Pestera La Adam, rezervatie stiintifica profanata de turistii de week-end

Ariile naturale protejate de lege reprezinta sectoare pe cat de frumoase, pe atat de sensibile * Majoritatea se afla in grija primariilor pentru ca ele nu aduc beneficii, ba din contra necesita asumarea multor responsabilitati * Din aceasta categorie face parte si pestera La Adam, loc cu o istorie deosebita si foarte important prin prisma descoperirilor facute de arheologi si speologi * Desi este clasata in topul pesterilor din Europa, nimeni din Romania nu s-a aratat interesat sa o ia in custodie * Printre descoperirile de aici se numara 60 de specii de animale cuaternare, 80 de specii de fosile jurasice, un molar apartinand lui Homo sapiens fossilis care a trait cu peste 100.000 de ani i.e.n * La toate acestea se mai adauga si faptul ca pestera a fost sanctuar al zeului Mithra * Aici au fost gasite cinci pietre cioplite dedicate cultului zeului * Acestea se afla expuse la Muzeul de Istorie din Constanta in Sala Tezaurului * Iulian Barsan, primarul comunei Targusor cel care raspunde in momentul de fata de aceasta arie protejata, habar nu are de aceste descoperiri si declara ca ar fi fericit sa scape de aceasta " belea", insa nimeni nu se inghesuie sa o preia * Potrivit declaratiilor edilului "in ziua de azi nimeni nu mai e pasionat de cultura, in schimb toti doresc sa vanda tuica" * In acest context, pestera se degradeaza pe zi ce trece, pe locul vechiului altar al lui Mithra civilizatia contemporana "depunand ca jertfe" in cinstea zeului cutii goale de bere, de pateu si peturi

Dobrogea este ascunsa prin monumentele nedescoperite, este mistica prin monahismul cu radacini in negura timpului si paradoxala prin amestecul de civilizatii. Toate acestea o fac speciala, oricand putand surprinde, pe oricine, in orice domeniu, placut sau neplacut. Cu perioade de inflorire si decadere, cetatile tomitane mai pastreaza inca si pentru viitoarele generatii multe surprize. Nu numai istoria a fost darnica cu acest pamant ci si natura. Numarul monumentelor si al rezervatiilor de toate felurile este impresionant. Majoritatea sunt cunoscute doar de specialisti care dintr-un motiv sau altul nu le fac cunoscute publicului larg. Pe de o parte pentru a le feri de turismul de week-end "la iarba verde" cu gratar, bere si muzica la maxim, pe de alta parte se spune ca se doreste popularizarea lor, dar e nevoie de fonduri pentru promovarea unor astfel de locatii. Din aceasta categorie face parte si pestera La Adam. Aceasta se gaseste pe lista ariilor protejate de mediu fiind catalogata ca rezervatie stiintifica speologica si are un regim special. Potrivit legii, aceste rezervatii stiintifice "sunt arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura". Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In perimetrul lor se pot desfasura numai activitati stiintifice, cu acordul forului stiintific competent. Rezervatia se intinde pe cinci hectare si se afla la nord de paraul Gura Dobrogei. Zona este una ce abunda in pesteri si peisaje mirifice. Istoria se simte la tot pasul, in apropierea rezervatiei existand si vatra unei asezari din secolul XVI. Numele acesteia era Ester si are puternice rezonante in Vechiul Testament. Datorita valurilor de prigonitori ce s-au perindat prin aceasta zona, asezarea a disparut in timp, insa sapaturile arheologice au scos la iveala urme de civilizatie. Din punct de vedere geologic si geomorfologic, sapaturile efectuate la pestera Adam au dus la descoperiri de importanta paleontologica si arheologica, ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Importanta stiintifica a inceput sa fie studiata din anul 1995. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat 60 specii de mamifere cuaternare si au fost studiate 80 specii de fosile jurasice. De asemenea, in urma sapaturilor a fost scoasa la iveala si o piesa unica in Romania - un molar ce apartinea lui Homo sapiens fossilis care a trait cu peste 100.000 ani i.e.n.Sanctuar al zeului MithraDaca toate acestea nu sunt de ajuns pentru a convinge pe cineva sa viziteze pestera, atunci aspectul ei mistic sigur va fi decisiv. Arheologii au descoperit aici, cinci piese de piatra cioplita apartinand altarului inchinat zeului luminii Mithra. Ele pot fi vazute in camera tezaurului a Muzeului de Istorie din Constanta asezate la loc de pret. Acesta este un zeu arhaic din mitologia iraniana, initial zeu al luminii (cu o origine comuna cu zeul Mitra din panteonul vedic). Cultul lui Mithra a fost introdus de Artaxerxes al-II-lea (405-362 i.Hr.), dar ulterior a fost transformat intr-o divinitate mai complexa, incluzand si simbolul moral al fidelitatii; conform traditiei, s-a nascut intr-o pestera, dintr-o lespede de piatra (in ziua de 25 decembrie); in Avesta, Mithra este asociat direct cultului central al lui Ahura-Mazda, Mithra fiind zeul razelor solare care leaga cerul de pamant, deci un zeu mediator; era considerat si intaiul preot al zeului suprem Ahura-Mazda, ca si arbitrul juridic din litigiile aplicarii dreptului divin intrucat era si zeul justitiei, ocrotind increderea reciproca si pedepsind tradarea si juramintele false. In Iranul arhaic, Mithra fusese o divinitate de prim rang; ii erau consacrate ca simbol crizantemele trandafirii; pe atunci, reprezentand soarele si bolta cereasca, el era - pentru vechile triburi arice - ocrotitorul ostilor si chezasul unirii acestor triburi; de aceea credinciosii lui continuau sa-l adore ca zeu suprem si dupa constituirea si instaurarea mazdaismului, care a impus cultul suprem al lui Ahura-Mazda; sub Pompeius (secolul I i.Hr.), legiunile romane au adus cultul lui Mithra in Europa, zeul iranian va cunoaste o mare raspandire in intreg Imperiu, sub forma misterelor mithraice, care necesitau initieri secrete, atragatoare prin aura de misticism. Numit de romani Mithras, zeul e adorat in aproape intregul Imperiul tarziu, cand i se consacrau si serbari fastuoase. Sanctuarele lui romane (tipul mithraeum) erau grote naturale sau artificiale in memoria pesterii mitice, originare. El apare in basoreliefurile gasite in sanctuare, reprezentat ca distrugator al unui taur fabulos si ca un mantuitor al omenirii.Vechiul cult persan al zeului luminii, s-a raspandit rapid in imperiul roman, incepand din secolul II si pana in secolul V. Cultul lui Sol Invictus ("Soarele neinvins") cum era Mithra denumit a atins apogeul in Imperiul Roman in timpul domniei imparatului Aurelian, care i-a dedicat un templu in anul 274, la trei ani dupa ce a retras trupele romane din Dacia.Ritualurile initiatice ale zeului se caracterizau prin faptul ca aveau loc in sanctuare subterane de dimensiuni reduse, in care puteau intra cel mult 100 de persoane, grotele respective aveau intotdeauna un izvor sau o fantana, accesul in grota se facea adesea printr-un sistem de tunele subterane, numai barbatii erau admisi in aceste sanctuare iar initiatii treceau prin sapte grade pana sa ajunga maestri. Inscriptia de pe bucatile de piatra gasite in pestera La Adam apartine unui sculptor din Nicomedia, venit probabil in Dobrogea in perioada de inflorire a oraselor.Cutiile de bere goale, jertfa adusa pe altarul istoriei de omul modernDin necunoastere sau din lipsa "celor sapte ani de-acasa" cei care au vizitat locul in ultimii ani au avut grija sa lase in pestera mostre ale civilizatiei moderne. Astfel, unde acum mii de ani se aduceau jertfe zeului Mithra si aveau loc ritualuri de initiere acum odihnesc sticle de plastic, conserve cutii de bere aruncate ca jertfa de adeptii cultului nepasarii. Unii nu s-au multumit doar sa depuna "ofrandele", ci au mai hotarat sa lase posteritatii marturia ca au trecut pe acolo, asa ca si-au scris pe pietre numele cu graffiti. Cu toate ca la urcare spre pestera esti avertizat ca ai intrat intr-o zona speciala, intr-o rezervatie si ca este interzis aruncatul gunoaielor menajere, nimeni nu se sinchiseste. Amenda cu care ameninta panoul este destul de mare, dar nu sperie pe nimeni pentru ca nu are cine sa o incaseze. In mod normal, dupa prevederile legii si avand in vedere importanta descoperirilor din zona, accesul ar trebui interzis sau persoanele doritoare sa fie strict selectate si chiar insotite la periplu prin pestera. Pentru a se putea realiza asa ceva e nevoie de un custode care sa se ocupe de rezervatie. Chiar daca legea e permisiva, nimeni nu se inghesuie la asa corvoada pentru ca cel putin pentru inceput profitul este minim, iar obligatiile multe. Si cum toata lumea fuge de raspunderi, rezervatia se afla in grija Primariei din Targusor."Oamenii vor toti sa vanda tuica"Primaria Targusor pare rupta de realitatea cotidiana. Aici timpul parca s-a oprit in loc si nici nu mai are de gand sa o ia pe fagasul normal. Aspectul este tipic de primarie de tara prinsa in lupta dupa "fonduri europene" si micile barfe specifice satului romanesc. De la intrare parca pasesti in casa bunicilor nu intr-o institutie a statului. Intrarea e mascata de niste perdele vechi, de culoare gri luate parca din reclamele la detergenti minune, aduse de acasa de vreuna din secretare. In interior liniste, atmosfera de somnolenta tulburata din cand in cand de taraitul unuia din cele trei telefoane mobile ale primarului. Iulian Barsan, edilul sef serveste la birou micul dejun si se gandeste le fondurile in care se scalda colegii sai din localitati mai mari. Pare surprins de vizita reporterilor nostri si curios isi aseaza ochelarii pe nas incercand sa anticipeze ce va urma. Il intrebam de pestera La Adam si se relaxeaza. Pentru moment pentru ca isi da seama ca are serioase probleme sa o localizeze. In cele din urma cu ajutorul unei harti si dupa o studiere foarte atenta si in toate pozitiile victorios o indica pe harta. Nu stie prea multe despre ea si o confunda cu Pestera Liliecilor. In schimb indruga ceva despre o "fosta cetate" Estera care a existat in preajma pesterii " de pe vremea romanilor". Mandru de cunostintele sale, da cu bata in balta. Incercand sa povesteasca cum a disparut asezarea, ajunge la ultima batalie unde conform spuselor sale: "Bastinasii au reusit sa invinga trupele romane care erau -balsoi". Astfel primarul divulga izvorul cunostintelor sale in ale istoriei cuvantul balsoi fiind pus in propozitie pentru a da greutate afirmatiilor si a sublinia eruditia "oratorului". Dupa lectia de istorie urmeaza cea de etica la care Barsan adoptand o mimica trista si un ton resemnat rosteste ca "azi nimeni nu mai este preocupat de cultura" . Asta pentru ca el a incercat sa dea rezervatia pe mana unui custode, dar nu s-a inghesuit nimeni. Termina lectia de etica cu o realitate pe cat de pitoreasca, pe atat de cruda "Toti vor in ziua de azi sa vanda tuica, ca asta se cauta". Intrebat de ce nu se ocupa de rezervatie nimeni din primarie, primarul vine cu argumentul suprem: Nimeni nu e interesat de istorie, insa are doi consilieri carora le place fotbalul.Lamentari balcaniceProblemele din rezervatia stiintifica nu sunt mari si daca cineva si-ar dori sa se implice, ele ar putea fi usor rezolvate. Dar ca de fiecare data e mult mai usor pentru reprezentantii diferitelor institutii sa se lamenteze. Ba ca nu sunt fonduri, cu toate ca astfel de proiecte isi gasesc finantare europeana, ca nimeni nu e interesat de asa ceva, ca zona e saraca in obiective si ca turistii nu sunt atrasi. Toti sunt de acord ca situatia nu e normala si ar avea rezolvari, dar acestea trebuie sa vina de la altii. Daca reprezentantii UE ar putea sa vina tot ei si sa aiba grija de rezervatiile noastre, probabil ca toata lumea ar fi fericita. Este chiar posibil ca atunci sa se mai gaseasca si vreun nod in papura pentru ca "asa suntem noi". Specialistii, cei care cunosc cu adevarat importanta acestor locuri stau ascunsi prin birouri sau "pe teren" si frustrati de faptul ca au salarii foarte mici si obositi de a mai striga "in pustiu" prefera sa taca si sa nu se mai implice. Usor, usor se sting si iau cu ei povesti minunate despre locuri care in actualele conditii de pastrare vor disparea in curand. Toti atrag atentia asupra profanarii, a deteriorarii monumentelor, dar nimeni nu face nimic concret.