Mostenirile lui Movila au fost donate domeniului public inainte de a fi nationalizate

Un adevar dovedit de istorie:

Fara exagerare, despre noul orasel de vacanta se scria: "Sunt putine statiuni in lume in care se gasesc reunite la un loc atatea mijloace naturale de tratament ca in "Movila Techirghiol". Sau: "Movila Techirghiol" este una din cele mai mari statiuni de namol din lume".Camil Petrescu, in "Patul lui Procust" are o splendida descriere a vietii aristocrate dusa in sezon de lumea buna a Romaniei interbelice: "La hotelul Popovici de la Movila. Aici se aduna seara tot tineretul, care se prajea ziua pe plaja ingusta si sinuoasa. Femeile, aproape anonime in lumina, cand dormitau lungite lanced pe cearceafuri albe, in costume de baie, oarecum toate la fel ca niste oi intr-un obor sau, daca vreti, unele ca niste flacai la recrutare, altele ca niste "girls" de opereta, deveneau siluete proprii, o biografie si un nume de obicei foarte cunoscute caci pe vremea aceea veneau la Movila mai toti cei care alcatuiau bunastare si modernitate bucuresteana. Ograda selecta marginita spre maidanul soselei de un gard viu, cam salbaticit, avea la marginea bataturii de la intrarea hotelului un aspect de han de munte, dincolo de care era spre stanga gradina, oarecum taranesc de neingrijita cu mesele restaurantului.Un fel de umbrar-pavilion si, mai spre stanga inca adapostit intr-un colt, jazz-ul slujea seara pentru dans. Situat mai sus decat mesele din gradina, era ca o sera de vara, iar in vreme de ploaie era la randul sau transformat in restaurant. Ierarhia sociala dupa anarhia si devalmasia senzuala de pe nisip se restabilea aici.Numele cu patina aristocrata si, uneori, princiara se adunau la o parte. Domnii si doamnele care dupa siesta jucasera intreaga dupa-amiaza bridge in costume albe sau in pulovere colorate, dupa ce terminau masa inceputa devreme se retrageau, unii in sezlonguri, altii plecau sa faca plimbari cu masina, iar cateva cucoane apareau la ferestrele deschise ale hanului-vila, caci toti erau pensionarii lui, camerele retinute cu un an inainte, si priveau ca la teatru. Consideram toti cu aceeasi curiozitate in fiecare seara pe cei ce veneau, dupa-amiaza, sa ia desert, cafele sau vin; sa danseze sau sa priveasca si ei pe dansatori. Intre 9 si jumatate si 10 si jumatate, toate celelalte restaurante se goleau, dar gradina "Popovici" era ticsita, caci se adaugau mese pretutindeni, iar cand nu se mai putea nici asa, cunoscutii isi cereau ingaduinta sa se aseze de nevoie la mesele celor sositi mai din vreme. Ba unii priveau si de afara peste gardul viu. Mai ales ca in vara asta venea uneori seara, de la Constanta, sa ia masa aci si, uneori, dansa principele Nicolae".Carmen Sylva, o localitate nascuta in 1899 si botezata dupa regina ElisabetaDespre asezarea cu numele Carmen Sylva se stie, poate, cel mai putin. Numele este legat de prezenta reginei Elisabeta, alias poeteasa Carmen Sylva, in zona marii si a lacului Techirghiol.Principesa Elisabeta de Wied, devenita mai tarziu regina Romaniei, s-a nascut la 29 decembrie 1843, in castelul familiei sale de pe Rin. L-a cunoscut pe Carol in 1869, in putin timp s-au casatorit si au venit in Romania, reprezentand in Europa interesele politice ale noii sale tari. Regina Elisabeta a avut o singura fata - pe Maria - care a murit la varsta de patru ani. Poreclita "mama ranitilor", regina a fost o prezenta activa in spitale, aziluri si chiar pe front, imbarbatandu-i si ajutandu-i pe soldati si pe cei nevoiasi. A ramas in istoria literaturii romane cu o serie de lucrari - proza si poezie - majoritatea scrise in germana, dar traduse si in romaneste. Proza: "Cugetarile unei regine" - 1882, "Povestile Pelesului" - 1882, "Printre veacuri" - 1885, "Astra", in colaborare "Kremnitz" - 1886, "Robia pelesului" - 1888, "Mesterul Manole" - 1892, "Cuvinte sufletesti" - 1900, "Povestea unei regine" - 1901, "Calatoria pe Dunare a unei fiice a Rinului" - 1905; poezii: "Poeziile unei regine" - 1897, "Poezii romane traduse de Carmen Sylva" - 1898, "Valuri alinate", traduse de G. Cosbuc - 1906 etc. A fost membra onorifica a Academiei Romane, premiata de Academia Franceza, cu piese jucate pe scena Vienei. Un merit evident in succesul ei literar l-a avut domnisoara ei de onoare, Elena Vacarescu.La mare, familia regala a avut mai multe domenii, unele chiar in zona lacului.Asa cum am mai scris, Carmen Sylva s-a infiintat ca sat (comuna rurala) in 1899, prin parcelarea mosiei Ioan Movila. Abia la 1 ianuarie 1928 a devenit localitate. Avea, in 1931, o biserica neterminata - fara pictura, un monument al lui Ioan Movila ridicat prin subscriptie publica, in 1926, in statiune exista un birou pentru "calauza" vizitatorilor straini, un depozit automat de benzina pe soseaua principala, plasat chiar in centrul comunei. Vara se proiectau in aer liber filme pe peretele cazinoului de la mare.In 1931, in Carmen Sylva existau trei fabrici de ape gazoase, apartinand - una Societatii anonime Movila-Techirghiol, cealalta lui Mihai Vasilescu si lui Ion Antonescu. Mai functionau o brutarie - proprietar Cristu T. Nenu, patru restaurante ale comerciantilor Valerian Codreanu, Nicolae Baloianu, Vasile Smolet si Mitroi Vasilescu, doua cafenele: Cadri Vali si Iani Constantin, un magazin de coloniale al lui Iani Radu si o bodega - Panait Vasiliu. La acestea se adauga chioscul de benzinarie apartinand Societatii "Distributia".Una din personalitatile localitatii a fost, fara indoiala, Sever Movila, cel de-al doilea fiu al lui Ioan Movila, casatorit, fara copii. Il evoca, in 1999, pentru cartea "Techirghiol pentru Europa" o locuitoare, Valentina Radu, nascuta in 1929, in Carmen Sylva - Techirghiol. Cateva pagini scrise marunt cu aceste amintiri extrem de emotionante se pastreaza si astazi in fondul documentar al autorilor cartii. "Tatal meu, Petre Radu, a fost administratorul fabricii de sifoane si ape minerale din cadrul Societatii anonime Movila-Techirghiol, de la inceputuri pana in 1939. Si mama, Galinia Radu, a lucrat in serviciul lui Sever Movila pe care il descria totdeauna cu placere si respect. Era un barbat bine facut, inalt, frumos, locuia cu sotia in timpul verii intr-o vila din spatele Cazinoului, numita "Pisica de mare". Desi avea trei limuzine, cu trei soferi, prefera mersul pe jos pentru a observa toate aspectele gospodaresti ale statiunii. Pomii i-a adus din Franta, maslini, migdali, chiparosi, salcami, proiectantii si arhitectii care lucrau aici erau cei mai vestiti. Avea sera proprie, avea caramidarie, a ridicat camin pentru batrani, cantina pentru copiii saraci. La intrarea in parcul din fata hotelului "Movila", la soseaua principala, a construit o poarta monumentala, cu doi lei imperiali, supranu=ADmita, dupa lucrarea lui Brancusi, "Poarta Sarutului". Nu astepta fonduri de la stat, tot ce construia era din profitul statiunii, reinvestit.La inceput, Carmen Sylva nu avea scoala primara si pana s-a construit, din banii lui Sever Movila, a functionat in vila lui Nicolae Iordanescu, salariatul lui Sever Movila, caruia acesta din urma ii platea chirie. A construit un dispensar mare si modern care cuprindea nu doar sali de consultatii, ci si locuinta pentru medic, stationar, bucatarie. Cladirea se pastreaza si astazi, se numeste "Casa de piatra" si este o tabara de vara amplasata la soseaua spre Tuzla. Sever Movila i-a ridicat tatalui sau, in semn de omagiu, o statuie in bronz care, la inceput, a fost amplasata pe coasta de deasupra digului mare. Schimbandu-se timpurile, statuia a fost data jos si a zacut zeci de ani in curtea primariei pana cand a fost repusa la loc de cinste in scuarul din fata hotelului "Parc".Inainte de nationalizarea din 1948, Sever Movila si-a donat averea CFR-ului, ministru fiind in acea vreme Gheorghe Gheorghiu-Dej".Ioan Movila doarme in vesnicia bisericii din Carmen SylvaIoan Movila murise la 13 ianuarie 1904 si fusese ingropat in cimitirul Bellu din Bucuresti. In 1923 se constituise comitetul pentru terminarea bisericii din Carmen Sylva, al carui presedinte este ales Sever Movila. Dovada ca familia saracise si incepuse declinul este ca nu se reuseste decat foarte tarziu terminarea lucrarilor. In 1935, Sever solicita episcopului Gherontie acceptul pentru a muta osemintele tatalui sau la biserica din Carmen Sylva, construita din initiativa si la indemnul mamei sale, Elena Movila. Cu adresa 3556 din 2 august 1935 se aproba aceasta stramutare. Sfintirea bisericii "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" din Carmen Sylva-Bai a avut loc la 25 august 1935. Programul solemnitatii religioase, semnat de episcopul Gherontie al Tomisului, a inceput la 24 august, ora 4, cu slujba de vecernie savarsita de P.C. vicar al Sfintei Episcopii, Daniil, insotit de doi diaconi si preotii din Tuzla si Techirghiol-bai. A doua zi, duminica, 25 august, a avut loc primirea in mantie a episcopului Gherontie. Intreaga slujba de sfintire este inchinata ctitorului bisericii si al statiunii, Ioan Movila. Astfel, in timp ce muzica militara intona pentru onor, cei doi preoti purtau pe umeri osemintele lui Ioan Movila, pe care le-au depus in pronaos, apoi sarcofagul in cripta. Din partea familiei, Sever Movila multumea locuitorilor. Seara, un praznic la Cazinoul din Constanta punea capat momentului de crestina sarbatoare.Pe piatra funerara sta scris in eternitate: "Cu Voia Tatalui, cu impreuna lucrarea Fiului si cu Savarsirea Sfantului Duh, pusu-s-a locas cu Hramul Nasterea Sfantului proroc; inainte mergatorul si botezatorul Ioan, in 1913. Locul daruit de bunul crestin si roman Ioan Movila. Ctitor si intemeietor al orasului si bailor Carmen Sylva, judetul Constanta. Din cauza razboiului l mondial si a urmarilor lui insa s-a terminat abia in anul 1935.Cu osardia si cheltuiala vaduvei ctitorului, Doamna Elena I. Movila, si a fiului lor Sever si a sotiei sale Alina, a doamnei Maria Sachelarie, Lya colonel Harjeu si Eliza, profesor universitar Burileanu, a autoritatilor comunale in frunte cu dl. prof. dr. Gheorghiu, rectorul Universitatii din Bucuresti si primar al orasului Carmen Sylva, precum si cu ajutorul multor buni crestini sfintirea s-a slujit de Prea Sfintia Sa Domn Gherontie Nicolau, Episcopul Eparhiei Constantei (vechiul Tomis si Durostorului) la 25 august, anul mantuirii una mie noua sute treizeci si cinci, iar al pastoriei sale al zecelea.Cu aceasta ocazie, s-au adus din Cimitirul Bellu din Bucuresti osemintele ctitorului Ioan Movila si dupa sfanta liturghie si parastasul cuvenit s-au asezat spre vesnica odihna, in cripta din dreapta sfintei Biserici, sub placa de marmura cu inscriptie. O candela pururi aprinsa va simboliza dragostea familiei si recunostinta credinciosilor pentru el. 1935, august 25".Si o alta inscriptie alaturi de o semnatura, Antonio Ruta, Constanta, probabil autorul complexului funerar din biserica: bust in bronz al lui Caton Movila, cel de-al treilea fiu, doua placi memoriale, fresca in secco cu portretele celor doi soti Movila.O mosie pentru edili intreprinzatoriLa 27 august 1935, primarul prof. dr. N. Gheorghiu, un bucurestean extrem de inventiv, inscrie statiunea Carmen Sylva in Asociatia statiunilor balneare maritime. O succinta prezentare, asa cum a facut-o primul edil catre Prefectura, da dimensiune cresterii asezarii in pas cu celelalte:"Aceasta statiune balneara situata intre mare si lacul Techirghiol este infiintata de defunctul Ioan Movila in anul 1898/99 prin parcelarea mosiei sale in loturi de casa pe care le-a vandut. Astazi, aceasta statiune se intinde pe o suprafata de circa 340 ha, incepand de la kilometrul 9 de pe bulevardul Ion G. Duca, fosta soseaua Constanta-Mangalia, pana la kilometrul 14 inclusiv si dispune de peste 300 vile, constructii moderne cu aproximativ patru mii camere mobilate, cu confort modern, vizitate in fiecare sezon de vara aproximativ de 30.000 vizitatori din tara si strainatate. Aceasta statiune dispune de o minunata plaja pentru bai de soare datorita pozitiei sale naturale, bai la mare si bai reci la lac cu namol. Pretul de inchiriere al camerelor este dupa situatia vilei, acelea din centrul statiunii se inchiriaza cu 4 000-6 000 lei, iar la celelalte vile cu 2 000-3 000 lei lunar. Camerele ce se inchiriaza, majoritatea lor au instalatie de apa, chiuvete in camera si lumina electrica. Alimentarea cu apa potabila se face cu autocisterna comunei si sacalele, care aduc apa de la izvoarele renumite "Cainacii" care mai poarta si numele de "Ghiumis Cainac" (izvoarele de argint) situate la sase kilometri de orasul Carmen Sylva. Aprovizionarea cu alimente ca: pasari, zarzavat, carne de vaca, de porc, de berbec, se face din doua piete ce in tot momentul in timpul sezonului de vara incepand de la 1 mai pana la 1 octombrie sunt indestulate cu tot ce este necesar. In statiune se gasesc magazine mari cu coloniale si delicatese, bodegi si restaurante de prim rang. Gradinarii cu zarzavat se afla la o departare de cinci kilometri de statiune.Transporturile se fac cu automobilele si autobuzele, dar si pe calea ferata, curse de placere pe tot litoralul Marii Negre pana la Balcic.In aceasta statiune se afla Sanatoriul Militar care serveste baile calde, Baile Societatii Movila-Techirghiol, cu instalatii tot anul pentru bai calde si hotel deasupra bailor. Sanatoriul pentru combaterea tuberculozei la copii (C.T.C.) se afla instalat pe malul marii, in partea de nord a statiunii, pe o pozitie frumoasa, prevazuta cu plantatii de pini si brazi. Institutiile publice sunt: Statia CFR, oficiul PTT, oficiul telefonic al Societatii Telefoanelor, Primaria, Politia. Pentru promenada aceasta statiune este inzestrata cu un cazino modern pe faleza, care incepe de la Sanatoriul C.T.C. si merge pana la Farul Tuzla. In fata cazinoului, pe coasta marii, se intinde o plantatie pitoreasca. Pe mare se fac plimbari cu barcile cu rame si cu motor ce se gasesc la dispozitia publicului in orice moment.La malul marii unde se fac baile reci si de soare exista barci de salvare angajate de comuna si mai exista si postul de Salvamar"."Asociatiunea comunelor statiuni balneo-climatice de pe litoralul dobrogean al Marii Negre", cu sediul in Constanta, poarta ca act de identitate si nastere Inaltul Decret Regal 2094 din 11 septembrie 1935."Creatia statiunii se datoreaza conceptiei, straduintelor si sacrificiilor materiale de tot felul ale lui Ioan Movila"Anul 1938. Societatea anonima "Movila" - Techirghiol vanduse Societatii de intreprinderi electrice Constanta, str. General Manu 73, intregul material constituind reteaua de intreprinderi electrice din orasul Carmen Sylva: trei posturi de transformare cu cladirile lor, fundatiile si terenurile pe care sunt construite, cu o zona de 1,50 m de jur imprejurul postului cladit, liniile electrice de joasa si inalta tensiune, aeriene, cu toti stalpii de fier sau lemn, izolatoare, lampi, becuri, bransamentele abonatilor pana la contoare, precum si toate contoarele. Societatea "Movila" - Techirghiol renunta "in mod complet si definitiv" la concesiunea ce i s-a acordat prin jurnalul Consiliului Energiei nr. 18 din 20 februarie 1936. Suma obtinuta - 1 300 000 lei.Doua luni mai tarziu, Societatea "Movila" - Techirghiol punea la dispozitie, prin donatie, un teren pentru construirea unui camin cultural in Carmen Sylva, situat pe b-dul Ioan Movila, intre strazile Oituz si Elena Movila, care alaturi de cel al Casei corpului didactic, erau expropriate pentru necesitati publice. Caminul cultural trebuia sa se numeasca Ateneul "Ioan Movila". De fapt, o constructie fusese deja inceputa de Elena Movila, dupa un plan aprobat de primarie. Se solicita expres, in actul donal, ca in acest asezamant sa fie promovate exclusiv activitatile culturale pe care le realizau in localitatea Carmen Sylva Fundatiile culturale "Carol II".Cel de-al doilea teren donat Primariei Carmen Sylva era destinat pentru constructia unui local al Primariei Carmen Sylva. Din schita aflata la dosar, locul avea doua mii de metri patrati, era pe strada Mihai Viteazul, in vecinatatea vilei "Tamara". Dar cum nu ajungea, aceeasi Societate "Movila" - Techirghiol, reprezentata de Sever Movila, director general, si Ion Bentoiu, avocat din Constanta, doneaza alti cinci sute de metri patrati in Carmen Sylva pentru punerea la loterie si strangerea fondurilor necesare constructiei localului primariei.Motivatia gestului innobileaza si astazi pe cei ce l-au facut: "a inlesni Primariei opera de edilitare ce intreprinde pentru dezvoltarea si inflorirea acestei statiuni balneare a carei creatie se datoreaza conceptiei, straduintelor si sacrificiilor materiale de tot felul ale lui Ioan Movila". Lista donatiilor continua cu terenul pentru un dispensar comunal, o suprafata de 2 438 metri patrati la bulevardul I.Gh. Duca (soseaua Constanta - Mangalia), o alta suprafata de 16.505 metri patrati invecinata cu piata de alimente si cu lacul, pentru a fi amenajat ca teren sportiv, o suprafata de 1 800 metri patrati, invecinata cu b-dul I.G. Duca pentru construirea pietei de alimente.Dar ce frumos scria Elena Movila catre Primarie: "in semn de deosebita afectiune pentru statiunea balneara Carmen Sylva, infiintata cu zeci de ani in urma prin straduinta si sacrificiul de tot felul ale defunctului Ioan Movila, a carui devotata sotie si colaboratoare am fost, donez imobilul, proprietatea mea, din Carmen Sylva, compus din 644 mp teren, vila "Centrala", parter, etaj si mansarda, cu 32 camere, si mobilierul aferent. Donatia se face catre Primarie pentru a infiinta un azil de batrani pentru barbati si femei care sa functioneze tot timpul anului prin intretinerea Primariei. Azilul sa poarte numele Elena si Ioan Movila si sa fie condus de un comitet din 5 persoane din care sa faca parte un membru al familiei Movila, primarul si alti trei onorifici".Asa se explica, poate, de ce prin Decretul 92/1950, pentru nationali=ADzarea unor imobile care cuprindea intr-un capitol distinct, vilele nationalizate din statiunile balneare ale judetului alaturi de alti proprietari ai vilelor din sta=ADtiunile Mangalia, Vasile Roaita, fost Carmen Sylva, Techirghiol si Efo=ADrie apar doar Caton Movila, b-dul Filimon Sarbu 19 si str. Mihai Viteazul 37, Alina Movila, str. Rodica 92. Din cele 650 pozitii cu deposedatii de averi, mostenitorii lui Ioan Movila se afla inscrisi doar cu atat. Restul fusese donat, expropriat sau instrainat inainte de venirea tavalugului comunist. Fara pretentia de a mai fi recuperat vreodata.