Parteneriatele între oraşe trebuie să treacă proba timpului Înfrăţirile municipiului Constanţa, încremenite în mandatele lui Mazăre! (galerie foto+document)
Parteneriatele între oraşe trebuie să treacă proba timpului: Înfrăţirile municipiului Constanţa, încremenite
16 Apr, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
4772
Marime text
Înfrăţirea între oraşe/regiuni se poate defini ca un acord de prietenie, implicând cooperarea a două colectivităţi din două ţări diferite, cu susţinerea ambelor administraţii locale.
Municipiul Constanţa este înfrăţit cu 28 de oraşe/municipii din întreaga lume. Cea mai veche înfrăţire, cea cu oraşul Boulogne-Sur-Mer din Franţa, datează din anul 1965, iar cea mai recentă s-a perfectat în 2015, între Constanţa şi oraşul Tepebasi din Turcia. În stand-by sunt acordurile cu Dobrich - Bulgaria (scrisoare de intenţie) şi Busan - Coreea de Sud (scrisoare de intenţie). Ultimele 12 înfrăţiri au fost perfectate în mandatele controversatului Radu Mazăre, cel care organiza la Constanţa, în 2002, şi Festivalul Oraşelor Înfrăţite.
Din 2016 şi până în prezent, potrivit Serviciului Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Constanţa, „au fost trimise scrisori către toate oraşele înfrăţite, cu scopul de a anunţa alegerea noului primar şi de a reînnoi datele de contact“. Între timp, Serviciul de Relaţii Internaţionale a fost desfiinţat, probabil şi din cauza lipsei rezultatelor notabile.
Ca un studiu de caz ce reflectă fidel lipsa de activitate, vă vom face cunoscută o notă prezentată de fostul Serviciu de Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Constanţa la solicitarea consilierilor locali liberali (nota o puteţi vizualiza şi în secţiunea „Documente“).
Pe parcursul anului 2016, trei evenimente au acaparat atenţia serviciului. Primul, în perioada 19 - 23 aprilie, când o delegaţie formată din consilierii locali Marioara Cojoc (PSD), Raluca Trandafir (PNL) şi Liviu Tramudana, angajat al Primăriei Constanţa, a efectuat o vizită de cercetare la Brest. În cadrul vizitei, au fost stabilite proiecte comune. În contrapartidă, pe 29.06.2016, la sediul Primăriei Constanţa au sosit trei reprezentanţi ai oraşului Brest.
Cel de-al doilea eveniment notabil pare greu de descifrat, în ciuda eforturilor de concentrare. Vă redăm ad litteram textul: „În urma corespondenţei dintre cele două părţi, s-a stabilit de comun acord vizita reprezentantului oraşului Yokohama la Frankfurt în data de 12 iulie 2016, la sediul Primăriei Constanţa, pentru a discuta detaliile aniversării a 40 de ani de la semnarea înfrăţirii dintre Constanţa şi Yokohama (12 octombrie1977). La întâlnire s-a stabilit în linii mari în ce va consta vizita unei delegaţii formate din 30 de consilieri locali japonezi, precum şi care vor fi manifestările culturale care vor avea loc. Aniversarea va avea loc în aprilie 2017“.
Menţionăm că, din motive care ne sunt necunoscute, evenimentul nu a mai avut loc. Poate Primăria Constanţa va avea o explicaţie pe acest subiect!
Un al treilea moment, neconcretizat în timp, s-a petrecut în 28.06.2016, când Primăria Constanţa a primit vizita lui Carlos Hernandez, însărcinatul cu afaceri al Republicii Argentina. Acesta a propus înfrăţirea Constanţei cu oraşul Mar del Plata din Argentina, lucru care deocamdată nu s-a întâmplat.
O altă idee de înfrăţire rămasă la stadiu de intenţie a aparţinut, în 2015, primarului - interimar la acea vreme - Decebal Făgădău. Prezent la un eveniment alături de Excelenţa Sa Thenjiwe Ethel Mtintso, ambasadorul Africii de Sud în România, Făgădău făcea următorul anunţ: „Ne-am propus să dezvoltăm aceste relaţii, astfel că municipiul Constanţa se va înfrăţi cu oraşul Durban, unul dintre cele mai mari porturi din Africa şi al treilea oraş ca mărime din Africa de Sud, fiind făcute deja demersurile în acest sens“.
Revenind, municipiul Constanţa este înfrăţit cu 28 de oraşe din toată lumea. Ca urmare a încheierii acestor acorduri, cele două comunităţi înfrăţite ar fi trebuit să deruleze proiecte şi să desfăşoare activităţi centrate pe diferite teme. Dacă ar exista un manual al înfrăţirilor, probabil şi angajaţii Primăriei Constanţa ar fi aflat că înfrăţirea oraşelor presupune cooperarea într-o gamă variată de domenii, cum ar fi: învăţământ, cultură, servicii sociale, lucrări şi servicii publice, siguranţa publică, comerţ, sport, investiţii sau că obiectivul proiectelor de înfrăţire a oraşelor este de a creşte resursele umane şi materiale ale autorităţilor locale.
Teoretic, înfrăţirile aduc o serie de beneficii atât pentru autorităţile locale, cum ar fi îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi a modului de soluţionare a problemelor, creşterea nivelului de conştientizare a apartenenţei, accesul la finanţarea, dezvoltarea şi pregătirea personalului, cât şi pentru cetăţeni: creşterea gradului de toleranţă şi înţelegere, promovarea mai susţinută a parteneriatelor etc. Mai există şi o serie de beneficii comunitare, creşterea bunăstării la nivelul comunităţii, informarea şi educarea publicului, învăţământ, dezvoltare economică şi comercială. Nimic din toate acestea nu se aplică atunci când vine vorba despre înfrăţirile Constanţei.
E drept că parteneriatele sunt de mai multe tipuri. Unele sunt acorduri formale sau legături de înfrăţire, ce implică semnarea unui contract, a unui acord ori a unui memorandum de înţelegere, unele implică proiecte cu durată limitată şi unele sunt legături neoficiale, fără vreun acord ori protocol scris. Cu toate acestea, indiferent de natura legăturii, este important să existe o comunicare reală, scopurile şi obiectivele parteneriatului trebuie să fie clare şi transparente, să existe mecanisme prin care să fie implicată comunitatea în sens larg, dacă este cazul. Nici acest lucru nu se întâmplă în cazul parteneriatelor în care municipiul Constanţa este implicat!
O explicaţie pentru o lipsă de continuitate în ceea ce înseamnă aceste înfrăţiri poate fi şi faptul că multe au fost făcute la repezeală, la dorinţa primarului aflat la un moment dat la cârma oraşului sau de ochii lumii. În alte state europene şi nu numai, practica dinaintea încheierii unor astfel de parteneriate este ceva mai bine pusă la punct şi începe cu identificarea partenerului potrivit şi continuă cu dezvoltarea unei legături de succes, ce implică timp şi răbdare. Oriunde în lume, cererile de înfrăţire pot proveni de la autorităţi locale sau grupuri comunitare care au obţinut aprobarea autorităţii locale de care aparţin. Partenerii potenţiali trebuie să intre în contact pentru a afla care sunt zonele de interes comun. Vizitele de documentare sunt o modalitate utilă prin care se pot dezbate scopurile şi obiectivele individuale ale unui parteneriat şi se poate asigura consensul cu privire la direcţia parteneriatului.
Oficializarea unei legături face obiectul proceselor decizionale din cadrul autorităţii locale şi trebuie ratificată oficial. De obicei, există un acord sau un contract scris. Textul poate fi redactat în două limbi şi fiecare comunitate păstrează un exemplar. Documentul nu are efecte juridice, dar trebuie să descrie motivul pentru care s-a stabilit legătura şi să reflecte interesul şi aspiraţiile ambelor comunităţi. Am fi curioşi să aflăm cum arată, dacă există, „catastiful“ activităţilor şi corespondenţei pe care funcţionarii Primăriei Constanţa le derulează cu oraşele înfrăţite! Până atunci, nu putem reţine decât promisiuni, turism pe bani publici, cheltuieli prevăzute în bugete pentru deplasarea şefilor, a consilierilor şi a unor funcţionari în numele acestor înfrăţiri care dăinuie doar pe hârtie! În orice caz, documentele trebuie să treacă proba timpului. Peste 20 sau 50 de ani, toate documentele trebuie să aibă aceeaşi relevanţă ca în ziua semnării lor!
Sulmona - Italia - 6 iunie 1968
Turku - Finlanda - 23 septembrie 1973
Yokohama - Japonia - 12 octombrie 1977
Brest - Franţa - 29 mai 1993
Istanbul - Turcia - 22 mai 2001
Rotterdam - Olanda - 5 iunie 1998
Odesa - Ucraina?
Boulogne Sur Mer - Franţa - 18 august 1965
Thessaloniki - Grecia - 5 septembrie 1988
Mobile - USA - 30 martie 2000
Trapani - Italia - 7 octombrie 1992
Saida - Liban - martie 1996
Lattakia - Siria - iulie 1995
Heraklion - Grecia - 24 iulie 1992
Izmir - Turcia - 24 noiembrie 1994
Novorosisk - Federatia Rusa - 22 octombrie 2002
Alexandria - Egipt ?
Santos - Brazilia - 23 ianuarie 2004
Havana - Cuba - 20 ianuarie 2001
Shanghai - China - 15 aprilie 2002
Genova - Italia - 16 septembrie 2005
Logroño - Spania - 5 aprilie 2006
Cartagena de Indias - Columbia - 15 noiembrie 2006
Sankt Petersburg - Federaţia Rusă - 2 aprilie 2007
Silivri - Turcia - 15 decembrie 2007
Callao - Peru - 10 iunie 2010
Makassar - Indonezia - 26 iulie 2007
Eskișehir-Tepebasi - Turcia - 9 noiembrie 2015
Dobrich - Bulgaria (scrisoare de intenţie)
Busan - Coreea de Sud (scrisoare de intenţie).
Municipiul Constanţa este înfrăţit cu 28 de oraşe/municipii din întreaga lume. Cea mai veche înfrăţire, cea cu oraşul Boulogne-Sur-Mer din Franţa, datează din anul 1965, iar cea mai recentă s-a perfectat în 2015, între Constanţa şi oraşul Tepebasi din Turcia. În stand-by sunt acordurile cu Dobrich - Bulgaria (scrisoare de intenţie) şi Busan - Coreea de Sud (scrisoare de intenţie). Ultimele 12 înfrăţiri au fost perfectate în mandatele controversatului Radu Mazăre, cel care organiza la Constanţa, în 2002, şi Festivalul Oraşelor Înfrăţite.
În ultimii doi ani, s-au reînnoit datele de contact!
Din 2016 şi până în prezent, potrivit Serviciului Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Constanţa, „au fost trimise scrisori către toate oraşele înfrăţite, cu scopul de a anunţa alegerea noului primar şi de a reînnoi datele de contact“. Între timp, Serviciul de Relaţii Internaţionale a fost desfiinţat, probabil şi din cauza lipsei rezultatelor notabile.
Ca un studiu de caz ce reflectă fidel lipsa de activitate, vă vom face cunoscută o notă prezentată de fostul Serviciu de Relaţii Internaţionale din cadrul Primăriei Constanţa la solicitarea consilierilor locali liberali (nota o puteţi vizualiza şi în secţiunea „Documente“).
Pe parcursul anului 2016, trei evenimente au acaparat atenţia serviciului. Primul, în perioada 19 - 23 aprilie, când o delegaţie formată din consilierii locali Marioara Cojoc (PSD), Raluca Trandafir (PNL) şi Liviu Tramudana, angajat al Primăriei Constanţa, a efectuat o vizită de cercetare la Brest. În cadrul vizitei, au fost stabilite proiecte comune. În contrapartidă, pe 29.06.2016, la sediul Primăriei Constanţa au sosit trei reprezentanţi ai oraşului Brest.
Consilierii locali din Yokohama nu au mai ajuns în 2017 la Constanţa!
Cel de-al doilea eveniment notabil pare greu de descifrat, în ciuda eforturilor de concentrare. Vă redăm ad litteram textul: „În urma corespondenţei dintre cele două părţi, s-a stabilit de comun acord vizita reprezentantului oraşului Yokohama la Frankfurt în data de 12 iulie 2016, la sediul Primăriei Constanţa, pentru a discuta detaliile aniversării a 40 de ani de la semnarea înfrăţirii dintre Constanţa şi Yokohama (12 octombrie1977). La întâlnire s-a stabilit în linii mari în ce va consta vizita unei delegaţii formate din 30 de consilieri locali japonezi, precum şi care vor fi manifestările culturale care vor avea loc. Aniversarea va avea loc în aprilie 2017“.
Menţionăm că, din motive care ne sunt necunoscute, evenimentul nu a mai avut loc. Poate Primăria Constanţa va avea o explicaţie pe acest subiect!
Înfrăţiri în coadă de peşte!
Un al treilea moment, neconcretizat în timp, s-a petrecut în 28.06.2016, când Primăria Constanţa a primit vizita lui Carlos Hernandez, însărcinatul cu afaceri al Republicii Argentina. Acesta a propus înfrăţirea Constanţei cu oraşul Mar del Plata din Argentina, lucru care deocamdată nu s-a întâmplat.
O altă idee de înfrăţire rămasă la stadiu de intenţie a aparţinut, în 2015, primarului - interimar la acea vreme - Decebal Făgădău. Prezent la un eveniment alături de Excelenţa Sa Thenjiwe Ethel Mtintso, ambasadorul Africii de Sud în România, Făgădău făcea următorul anunţ: „Ne-am propus să dezvoltăm aceste relaţii, astfel că municipiul Constanţa se va înfrăţi cu oraşul Durban, unul dintre cele mai mari porturi din Africa şi al treilea oraş ca mărime din Africa de Sud, fiind făcute deja demersurile în acest sens“.
Unde sunt beneficiile aduse de parteneriatele cu cele 28 de oraşe?
Revenind, municipiul Constanţa este înfrăţit cu 28 de oraşe din toată lumea. Ca urmare a încheierii acestor acorduri, cele două comunităţi înfrăţite ar fi trebuit să deruleze proiecte şi să desfăşoare activităţi centrate pe diferite teme. Dacă ar exista un manual al înfrăţirilor, probabil şi angajaţii Primăriei Constanţa ar fi aflat că înfrăţirea oraşelor presupune cooperarea într-o gamă variată de domenii, cum ar fi: învăţământ, cultură, servicii sociale, lucrări şi servicii publice, siguranţa publică, comerţ, sport, investiţii sau că obiectivul proiectelor de înfrăţire a oraşelor este de a creşte resursele umane şi materiale ale autorităţilor locale.
Teoretic, înfrăţirile aduc o serie de beneficii atât pentru autorităţile locale, cum ar fi îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi a modului de soluţionare a problemelor, creşterea nivelului de conştientizare a apartenenţei, accesul la finanţarea, dezvoltarea şi pregătirea personalului, cât şi pentru cetăţeni: creşterea gradului de toleranţă şi înţelegere, promovarea mai susţinută a parteneriatelor etc. Mai există şi o serie de beneficii comunitare, creşterea bunăstării la nivelul comunităţii, informarea şi educarea publicului, învăţământ, dezvoltare economică şi comercială. Nimic din toate acestea nu se aplică atunci când vine vorba despre înfrăţirile Constanţei.
E drept că parteneriatele sunt de mai multe tipuri. Unele sunt acorduri formale sau legături de înfrăţire, ce implică semnarea unui contract, a unui acord ori a unui memorandum de înţelegere, unele implică proiecte cu durată limitată şi unele sunt legături neoficiale, fără vreun acord ori protocol scris. Cu toate acestea, indiferent de natura legăturii, este important să existe o comunicare reală, scopurile şi obiectivele parteneriatului trebuie să fie clare şi transparente, să existe mecanisme prin care să fie implicată comunitatea în sens larg, dacă este cazul. Nici acest lucru nu se întâmplă în cazul parteneriatelor în care municipiul Constanţa este implicat!
Promisiuni, turism pe bani publici, înfrăţiri pe hârtie!
O explicaţie pentru o lipsă de continuitate în ceea ce înseamnă aceste înfrăţiri poate fi şi faptul că multe au fost făcute la repezeală, la dorinţa primarului aflat la un moment dat la cârma oraşului sau de ochii lumii. În alte state europene şi nu numai, practica dinaintea încheierii unor astfel de parteneriate este ceva mai bine pusă la punct şi începe cu identificarea partenerului potrivit şi continuă cu dezvoltarea unei legături de succes, ce implică timp şi răbdare. Oriunde în lume, cererile de înfrăţire pot proveni de la autorităţi locale sau grupuri comunitare care au obţinut aprobarea autorităţii locale de care aparţin. Partenerii potenţiali trebuie să intre în contact pentru a afla care sunt zonele de interes comun. Vizitele de documentare sunt o modalitate utilă prin care se pot dezbate scopurile şi obiectivele individuale ale unui parteneriat şi se poate asigura consensul cu privire la direcţia parteneriatului.
Oficializarea unei legături face obiectul proceselor decizionale din cadrul autorităţii locale şi trebuie ratificată oficial. De obicei, există un acord sau un contract scris. Textul poate fi redactat în două limbi şi fiecare comunitate păstrează un exemplar. Documentul nu are efecte juridice, dar trebuie să descrie motivul pentru care s-a stabilit legătura şi să reflecte interesul şi aspiraţiile ambelor comunităţi. Am fi curioşi să aflăm cum arată, dacă există, „catastiful“ activităţilor şi corespondenţei pe care funcţionarii Primăriei Constanţa le derulează cu oraşele înfrăţite! Până atunci, nu putem reţine decât promisiuni, turism pe bani publici, cheltuieli prevăzute în bugete pentru deplasarea şefilor, a consilierilor şi a unor funcţionari în numele acestor înfrăţiri care dăinuie doar pe hârtie! În orice caz, documentele trebuie să treacă proba timpului. Peste 20 sau 50 de ani, toate documentele trebuie să aibă aceeaşi relevanţă ca în ziua semnării lor!
Lista oraşelor înfrăţite cu municipiul Constanţa potrivit datelor oficiale de pe site-ul Primăriei Constanţa!
Sulmona - Italia - 6 iunie 1968
Turku - Finlanda - 23 septembrie 1973
Yokohama - Japonia - 12 octombrie 1977
Brest - Franţa - 29 mai 1993
Istanbul - Turcia - 22 mai 2001
Rotterdam - Olanda - 5 iunie 1998
Odesa - Ucraina?
Boulogne Sur Mer - Franţa - 18 august 1965
Thessaloniki - Grecia - 5 septembrie 1988
Mobile - USA - 30 martie 2000
Trapani - Italia - 7 octombrie 1992
Saida - Liban - martie 1996
Lattakia - Siria - iulie 1995
Heraklion - Grecia - 24 iulie 1992
Izmir - Turcia - 24 noiembrie 1994
Novorosisk - Federatia Rusa - 22 octombrie 2002
Alexandria - Egipt ?
Santos - Brazilia - 23 ianuarie 2004
Havana - Cuba - 20 ianuarie 2001
Shanghai - China - 15 aprilie 2002
Genova - Italia - 16 septembrie 2005
Logroño - Spania - 5 aprilie 2006
Cartagena de Indias - Columbia - 15 noiembrie 2006
Sankt Petersburg - Federaţia Rusă - 2 aprilie 2007
Silivri - Turcia - 15 decembrie 2007
Callao - Peru - 10 iunie 2010
Makassar - Indonezia - 26 iulie 2007
Eskișehir-Tepebasi - Turcia - 9 noiembrie 2015
Dobrich - Bulgaria (scrisoare de intenţie)
Busan - Coreea de Sud (scrisoare de intenţie).
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii