile.La 30 iunie 1930, fara nici o prealabila discutie, locuitorii si proprietarii statiunii Techirghiol Plaja - Eforia cer dezlipirea de comuna. Motivatia: dreptul ce li se acorda prin Legea pentru organizarea administratiei locale. Vor administratie autonoma, statut de comuna suburbana, pendinte tot de Techirghiol, vor sa fie liberi! Mai mult, acuza administratia locala ca nu contribuie cu nimic la infrumusetarea zonei.Comisia balneo-climaterica intervine pe langa Ministerul de Interne pentru schimbarea numelui localitatii, Techirghiol-bai, in loc de Techirghiol-sat. Ministerul de Interne a trimis petitia Prefecturii de judet spre a aviza. Autoritatea locala a opinat pentru mentinerea numelui Techirghiol, fara "sat" si fara "bai", deoarece, singur, numele de Techirghiol este suficient pentru a defini aceasta statiune balneara a carei reputatie este indeajuns raspandita pentru a mai avea nevoie de adaugari de nume."Am cerut toate terenurile libere de la loan Movila si cele care nu sunt in patrimoniul public sau nu sunt instrainate"Povesteste intr-o scrisoare Ivonna Movila: "In 1990 am dorit, plina de speranta, sa pornesc actiunea de reconsiderare morala a bunicului. Si am inceput cu Primaria Eforie Sud. Era primar Bratu. Am stat de vorba doua ore, timp in care el a incercat sa afle de la mine cat mai multe date despre oras. Venisem sa cer, conform Legii nr. 18, cele doua terenuri ale mamei caci bunicul isi inzestrase fiecare copil cu cate doua loturi pentru casa. Cand am iesit din primarie, vreo trei sute de oameni ma asteptau cu scrisori in mana sa le duc jalbele la Bucuresti. Fiecare fusese nedreptatit intr-un fel sau altul. Imi era greu sa le spun ca nu pot nimic mai mult decat ei. Eu vroiam cele doua loturi, conform legii. Nu neaparat cele pe care acum se afla constructii ci altceva, in compensatie, la margine. Corespondenta mea, chiar pe un ton mai aspru, a continuat cu Ion Beche=ADrescu care a gasit ceva sa-mi dea sa tac. Mi-a decernat, prin posta, titlul de cetatean de onoare al statiunii Eforie Sud. lata si textul: "Hotarare privind conferirea titlului de cetatean de onoare al orasului Eforie doamnei Ivonna Buzescu-Movila. Consiliul local al orasului Eforie, avand in vedere expunerea de motive si proiectul de hotarare prezentat de catre primarul ora=ADsului, tinand seama de raportul Comisiei pentru administratie publica locala, juri=ADdica, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor; avand in vedere raportul compartimentului de administratie publica locala, secretariat si autoritate tutelara in care se arata ca doamna Ivonna Buzescu-Movila este ne=ADpoata celui care a fost Ioan I. Movila, inte=ADmeietorul statiunii balneare Techirghiol-=ADMovila, denumita in prezent Eforie Sud; in temeiul prevederilor art. 2, al. 2, lit. V si ale art. 29 din Legea 69/1991, privind administratia publica locala hotaraste: art. 1 . Se confera titlul de cetatean de onoare al orasului Eforie d-nei Ivonna Buzescu=AD Movila. Prezenta a fost adoptata cu un numar de 12 voturi pentru din cei 12 con=ADsilieri prezenti la sedinta. Datata la 31 octombrie 1995".Am continuat cu cererile renuntand la cele doua loturi ocupate cu constructii si solicitand toate terenurile libere de la Ioan Movila si cele care nu sunt in patrimoniul public sau nu sunt instrainate. Acum ma judec. Mereu ma judec. Viata mea a fost si a ramas un lung proces de restitutio".Bunurile Movila donate catre ministere prin testamentLista bunurilor care apartinusera familiei Movila se afla publicata inMonitorul Oficial (partea I B) nr. 260 din 8 noiembrie 1948. Ivonna stia ca unchii ei procedasera bine renuntand definitiv si de buna voie la ultimele lor proprietati. Nationalizarea era cel mai brutal mijloc de a smulge oamenilor intreaga lor identitate. Reproducem mai jos textul oficial:36. Imobilul din Bucuresti, str. Latina nr. 3, lasat pentru =BC parti indivize, de catre defuncta Elena I. Movila, prin testament, la Ministerul Afacerilor Interne.37. Imobilul din Constanta, Piata Independentii nr. 15, lasat pentru =BC parti indivize, de catre defuncta Elena I. Movila, prin testament (cladire compusa din 14 incaperi, parter, mansarda), la Ministerul Afacerilor Interne.51. Imobilul din Bucuresti, strada Latina nr. 3, parte indiviza 1/7 din 3/4, lasat de defunctul Iuliu Movila, prin testamentul olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.52. Imobilul din Constanta, Piata Independentii nr. 15, parte indiviza 1/7 din =BE, lasat de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul olograf din 26 Decemvrie 1945, compus din parter si mansarda, la Ministerul Afacerilor Interne.53. Lotul nr. 11, in suprafata de 1 ha, teren de constructie, in orasul Constanta, b-dul 1 Mai, fost 8 Iunie, pe malul marii, lasat de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.54. Lotul din marginea orasului Constanta, la punctul "Viile Vechi", pentru constructii de casa, in suprafata de 5 000 mp, lasat de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul olograf din 26 Decemvrie 1945, in indiviziune cu fratii testatorului, la Ministerul Afacerilor Interne.55. Terenul din marginea de Vest a orasului Constanta, la punctul "Viile lui Vararu", in suprafata de 4 ha, lasat de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.56. Lotul nr. 38, situat in cartierul Bratianu, la marginea orasului Constanta, in suprafata de 4 ha, lasat de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.57. Terenul de gradinarie, situat la marginea orasului Constanta, la punctul numit "Cismea", in suprafata de 4 ha, ramas de la defunctul Iuliu Movila, la Ministerul Agriculturii.58. Terenul din orasul Mangalia, judetul Constanta, cu constructiile de pe el, conform inventarului, in suprafata de 10.000 mp, lasat in indiviziune de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.59. Terenul de casa, situat in orasul Mangalia, cu constructiile de pe el, conform inventarului, in suprafata de 2 800 mp, lasat in indiviziune de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.60. Locul de casa, din orasul Mangalia, cu constructia de pe el, conform inventarului, in suprafata de 100 mp, lasat in indiviziune de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.61. Locul viran, situat in orasul Mangalia, conform inventarului, in suprafata de 1 000 mp, lasat in indiviziune de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Afacerilor Interne.62. Terenul arabil pentru gradini de zarzavat, in orasul Mangalia, conform inventarului, in suprafata de 12 ha, lasat in indiviziune de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Agriculturii.63. Terenul pentru gradini de zarzavat, in orasul Mangalia, la locul "Botul Viilor", in suprafata de 1,5 ha, lasat in indiviziune de catre defunctul Iuliu Movila, prin testamentul sau olograf din 26 Decemvrie 1945, la Ministerul Agriculturii.(Va urma)