O nouă zi de marţi neagră pentru România. Modificările aduse Codului Penal ar putea scăpa de puşcărie câţiva constănţeni celebri

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind graţierea iar modificarea codurilor penale a fost adoptată prin Ordonanţă de Urgenţă în această seară la ora 22.00. Potrivit OUG, incriminarea penală a abuzului în serviciu se va face doar pentru prejudicii mai mari de 200.000 de lei. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache a spus că se menţine pragul de 200.000 de lei, dar este eliminată condiţia punerii în mişcare la plângerea prealabilă.

”La abuz în serviciu, a fost eliminată plângerea prealabilă şi s-a precizat că numai încălcările legii pentru cuantumul acela pe care noi l-am stabilit, de 200.000 de lei”, a declarat Florin Iordache, ministrul Justiţiei.

Pentru prejudiciile sub această sumă se vor întreprinde doar demersuri administrative.

”Nu este sancţionat penal. Ce este sub 200.000 de lei nu se mai sancţionează penal, se recuperează prejudiciul. Considerăm că este un cuantum rezonabil”, a apreciat Iordache.

Întrebat care sunt oamenii politici care vor beneficia de aceste modificări, Iordache a răspuns:

”OUG şi proiectele de lege nu s-au făcut pentru oameni politici sau pentru persoane. S-au făcut pentru infracţiuni.”

În ce priveşte procedura de emitere a unei ordonanţe de urgenţă, ministrul Justiţiei a invocat că există deja OUG 18/2016 prin care au fost modificate.
Şi anul trecut Codurile penale şi acum a fost folosită aceeaşi procedură pentru că Parlamentul şi Guvernul încă nu au pus în acord prevederile legale cu decizii ale Curţii Constituţionale.

”Legile le face fie Guvernul, fie Parlamentul. Eu invit Parlamentul să modifice OUG aşa cum socoteşte de cuviinţă”, a adăugat Iordache.

OUG menţine termenul de 6 luni de zile până la care pot fi făcute denunţuri privind săvârşirea unor infracţiuni.

Guvernul a adoptat, marţi seară, proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, a anunţat, la finalul şedinţei Cabinetului, ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

”Am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unei hotărâri pilot la CEDO şi în acest sens am adoptat proicetul de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative, privative de libertate şi cel de-al doilea proiect de lege vizează lege pentru completarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor. La prima lege, cea care vizează graţierea unor pedepse, am eliminat, aşa cum a fost şi în proiectul iniţial şi nu vizează violatorii, faptele de corupţie, actele cu violenţă, recidiviştii, pedepsele cu suspendare şi prioritar pentru noi a fost recuperarea prejudiciului”, a spus Florin Iordache.

El a precizat că acest proiect de lege privind graţierea unor pedepse va merge în procedură de urgenţă în Parlament, alături de un alt proiect de lege adoptat marţi seară de Guvernul Grindeanu.

Ministrul Justiţiei a spus că cel de-al doilea proiect de lege vizează modificarea Legii privind executarea pedepselor.

”Cea de-a doua măsură, cea care vizează legea 254 privind executarea pedepselor este o iniţiativă a vechiului Guvern care (sic!) am aranajat-o şi am pus-o în concordanţă cu conducearea ANP astfel încât să poată fi uşor aplicată, astfel încât este vorba de recursul în compensare. La fiecare 10 zile, cei care sunt în penitenciar şi beneficiază de nişte condiţii deosebite, practic câştigă câte o zi. Deci practic la o lună câştigă 3 zile, este o iniţiativă a vechiului Guvern pe care noi am pus-o în concordanţă cu observaţiile pe care le-au făcut cei de la ANP. În acelaşi timp, azi o dată cu adoptarea bugetului de stat am venit în completarea acestor măsuri pentru evitarea a unei hotărâri pilot a CEDO cu alocarea unor resurse suplimentare pentru creşterea cu 50% a nomei de hrană, asigurarea fondurilor necesare pentru implementarea proiectelor de investiţii şi în acest sens vizăm începerea în acest an şi au fost alocate fonduri pentru începerea în acest an a două penitenciare de câte o mie de locuri, unul la Caracal, altul la Berceni în judeţul Prahova. Cea de a treia măsură, tot cuprinsă în bugetul de stat pentru acest an vizează modernizarea a trei peniteciare: Giurgiu, Deva şi Codlea în care se vor crea 350 de noi locuri de detenţie şi vor fi modernizate 500 de locuri”,

a declarat Iordache. El a susţinut că aceste proiecte de lege au fost adoptate doar pentru a "evita o hotărâre pilot la CEDO".

Constănţenii cu probleme penale, “salvaţi de marţea neagră”?

Pe plan local, printre cei care au aşteaptat cu mare interes această decizie sunt Nicuşor Daniel Constantinescu, fostul preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, Nicolae Matei, fostul primar din Năvodari, Dănuţ Căpăţînă, fostul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Cristian Zgabercea, fost consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa şi actual producător general al TVR, Constantin Racu - fost director al Direcţiei Administraţie Publică, Daniela Ramona Dospinescu - directorul Direcţiei Patrimoniu din Primăria Constanţa, Constantin Chera, fost director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Ionel Bucur, director al Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă, Elena Marinela Negulici, director economic al CNE Cernavodă, la data faptelor director economic al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica Bucureşti, Ionel Encică, membru al comisiei de evaluare a ofertelor şi şef Serviciu Protecţie fizică şi informaţii clasificate în cadrul CNE Cernavodă, dar şi Adrian George Gâmbuţeanu, fostul director al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa.

Iată şi dosarele pe care OUG lui Iordache i-ar putea scăpa 

Nicusor Daniel Constantinescu, fostul şef al Consiliului Județean Constanța, se numără printre cei care au fost condamnați pentru abuz în serviciu. El a luat cinci ani de închisoare, sentinţa fiind dată de Curtea de Apel Constanța.
De altfel, Constantinescu este trimis în judecată în mai multe dosare. Doar în dosarul subfinanțarea Centrului Militar Zonal, Constantinescu a primit condamnare definitivă - 5 ani cu executare.

În dosarele fundațiilor Thalia și Fantasio;
Dosarul prejudiciului de peste 30 de milioane de lei în dauna Consiliului Județean Constanța și de peste 1 milion de lei în dauna statului român (condamnare în primă instanță: 15 ani cu executare);
Dosarul elicopterului SMURD prăbușit în Siutghiol;
Dosarul ”Geotop” – procurorii îl acuză pe Constantinescu de abuz în serviciu și sunt cercetate ilegalități în contractarea și plata serviciilor pentru efectuarea unor lucrări de cadastru aferente drumurilor din județ.


Constantinescu este cercetat şi alături de fostul director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța (condamnare în prima instanță: 6 ani cu executare), dar şi în dosarul retrocedărilor cu prietenul său Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, și cu alți 35 de inculpați. În acest dosar, DNA a calculat un prejudiciu în valoare de 114 milioane de euro, foștii membrii ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul primăriei Constanţa: Mazăre Radu Ştefan - pe atunci primarul municipiului Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel – pe atunci fost consilier municipal, Racu Constantin – fost director al Direcţiei Administraţie Publică, - Dospinescu Daniela Ramona - directorul Direcţiei Patrimoniu, Marica Ion – directorul Direcţiei Tehnic Investiţii, Miron Dan - fost consilier municipal şi consilierii juridici Tălpău Cristian, Chircă Nora Alina şi (fost) Ghiţulescu Bogdan, (la data mediatizării cauzei) sunt acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, dar și de fals intelectual, în formă continuată și de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Şi Titi Cenușă, fost arhitect șef în cadrul Consiliului Județean Constanța, este cercetat pentru abuz în serviciu, alături de Nicușor Constantinescu, într-un dosar referitor la cadastrarea drumurilor din județul Constanța, dosarul “Geotop”.

Prejudiciile în dosarele lui Constantinescu depăşesc prejudiciul “rezonabil” de 200000 de lei, potrivit OUG adoptate în această seară. Totuşi o parte din procesele acestuia ar putea fi închise.

Şi Radu Mazăre, fostul edil al Constanței, este judecat pentru abuz în serviciu la Tribunalul Constanta. În cauza este judecată și Sorina Gina Hortolomei Moscu, ea fiind bănuită de spălarea banilor. Mazăre este trimis în judecată în patru dosare penale:
Dosarul Retrocedărilor, alături de 37 de inculpați – dosar cu un prejudiciu de 114 milioane de euro, tergiversat în instanță de aproape un deceniu. Vânzarea subevaluată a unor terenuri din centrul stațiunii Mamaia. Prejudiciul stabilit în urma tranzacțiilor este de 2,9 milioane de euro.

Într-un alt dosar, Mazăre este acuzat că a luat mită de la omul de afaceri care a construit Campusul Social „Henri Coandă” iar în cel de-al patrulea dosar penal, Radu Mazăre este judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu și conflict de interese alături de omul de afaceri Sorin Strutinsky. În dosarul în care a fost trimis în judecată alături de Sorin Strutinsky și de Gabi Stan, fostul viceprimar al Constanței, Radu Mazăre este suspectat de luare de mită (3 infracțiuni), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale).
Acesta din urmă este şi el trimis în judecată în două dosare penale. Într-unul din dosare este trimis în judecată pentru patru infracțiuni de trafic de influență iar îm cel de-al doilea dosar, Strutinsky este judecat pentru complicitate la luare de mită, alături de Radu Mazăre.


Şi fostul manager al Spitalului Clinic de Urgenţă Constanţa, Dănuţ Căpăţînă, ar putea scăpa de o parte din dosare. Căpătână este judecat de Tribunalul Constanţa pentru abuz în serviciu dar şi de conflict de interese. Într-un alt dosar, Dănuț Căpățînă a fost condamnat la 4 ani de închisoare, în primă instanță, într-un dosar în care a fost acuzat de tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție, cu consecințe deosebit de grave.

Un alt cadru medical, Marius Militaru, fostul șef al secției de Chirurgie Cardiovasculară din Spitalul Județean de Urgență Constanța, împreună cu doi anesteziști, au fost trimiși în judecată pentru luare de mită. Cei trei au fost condamnați la câte doi ani de închisoare cu suspendare.

Şi mediul universitar constănţean poate să răsufle uşurat din această seară. Personaje precum Ţarălungă sau Liliios ar putea scăpa de condamnări. Gheorghe Țarălungă, profesor în cadrul Facultății de Farmacie, Universitatea ”Ovidius”, a scăpat de arest dar este trimis în judecată pentru 11 infracțiuni de luare de mită.
Gabriela Lilios, profesor în cadrul Facultății de Farmacie, Universitatea ”Ovidius”, a fost trimisă în judecată pentru instigare la mărturie mincinoasă și instigare la favorizarea făptuitorului, Gheorghe Țarălungă.

Alţi doi profesori universitari de la Academia Navală “Mircea cel Bătrân” - Iulian Antonescu și Camelia Ciobanu sunt cercetaţi pentru infracțiuni de luare de mită.

S-o fi aşternut liniştea şi la Arhiepiscopia Tomisului? Nu de alta dar şi Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului este cercetat de procurorii DNA Constanța pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Şi Dragoș Poteleanu, fost director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Constanța, a fost trimis în judecată pentru șase infracțiuni de luare de mită în formă continuată.
Dănuț Culețu, fost prefect al Constanței, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. 

Vasile Balaican, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență.

Viorel Cristinel Farcaș, directorul SC Confort Urban SRL, societate aflată în subordinea Consiliului Local Constanța, a fost pus sub control judiciar pentru luare de mită, spălare de bani, conflict de interese, instigare la delapidare și abuz în serviciu – cu un prejudiciu evaluat la 4 milioane de euro.

Viorel Costache, fostul inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea“, a fost deferit Justiţiei, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Dosarul său se ală pe rolul Tribunalului Constanța, în primă instanță.

Şi Mihai Claudiu Tusac, fostul primar al municipiului Mangalia, a fost si el trimis in judecată pentru abuz în serviciu. El a fost achitat in primă instanță pentru această infracțiunea, însă dosarul se află la Curtea Supremă.

Gheorghe Hânsă, fostul primar al orașului Cernavodă a fost condamnat la trei ani şi opt luni de închisoare, pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Tot pentru abuz în serviciu a fost cercetat de procurori și Lucian Blaj, fostul primar al comunei Seimeni.

Pentru abuz în serviciu a fost trimis în judecată şi Iulian Paraschiv, angajat al Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, el fiind acuzat, în concret, de abuz în serviciu contra intereselor publice. În primă instanţă, Paraschiv a fost achitat pentru această infracţiune.

Într-un alt dosar, Adrian Cosmin Sporea, fost angajat al Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri la Bugetul Local Constanţa, este suspectat de de abuz în serviciu în formă continuată (cinci acte materiale), de luare de mită în formă continuată (cinci acte materiale), dar şi de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (cinci acte materiale).

Şi Ionuţ Voinescu, ofiţer de poliţie în cadrul Gărzii de Coastă, şeful Punctului de Trecere a Frontierei Constanţa Sud (Agigea), este suspectat de abuz în serviciu, dar şi de participaţie improprie la fals intelectual. Voinescu a fost achitat, în primă instanţă.

Ionel Bucur, directorul general al Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă, la data presupuselor fapte, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni), dar şi de conflict de interese (4 infracțiuni).

Tot în acest dosar, Elena Marinela Negulici, director economic al CNE Cernavodă, la data presupuselor fapte director economic al Societății Naționale "Nuclearelectrica" București, este bănuită de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni), dar şi de conflict de interese (3 infracțiuni).

Mai departe, Ionel Encică, membru al comisiei de evaluare a ofertelor și șef serviciu protecție fizică și informații clasificate în cadrul CNE Cernavodă, la data faptelor, este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni), dar şi de conflict de interese (4 infracțiuni).

Laurenţiu Theodor Nicola, membru al comisiei de evaluare a ofertelor și șef birou protecție fizică și informații clasificate în cadrul CNE Cernavodă, la data presupuselor fapte, este suspectat de două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

Mădălina Olteanu, director economic al CNE Cernavodă, la data presupuselor fapte, este bănuită de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.   

Acestea sunt doar câteva nume din sutele de persoane trimise în judecată pentru fapte de corupție, trafic de influență sau abuz în serviciu.

OUG favorizează și persoanele deja trimise în judecată sau acuzate pentru abuz în serviciu Şi declaraţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi a precizat în această seară că adoptarea acestei ordonanțe ar favoriza persoanele care de acum încolo vor săvârși infracțiunea de abuz în serviciu, mai ales că faptele care cauzează prejudiciu sub 200.000 de lei nu vor putea fi investigate, iar persoanele care le comit nu vor mai putea fi pedepsite.
Kovesi a subliniat că această OUG favorizează și persoanele deja trimise în judecată sau acuzate pentru abuz în serviciu.

"Este interesant că în acest proiect au fost introduse anumite dispoziții pentru a favoriza, pentru a ajuta persoanele care dețin funcții de conducere atunci când acestea comit fapte de favorizarea infractorului sau de abuz în serviciu în legătură cu emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Practic, dacă se adoptă acte normative prin care se comite prejudiciu sau cu încălcarea legii, acestea nu vor mai putea fi investigate — și aici nu ne referim la acte normative de tipul legi sau OUG, ci la acte normative în sens larg, chiar și la legislația secundară, respectiv HG, decizii, ordine de ministru care au caracter normativ. Dacă acestea se fac cu încălcarea legii și produc prejudicii, ele nu vor mai putea fi investigate și nici pedepsite", a explicat Kovesi.

Intersant este faptul că nu vor mai putea fi deschise dosare dacă au trecut mai mult de trei ani de la săvârșirea presupuselor fapte.