Primăria Constanța „să înceteze orice operațiune“ cu body-cam-urile Poliției Locale! Dosarul, la Curtea de Apel

• Măsura a fost dispusă prin Decizia nr. 3/04.01.2022 a Autorității, fiind însă contestată cu succes (în primă instanță) de către Primăria Constanța.
• Dosarul cu indicativul 509/118/2022, care vizează procesul Primăriei Constanța cu Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal privind camerele din dotarea polițiștilor locali, a ajuns recent pe rolul Curții de Apel Constanța.

 
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, ANSPDCP, a dispus ca „operatorul UAT Municipiul Constanța, reprezentat prin Primar, pentru Direcţia Generală de Poliţie Locală Constanţa, să înceteze orice operaţiune sau set de operaţiuni de prelucrare de date cu caracter personal efectuate prin intermediul sistemelor audio-video de tip body-worn camera şi să şterargă datele cu caracter personal din sistemul de evidenţă a datelor cu caracter personal constituit în acest scop“.
 
Măsura a fost dispusă prin Decizia nr. 3/04.01.2022 a Autorității, fiind însă contestată cu succes (în primă instanță) de către Primăria Constanța.
 
Dosarul cu indicativul 509/118/2022, care vizează procesul Primăriei Constanța cu Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal privind camerele din dotarea polițiștilor locali, a ajuns recent pe rolul Curții de Apel Constanța.
 
Pe scurt, Autoritatea a declarat recurs împotriva deciziei inițiale a Tribunalului Constanța, care dădea dreptate primăriei.
 
Acum, Curtea de Apel urmează să stabilească data primei înfățișări în judecarea recursului.
 
Ce a spus Autoritatea
 
În motivarea hotărârii prin care s-a dat dreptate primăriei, se arată, printre altele, că Autoritatea „a subliniat şi faptul că, în speţa de faţă nu este vorba doar de prelucrarea imaginii/vocii angajaţilor reclamantei - poliţişti locali, ci şi de prelucrarea, prin acelaşi sistem de tip body worn camera utilizat de reclamant a imaginii/vocii tuturor persoanelor fizice, cetăţeni, cu care angajaţii reclamantei, poliţişti locali, intră în contact în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, ceea ce reprezintă o prelucrare pe scară largă aflată sub incidenţa art. 35 din RGPD“.
 

De asemenea, judecătorii au mai precizat că Autoritatea „a apreciat că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei în ceea ce priveşte prelucrarea datelor în temeiul art. 6 lit. c) din RGPD, întrucât nu există o prevedere legală cu privire la uitlizarea de către poliţiştii locali a dispozitivelor de înregistrare audio-video de tip microfon prevăzut cu cameră video (body cam)“.
 
„De asemenea, pârâta (nr., Autoritatea pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal) a apreciat că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei în ceea ce priveşte interesul legitim public al acestuia pentru prelucrarea imaginii şi vocii prin sistemul de tip body worn camera folosit, întrucât interesul public a fost vădit ignorat prin nerespectarea de către reclamantă, atât a dreptului la viaţă intimă şi privată, a drepturilor persoanelor vizate consacrate de RGPD de legislaţia naţională în domeniul protecţiei datelor precum şi de Convenţia nr. 108/1981 pentru protecţia persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, invocând şi dispoziţiile art. 6 alin. (2) din RGPD“
 
„Aşadar, pârâta a apreciat că prin faptele sale, reclamata, cea care a încălcat prevederile normelor juridice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, a adus atingere ordinii de drept, a tulburat buna şi normala desfăşurare a relaţiilor sociale şi a afectat drepturile persoanelor vizate (atât angajaţii proprii cât şi cetăţenii Municipiului Constanţa), precum şi interesele legitime ale acestora“, au spus judecătorii.
 
Ce au spus judecătorii Tribunalului
 
Instanța, însă, a apreciat că primăria are dreptate, în acest proces:

 
„Reţinând că din actul administrativ reprezentat de Decizia nr. #/04.01.2022 lipsesc cu desăvârşire motivele de fapt la care am făcut referire mai sus, învederate de pârâtă prin întâmpinare, că în privinţa reclamantei, pe baza aceloraşi constatări au fost luate atât măsurile reglementate prin prev. art. 16, alin. 5 dar şi cele prev. de alin. 6 al art. 16, din Legea 102/2005, prin acte administrative diferite, constată şi consideră că cele două acte administrative nu pot avea la bază aceleaşi constatări în ceea ce priveşte motivele de fapt. Că este aşa, o dovedeşte chiar pârâta prin indicarea împrejurării de fapt relevată prin întâmpinare, cum că decizia contestată a fost emisă ca urmare a neconformării reclamantei la măsurile aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei“, au spus judecătorii.
 
„Chiar şi în situaţia în care în decizia contestată ar fi fost indicată motivaţia de fapt care a stat la baza emiterii deciziei, redată prin întâmpinarea formulată în cauză, Tribunalul reţine că prin adresa înaintată pârâtei de către reclamanta din această cauză ( f. 86 ), prin care reclamanta aducea la cunoştinţa pârâtei modalitatea în care reclamanta aducea la îndeplinire măsura dispusă prin procesul-verbal, menţionată în planul de remediere anexat la prezentul proces-verbal, consideră că motivarea actului ar fi trebuit să cuprindă argumentele pentru care pârâta ( în urma analizării modalităţii de aducere la îndeplinire a măsurii corective aplicate prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare c ontravenţiei ) concluziona că reclamanta nu a îndeplinit în mod corespunzător măsura aplicată prin procesul-verbal, măsură care se circumscria prev. art. 16, alin. 5 din Legea 102/2005, astfel încât să dispună aplicarea măsurii prev. de art. 16, alin. 6 din Legea 102/2005“, potrivit motivării instanței.
 
„Pe baza acestor din urmă aspecte va constata că susţinerea reclamantei este întemeiată, în fapt, actul administrativ reprezentat de Decizia nr. #/04.01.2022 nu este motivat în fapt, consecinţa legală fiind aceea a anulării sale“, a mai spus instanța.
 
Așa cum am arătat anterior, cazul a ajuns acum la Curtea de Apel Constanța, după ce Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a declarat recurs împotriva primei decizii a instanței.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței – rejust.ro – Hotărârea nr. 1140/2022
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
„Urecheată“ pentru camerele video ale Poliției Locale, Primăria Constanța a câștigat procesul!