Parcurile, tinta speculantilor imobiliari

Suprafetele verzi dispar vazand cu ochii * In trei ani de zile, nu mai putin de 125 de hectare au fost transformate in santier

Intr-o perioada in care orice spatiu, cat de mic, poate deveni obiectul unei tranzactii imobiliare, zonele verzi sunt primele sacrificate. Rapoartele de mediu din ultimii ani consemneaza negru pe alb viteza cu care dispar spatiile verzi. Ultimele cifre sunt graitoare, numai in statiunea Mamaia fiind „rase“, in ultimii trei ani, nu mai putin de 20 de hectare de astfel de terenuri. Pe locul lor apar case, hoteluri, blocuri sau cladiri de birouri. Avand in vedere ca metrul patrat de teren in interiorul statiunii depaseste 500 de euro, facand un calcul simplu, prin schimbarea destinatiei celor 20 de hectare s-au rulat aproximativ 100 milioane de euro. Daca mai adaugam la acesti bani si valoarea constructiilor ridicate intre timp, suma devine cu adevarat exorbitanta. In raportul de mediu din 2003, se mentioneaza la un moment dat ca pentru 2004 majoritatea primariilor si-au propus programe de reabilitare a spatiilor verzi si parcurilor. Acestea prevedeau pana si speciile si numarul de pomi ce urmau sa fie plantati. Printre cei care se laudau cu astfel de activitati ecologice se numara si Primaria Medgidia care promitea ca va crea un nou parc in zona de est a orasului. Timpul a trecut si totul s-a dovedit a fi doar praf in ochi pentru ca, in realitate, in loc sa creasca suprafetele verzi, ele au fost mult micsorate. Iar situatia se agraveaza de la an la an. In 2003, spatiile verzi din Constanta se intindeau pe 388 de hectare. In 2006, suprafata a scazut pana la 263 de hectare. In acest ritm, in sase ani de zile nu va mai exista pic de verdeata, vreun loc de joaca pentru copii sau de plimbare in mijlocul naturii. Cert este ca nici pana acum nu au existat parcuri in Constanta. Potrivit normelor de urbanism, parcul este definit ca o intindere de peste 30 de hectare de padure sau verdeata. Suprafetele mai mici se numesc gradini. Ceea ce se mai gaseste in Constanta la ora asta si cei de la Agentia pentru Protectia Mediului numesc pompos parcuri, de genul celui de la Casa de Cultura, de la Parchet, de la Far sau din Faleza Nord, sunt, de fapt, niste zone unde verdeata cam lipseste. Parcul Tabacariei, santier cu acte in regula Singura zona care intrunea conditiile pentru a fi numita parc este cea de la Tabacarie. El se intinde pe o suprafata de 160 de hectare, din care 85 de luciu de apa. Restul ar trebui sa fie zone verzi insa, potrivit raportului de mediu pe anul 2006, nu au mai ramas decat 45 de hectare din parc. Restul au fost inghitite de trei proiecte imobiliare, printre care Statia de epurare si Pavilionul expozitional. Colac peste pupaza, si Arhiepiscopia Tomisului vrea sa ridice in ce a mai ramas din parc o catedrala. Nu ar fi pentru prima data cand biserica ia din spatiul verde, graitoare fiind exemplele din parcurile de la Gara sau de la Casa de Cultura. Nimeni nu respecta legea Cum orice metru patrat de teren in oras insemna foarte multi bani, este clar ca, in curand, cei care vor dori sa se plimbe printre copaci sau sa stea pe iarba vor fi nevoiti sa mearga kilometri buni in afara localitatii. Legea fondului funciar a suferit o completare care prevede ca nu se mai construieste in parcuri sau pe tramele stradale, insa, de fiecare data, se va gasi vreo chichita legislativa care sa permita peroanelor influente sa dezvolte proiecte imobiliare in astfel de zone. Chiar daca ea este in vigoare, pana acum nu au existat semnale ca s-ar si respecta, asa ca, nici de acum inainte, lucrurile nu se vor rezolva. Toti viseaza la megaproiecte, dar nimeni nu se gandeste ca, la un anumit moment, vom fi inconjurati numai de betoane.

Scris de: {autor}Adrian FURDULEA{/autor}