Nicusor Constantinescu „Cel mai bun medic din Constanta este trenul spre Bucuresti"

În Spitalul Judeţean Constanţa, 2.500 de cadre medicale îngrijesc lunar 5.000 de pacienţi, iar un etaj este „igienizat" de 35 de femei de serviciu

Consilierii judeţeni au aprobat ieri, preluarea managementului asistenţei medicale la Consiliul Judeţean pentru patru dintre cele mai importante unităţi spitaliceşti ale judeţului.

Este vorba despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul Clinic Pneumoftiziologie Constanţa, Spitalul de Ftiziologie Agigea şi Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat că decizia de preluare a managementului acestor unităţi sanitare este în sensul descentralizării şi a fost adoptată ca urmare a situaţiei financiare dezastruoase, care a dus ca la Spitalul Judeţean să se ajungă la stoc zero de medicamente. Şeful CJC a precizat că din informaţiile pe care le deţine, Guvernul ar fi achitat toate datoriile spitalului până la data de 31 martie, dar că va angaja o firmă de audit pentru a determina exact situaţia elementelor de activ şi pasiv, a soldurilor şi a mijloacelor fixe, astfel încât, la data de 31 iulie, la care unitatea sanitară va intra sub aripa instituţiei judeţene, CJC să se delimiteze de datoriile acumulate în timpul cât unitatea s-a aflat sub directa subordonare a statului. „Va trebui să facem acest audit şi un inventar pentru a nu face cheltuieli pe care nu le-am angajat noi", a subliniat preşedintele CJC. Constantinescu a dat câteva exemple despre paradoxurile din activitatea Spitalului Judeţean. Şeful CJC a afirmat că lunar în această instituţie sunt văzute 5.000 de cazuri, numărul cadrelor medicale fiind de 2.500.

Salariile - 80% din cheltuieli, medicamentele - 3%

 

„La un aşa număr de cadre medicale, pacientul ar fi trebuit să plece în puf. Numărul femeilor de serviciu este de 35 pe un etaj. Ar fi trebuit ca în aceste condiţii să fie o curăţenie lucie", a adăugat Nicuşor Constantinescu. Preşedintele CJC a mai spus că fondul de salarii reprezintă 80% din cheltuielile celei mai mari unităţi sanitare din judeţ, în timp ce fondurile pentru asigurarea medicamentelor reprezintă 3%, iar cele pentru plata utilităţilor 6%. Constantinescu a calificat drept absurdă această proporţie a modalităţii de finanţare de la stat, afirmând că responsabilitatea o poartă şi Consiliul de Administraţie. Şeful CJC a adăugat că acesta este motivul pentru care îşi doreşte ca la preluarea managementului instituţiilor spitaliceşti să numească membri în consiliile de administraţie din partea instituţiei pe care o reprezintă. El a mai spus că situaţia precară în care se află în momentul de faţă actul medical la nivelul spitalelor al căror management va fi preluat de CJC se datorează şi faptului că acestea sunt subordonate ministerului. „Nu s-a întâmplat niciodată în istoria României ca un spital din Dobrogea să ajungă la stoc zero de medicamente. Cel mai bun medic din Constanţa este trenul spre Bucureşti", a declarat Nicuşor Constantinescu. Proiectul de hotărâre prin care trebuiau desemnaţi aceşti membri a fost însă amânat pentru şedinţa viitoare.

Constantinescu îşi numeşte reprezentant în CA

Potrivit lui Constantinescu, CJC va avea trei reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean Constanţa, unul din cadrul aparatului de specialitate, unul desemnat chiar de el şi unul cu studii economice superioare. Din consiliul de administraţie vor mai face parte doi membri, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii şi unul din partea Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius". De asemenea, vor mai avea câte un membru Sindicatul Sanitas şi Colegiul Medicilor, dar fără drept de vot.

Reprezentantul CJC a afirmat că, în cazul în care situaţia financiară nu va permite, este posibil ca preluarea managementului acestor spitale să fie oprită. De altfel, şi din partea consilierilor judeţeni au existat opinii care au punctat că preluarea trebuie să se realizeze cu prudenţă. „Descentralizarea este mama vindecării, dar nu în orice condiţii. Eu spun ca până nu suntem lămuriţi bine, să nu preluăm. Dacă nu suntem lămuriţi, scăpăm Guvernul şi noi preluăm o belea foarte mare", a arătat Petrică Munteanu.

De asemenea, consilierul Ion Dumitrache a subliniat faptul că este o problemă cu decontarea de către Casa de Asigurări de Sănătate a medicamentelor şi serviciilor medicale, în sensul că, în paralel cu activităţile secţiilor din Spitalul Judeţean s-au dezvoltat clinici private, iar decontarea se face cu prioritate către acestea, în condiţiile în care, către unitatea spitalicească de stat vin 90% dintre cazuri. Consilierul PSD i-a propus şefului CJC să facă demersuri pentru a se interveni la nivelul cadrului legal care reglementează decontarea.

Mihăeşi a propus „taxă de barieră" pentru sanatorii

Consilierul judeţean Gheorghe Mihăeşi a opinat la rândul său: „Eu, actul medical îl văd privatizat". El a propus privatizarea secţiilor spitalului şi chiar ca unele servicii, cum este de exemplu cel de curăţenie, să fie delegate. De asemenea, Mihăeşi a afirmat că în cazul sanatoriilor de pe litoral, să se găsească soluţii astfel încât nu doar CJC să contribuie la asigurarea funcţionării lor, în sensul în care, vin la mare să se trateze turişti din toate zonele ţării. „Există foarte mulţi bolnavi care vin să se trateze aici şi noi plătim tot. Vom fi puşi în situaţia să ajungem ca în cazul barierei din Mamaia", a afirmat el.