„Pretenţia“ unei persoane cu handicap grav la Primăria Constanţa „Doresc doar o cale de acces semnalizată corespunzător“

O persoană cu handicap grav şi fără „pretenţii“ exagerate cere sprijinul municipalităţii. După mai multe sesizări adresate Primăriei Constanţa, Mihai Marius Ursea a decis să apeleze şi la un site dedicat edililor şefi din întreaga ţară - domnuleprimar.ro, unde pe 10 octombrie anul curent a postat o sesizare.

Concetăţeanul nostru locuieşte în cartierul Inel II, pe strada Dezrobirii, şi, ţintuit fiind într-un cărucior de mai bine de şase ani, trebuie să facă şi dializă. Iată de ce, unica cerere a lui Mihai Marius Ursea este de a i se asigura ieşirea şi intrarea din imobil în sensul semnalizării corespunzătoare a căii de acces.
 

„Sunt o persoană cu handicap grav (fac dializă şi sunt ţintuit în cărucior de 6 ani şi jumătate în urma a 5 accidente vasculare) şi doresc o cale de acces semnalizată corespunzator cu un indicator pentru persoane cu dizabilităţi, deoarece nu pot urca şi coborî din ambulanţă de la hemodilaliză, care vine o zi da, una nu. Adică marţi, joi şi sâmbătă la 05.00 dimineaţa este plecarea către hemodializă şi sosirea la 11.15 sau 11.30“, scrie Mihai Marius Ursea pe domnuleprimar.ro. Bărbatul a apreciat intervenţia celor de la „biroul drumuri din cadrul Primăriei Constanţa“ care i-au făcut „un fel de rampă“, însă, pentru că nu este semnalizată, se parchează exact în acea zonă. „Menţionez că am mai făcut în luna mai 2016 şi iunie 2016 o sesizare şi mi s-a răspuns sec, că nu mi se poate asigura parcarea, ori eu nu am cerut aşa ceva. Doresc doar o cale de acces semnalizată corespunzător, cu toate că şi parcare ar trebuie să mi se asigure deoarece merg cu soţia foarte des la medic şi nu pot urca în propria maşină“, afirmă Mihai Marius Ursea pe site-ul domnuleprimar.ro. „Dicţionar explicativ“ Pentru a le „uşura“ munca funcţionarilor din Primăria Constanţa omul a ataşat sesizării respective prevederile legislaţiei în vigoare. Asta deoarece „în celelate sesizări mi s-a spus că nu am dreptul cu toate că există legislaţie. Vă mai menţionez că, la ieşirea din bloc, mi-am turnat singur, din bugetul propriu, şi mi-am făcut o rampă şi mi s-a spus că pot fi sancţionat de către cei de la Primărie“, a adăugat constănţeanul. Dar să vedem ce stipulează Legea nr. 448/2006 republicată 2008, legea privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. La art. 4 al normativului se prevede: „Autorităţile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanţii societăţii civile, precum şi persoanele fizice şi juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au obligaţia să promoveze, să respecte şi să garanteze drepturile persoanei cu handicap, stabilite în concordanţă cu prevederile Cartei Sociale Europene Revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum şi cu celelalte acte interne şi internaţionale în materie la care România este parte“. La art. 5 al normativului sunt menţionate, pe înţelesul tuturor, semnificaţiile termenilor şi expresiilor folosite: „1. acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricţii la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional; 2. accesibilitate - ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate; 3. adaptare - procesul de transformare a mediului fizic şi informaţional, a produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile şi persoanelor cu handicap; 4. adaptare rezonabilă la locul de muncă - totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea programului de lucru, achiziţionarea de echipament, dispozitive şi tehnologii asistive şi alte măsuri asemenea; 5. angajare asistată - opţiunea de angajare care facilitează munca în locuri de muncă obişnuite de pe piaţa competitivă a muncii şi care presupune oferirea de sprijin în căutarea locului de muncă şi la locul de muncă, transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare; 6. asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supraveghează, acordă asistenţă şi ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap; 7. asistent personal profesionist - persoana fizica atestată care asigură la domiciliul sau îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile precizate de lege; 8. asistenţă vie - include asistenţă animală, că de exemplu, câinele-ghid; 9. atelier protejat - spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap, unde acestea desfăşoară activităţi de formare, dezvoltare şi perfecţionare a abilităţilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale şi în unităţi de învăţământ speciale; 10. bugetul personal complementar - stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcţie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul la curentul electric; 11. căi şi mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile publice şi care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul clădirii; 12. cerinţe educative speciale - necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă de tip medical, social etc.; 13. clădiri de utilitate publică - clădirile aparţinând instituţiilor publice şi private care oferă populaţiei diferite tipuri de servicii“. În atenţia administraţiei locale  Nu în ultimul rând, Mihai Marius Ursea a ţinut să includă la finalul sesizării şi prevederile art. 9 în care sunt precizate măsurile pe care autorităţile publice trebuie să le ia. „(1) Pentru protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap, autorităţile publice au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice: a) să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în toate politicile, strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană sau locală, precum şi în programele guvernamentale de ocrotire a sănătăţii; b) să creeze condiţii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, reţele de comunicare, a serviciilor medicale şi sociomedicale; d) să creeze condiţii pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces“. În contextul real şi legislativ prezentat, constănţeanul Marius Mihai Ursea speră într-un răpuns pozitiv din partea reprezentanţilor Primăriei Constanţa mai ales că „pretenţiile“ sale nu sunt exagerate.