Prefectul spune că Mazăre ar trebui să caute alt vinovat Palaz - „O să vedeţi legătura dintre Giurgiucanu şi Fin.Co.Ge.R.O" (documente+video)

Prefectul Claudiu-Iorga Palaz a vorbit ieri despre acuzaţiile pe care primarul Radu Mazăre i le-a adus la începutul acestei săptămâni, privitoare la faptul că acesta ar fi vinovatul în cazul „Fin.Co.Ge.R.O." pentru datoria de 15 milioane de euro pe care municipalitatea o are acum către italieni pentru lucrările de infrastructură deja realizate. În opinia primarului, Palaz ar fi fost unul dintre cei care au parafat în 2000 contractul de concesiune cu italienii, prefectul fiind atunci consilier juridic în cadrul Primăriei Constanţa

„Este exclusă varianta că prefectul este vinovat. Să nu mă acuze de lucruri pe care nu le-am făcut. Nu cred că Primăria Constanţa este în măsură să arate cu degetul către mine în această problemă. Vinovat pentru aceşti bani pe care Constanţa trebuie să-i dea către Fin.Co.Ge.R.O. este Mazăre sau cine a fost în subordinea lui. Mă aştept la măsuri împotriva avocatului care nu a urmărit procesul şi a pierdut termenul de recurs", a spus prefectul Claudiu Palaz.

Problema dintre Primăria Constanţa şi italienii de la Fin.Co.Ge.R.O. pe de o parte, şi prefectul Claudiu Palaz - pe care Mazăre îl consideră vinovat de faptul că acum municipalitatea este înglodată în datoria de 15 milioane de euro - pe de altă parte, pare a fi abia la început.

După ce la începutul acestei săptămâni Romeo Nunzio, împuternicitul celor de la Fin.Co.Ge.R.O. Catalia Italia - sucursala România şi avocaţii au ameninţat Primăria cu executarea silită dacă nu le achită datoria de 15 milioane de euro, bani băgaţi în lucrările de infrastructură, Mazăre a ieşit la postul de televiziune preferat şi a spus că cel care este vinovat de contractul de concesiune nr. 38133/15.06.2000 este CP, pe care l-a identificat ca fiind prefectul Palaz şi care ar fi parafat la acel moment documentul pe care se „luptă" acum.

Ieri, prefectul Claudiu Palaz a ieşit în presă şi a arătat cu documente că nu el se face vinovat de acest contract şi că cel care a semnat este şeful biroului Juridic din primărie de la acea vreme. „Contractul nu este semnat de mine, este semnat de şeful meu, fost şef la Primăria Constanţa. Mazăre a minţit", a precizat Palaz, care nu a dorit să precizeze numele celui care i-a fost şef. Din acte, reiese că şeful său a fost Ion Negură, aşa cum se poate vedea în documentul ataşat online.

Pentru a arăta cine s-ar face vinovat de acest contract şi de faptul că autorităţile locale ar fi avut anumite interese ca procesul intentat pentru rezilierea contractului să fie pierdut, prefectul a făcut o întreagă istorisire a relaţiei primărie - Fin.Co.Ge.R.O. „Toate investiţiile care se realizează în baza documentelor depuse la primărie, se realizează cu acordul primarului. Prin urmare, toate investiţiile realizate de Fin.Co.Ge.R.O în lucrările de sistematizare a zonei, de fiţă sau necesare şi reale, sunt făcute cu aprobarea primăriei. Primăria, dacă nu dorea să realizeze investiţiile, pentru că avea acest contract încheiat, putea să le taie. Nu să aprobe acte de urbanism şi autorizaţii de construire pentru orice cerea societatea Fin.Co.Ge.R.O. A acceptat să crească valoarea lucrărilor de infrastructură pentru că a vrut, probabil gândindu-se ce înseamnă o compensare. Lui Mazăre îi convin cheltuielile pe care le face Fin.Co.Ge.R.O. Putea să aprobe prin PUZ numai ce considera primăria ce este oportun. Prefectul nu se opune investiţiei, dar nu sunt de acord să încerce să o transforme într-un business şi să fure din banii constănţenilor sau prin punerea în operă a unor lucrări care nu sunt de utilitate prea mare", a precizat ieri prefectul, care a spus că nu contractul este problema, ci modul cum se derulează acesta. „Dacă a considerat că acest contract nu este rentabil pentru constănţeni, trebuia să facă totul să arate că nu este un contract bun. Nu după ce a plecat prefectul de 11 ani din primărie, acum prefectul e vinovat", a mai adăugat reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Povestea a pornit de la un recurs tardiv

După cum a spus prefectul, povestea a început de la faptul că la momentul în care avocaţii primăriei trebuiau să facă recurs, aceştia, printr-un subterfugiu, au depus recursul tardiv. „Într-un proces pe rol se judecă două părţi şi se obţine o hotărâre judecătorească pentru una dintre părţi. În general, sunt trei variante când îţi doreşti să câştige cealaltă parte: depui întâmpinare prin care spui că nu mai insişti în promovarea unui recurs, eşti incompetent şi pierzi termenul de recurs şi apoi depui recursul tardiv ori, într-adevăr, ai un interes şi nu promovezi recursul. Dacă îşi dorea ca acest contract să nu rămână în vigoare, trebuia să meargă mai departe până la ultima instanţă. Nu a făcut recurs în termen. Ori dacă nu a ştiut ce s-a întâmplat sub el, aştept o reacţie din partea avocatului care nu a urmărit procesul şi a pierdut termenul de recurs", a spus prefectul.

Astfel, prin sentinţa Tribunalului nr. 4853/2004, primăria pierde procesul privind rezilierea acestui contract (a se vedea documentul ataşat). Apoi dosarul merge la Curtea de Apel, primăria pierde, iar decizia sună astfel: „S-a luat în dezbatere recursul împotriva sentinţei nr. 4853, iar Curtea de Apel Constanţa a respins recursul ca nefondat", ceea ce înseamnă că Primăria Constanţa nu avea niciun motiv să rezilieze acel contract. Mai apoi, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1775, „s-a luat în examinare recursul declarat de municipiul Constanţa împotriva deciziei civile 63/18.03.2005, avocatul intimatei reclamante a invocat excepţia tardivităţii declarării recursului, având în vedere că procesul verbal al agentului procedural este întocmit în 26 mai 2005, chiar dacă s-a aplicat ştampila poştei pe 30 mai şi excepţia lipsei de interes a recursului". Drept pentru care, instanţa respinge recursul declarat de primarul Radu Mazăre împotriva deciziei nr. 63/18.03.2005 ca tardiv. „Nu s-a bătut până la capăt pentru constănţeni. I-a convenit acest contract", a mai spus prefectul, care a mai precizat că ceea ce l-a deranjat pe acesta cel mai mult a fost faptul că „se încearcă să se vândă terenul care este al constănţenilor şi se umflă aceste costuri prin acceptarea de lucrări foarte scumpe, încercând să contrabalanseze pentru a vinde din domeniul public anumite bunuri. „Să nu încercăm aiurea să umflăm lucrări de infrastructură pentru Fin.Co.Ge.R.O ca să-i dăm cât mai multe bunuri din domeniul public. Toate sistematizările au fost duse la Primăria Constanţa şi ea le-a acceptat. Dacă nu le conveneau şi considerau că aceste lucrări afectează bugetul primăriei nu le aprobau şi nu se dădeau autorizaţii de construire", a completat Palaz.

În plus, printre documentele prezentate de Mazăre apar şi autorizaţiile date de primar pentru executarea lucrărilor de infrastructură, două autorizaţii pentru stabilizare taluz, sistematizare şi căi de acces. În opinia prefectului, singura autorizaţie care ar fi putut fi dată pe drept de către Mazăre este cea din urmă. „Primăria a acceptat aceste sistematizări cum a vrut, ca să poată creşte valoarea şi să se poată executa bunuri ale statului care au altă valoare. Afirmaţia primarului privitoare la gaura de 15 milioane de euro în buzunarele constănţenilor este corectă, dar ar fi trebuit să spună că din cauza lui. Trebuia să recunoască. El nu a făcut recurs şi i-a convenit ca acest contract să rămână în vigoare", a completat Palaz.

Acesta i-a transmis public primarului Radu Mazăre că ar trebui să fie bărbat şi să-l sancţioneze pe cel care nu a făcut recurs în termen şi din cauza căruia acum cetăţeanul trebuie să plătească: „Vreau să iasă public şi să spună că avocatul X nu a făcut recurs în timp util. Nu există că s-a bătut până la capăt".

Surpriza: Giurgiucanu în povestea Fin.Co.Ge.R.O.

Prefectul a mai adus completări la subiect cu privire la firma SC Management &Investment Concept Group SRL, în care este implicat Georgică Giurgiucanu: „O să vedeţi legătura dintre Giurgiucanu şi Fin.Co.Ge.R.O şi de ce se doreşte umflarea lucrărilor de executare de către Fin.Co.Ge.R.O. Vă las pe voi să vedeţi legătura".

Potrivit datelor Registrului Comerţului, firma are ca obiect de activitate dezvoltare, promovare imobiliară, asociaţii fiind Mihai Caraivan (asociat şi în VBM Media Dsoft Concept SRL) şi Zimla Construction LTD din Cipru. Administratorul societăţii este Georgică Giurgiucanu. Firma are un punct de lucru în Poiana Braşov, din 2007, unul în zona Portului Tomis, tronson 3, loturile 1, 3 şi 5, în baza contractului de locaţiune nr. 101846 din 01.06.2010, unul în Mamaia, în zona Cazino şi altul tot în Mamaia, în zona clubului Sen. Pe lângă faptul că este administrator la această societate, Giurgiucanu mai este asociat şi în Slava Extract. În septembrie 2009, în firmă erau asociaţi Zimla Construction LTD prin repezentant Oana Niţă şi Oana Giurgiucanu, care i-a cesionat mai apoi părţile sociale lui Mihai Caraivan, moment în care Georgică Giurgiucanu este numit administrator.

Oana Giurgiucanu, soţia sa, este asociat şi administrator în Travel&Events, asociat în Agro Invest şi doar administrator în Top Music Events. Prin SC Agro Invest SRL, în calitate de asociat, Oana Giurgiucanu deţinea trei parcări, dintre care două sunt în Mamaia - în faţa Complexului Idu, Zona Clubului Sen şi în faţa piaţetei Cazinou, iar cea de a treia în zona Port Tomis, tronson 3, loturile 1, 3 şi 5, adică exact locurile indicate drept puncte de lucru ale firmei SC Management & Investment Concept Group SRL.

Administrator al SC Agro Invest SRL este Mihai Caraivan, cel care este implicat în mai multe afaceri: VBM Media Soft Concept SRL, SC Nova Vet Impex SRL, SC Nova Prod SRL, Nova Vet Impex, SC Management & Investment Concept Group şi Camila Prodimpex SRL.

După cum se ştie, Georgică Giurgiucanu este una dintre „vedetele" dosarului retrocedărilor în care se află primarul Radu Mazăre, şeful CJC, Nicuşor Constantinescu, dar şi alte 35 de persoane. În 28 octombrie 2008, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a 37 de inculpaţi în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro (dintre care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa). În acest celebru dosar, în sarcina lui Georgică Giurgiucanu, dar şi a altor trei persoane, s-au reţinut infracţiuni de complicitate sau instigare la infracţiunile săvârşite. Prin dispoziţia 796 din 19 martie 2004, primarul Radu Mazăre a retrocedat mai multe suprafeţe de teren către Georgică Giurgiucanu, Cristian Borcea, Maria Mariuţa, Mihai Camboianu şi SC Habitat şi Ambient SA.

Legătura cu Giurgiucanu

Chiar reprezentantul Fin.Co.Ge.R.O, Romeo Nunzio, susţinea la începutul acestei săptămâni că drumul de lângă mare, pe care l-a realizat stabilizând malul cu lucrări de amploare, reprezintă 1,5 km la capătul şoselei de coastă, celebra investiţie pe care primarul voia să o realizeze la malul mării.

Consiliul Local Municipal a dat în 2010 două autorizaţii de construire pentru lucrări de stabilizare a taluzului pentru cei de la Fin.Co.Geo.R.O. Practic, această lucrarea a italienilor este o mică parte din structura viitoarei şosele de coastă.

De altfel, în 2008, imediat după instalarea în funcţia de ministru al Mediului a fostului viceprimar Nicolae Nemirschi, la întâlnirea din Mamaia cu Elena Udrea - ministrul Turismului de atunci, acesta spunea că şoseaua de coastă se va realiza pe scheletul unui drum tehnologic care urma să fie făcut cu scopul de a stabiliza malurile.

Se pare că legătura dintre cei de la Fin.Co.Geo.R.O. şi firma la care este administrator Georgică Giurgiucanu ar fi tocmai acest drum tehnologic. Prin firma sa, SC Management &Investment Concept Group SRL, s-ar fi efectuat aceste lucrări de stabilire a taluzului. Am încercat să luăm legătura cu Giurgiucanu, însă acesta nu a răspuns la telefon, dar a existat un schimb de mesaje. În primul mesaj îi ceream lui Giurgiucanu un punct de vedere: „Aveam nevoie de punctul dvs. de vedere în legătură cu subiectul Fincogero. Mulţumim". În replică am primit următorul mesaj: „Care subiect??!". Redactor Ziua de Constanţa: „În legătură cu lucrările pe care le-aţi fi realizat prin firma dvs. în Faleză Nord, de stabilizare a taluzului". „Ok. o să vă sun eu. Merci", a răspuns Giurgiucanu. Ulterior, i-am transmis acestuia un alt mesaj în care îi comunicam că aşteptăm telefonul dumnealui până la 17.30, când se încheie ediţia.

Contactaţi telefonic, reprezentanţii Fin.Co.Ge.R.O., prin Cristina Ţicoi, ne-au declarat iniţial că vor formula în scris un punct de vedere cu privire la subiectul expus, dar ulterior au spus că discuţia se poate purta doar la sediul instituţiei.

Cerere pentru Chiru

„Îl rog public pe Gigi Chiru de la Inspectoratul Judeţean în Construcţii să prezinte valoarea de catalog a lucrărilor de infrastructură pentru toate lucrările care sunt realizate de Fin.Co.Ge.R.O. O să vedeţi că ceea ce vă spune este real", a spus prefectul, care, întrebat dacă aceste lucrări sunt umflate, a răspuns afirmativ.

La rândul său, şeful ITC a transmis ieri după-amiază o informare de presă ca urmare a solicitării prefectului. „Lucrările de infrastructură executate în şantierul firmei Fin.Co.Ge.R.O. sunt executate în baza autorizaţiei de construire ce are ca titular şi beneficiar Primăria Constanta. Totodată, vreau să-l asigur pe domnul prefect că voi furniza toate informaţiile necesare conform competentelor, pentru soluţionarea în interesul oraşului a acestui diferend. Consider că este o datorie a noastră, a tuturor, să protejam patrimoniul şi bugetul local în interesul comunităţii, iar pentru acest lucru mă ofer să ajut ambele instituţii implicate, atât Primăria Constanţa, cât şi Instituţia Prefectului", a spus Chiru.