Primul verdict în procesul Cucoară vs. Primăria Constanța! A contestat concursul pentru ocuparea funcției de director executiv adjunct din cadrul Direcției patrimoniu (DOCUMENTE)

• Cătălin Cucoară fost director al Direcției Patrimoniu și Cadastru din cadrul municipalității a declarat pentru ZIUA de Constanța că va face recurs în dosarul care avea ca obiect „constatarea nulității concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de director executiv adjunct din cadrul Direcției patrimoniu, Direcția generală urbanism și patrimoniu, organizat de Primăria municipiului Constanța”
• Acesta spune că Primăria Constanța continuă să cheltuiască bani publici în procesele aflate pe rolul instanțelor, deși au la dispoziție un întreg departament juridic
• Pe parcursul anului 2022, fostul director din cadrul Primăriei Constanța s-a judecat cu fostul său angajator
• Înainte de a se adresa instanței, Cucoară a l-a atenționat pe primarul Chițac că a permis parciticiparea la concurs, care, în mod direct sau indirect au participat la acțiunile condamnate de instanțele penale
• În aprilie 2021, Cucoară a demisionat din funcția de director al Direcției Patrimoniu și Cadastru din Primăria Constanța, nemulțumit de noua organigramă

 
 
 
Ion Cătălin Cucoară fost specialist în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și fost director al Direcției Patrimoniu și Cadastru din cadrul municipalității a declarat pentru ZIUA de Constanța că va face recurs în dosarul nr. 6.659/118/2022 care avea ca obiect „constatarea nulității concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de director executiv adjunct din cadrul Direcției patrimoniu, Direcția generală urbanism și patrimoniu, organizat de Primăria municipiului Constanța”.
Pe parcursul anului 2022, fostul director din cadrul Primăriei Constanța s-a judecat cu fostul său angajator.

Vă reamintim, în aprilie 2021, Cucoară a demisionat din funcția de director al Direcției Patrimoniu și Cadastru din Primăria Constanța, nemulțumit de noua organigramă pe care CLM urma s-o aprobe care viza printre altele, comasarea urbanismului și patrimoniului, direct în subordinea arhitectului-șef al UAT Constanța.

Revenind la proces, la termenul din 29 decembrie 2022, magistrații de la Tribunalul Constanța au respins ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Cătălin Ion Cucoară în contradictoriu cu pârâţii Primăria municipiului Constanța prin primar, municipiul Constanța prin primar și primarul municipiului Constanța.

Judecătorii au mai decis ca reclamantul să plătească către pârâţi cheltuielili de judecată în sumă de 2.856 lei, reprezentând onorariu avocat.
Cucoară este nemulțumit și de faptul că Primăria Constanța continuă să cheltuiască bani publici, prin angajarea unor avocați (n.r. în acest dosar este vorba despre avocatul Tasy Cocone, unul dintre apărătorii cu care Primăria are contract încă din 2021) în procesele pe care le au pe rolul instanțelor, deși au la dispoziție un întreg departament juridic.

Așa cum precizam de la început, hotârârea nu este definitivă ea putând fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.


În întâmpinarea depusă la instanță, în calitate de reclamant, Cucoară, răspunde la întâmpinarea părâților, astfel: „Pârâții au invocat excepția lipsei de interes, în sensul că reclamantul nu face dovada vătămării în cauză, excepție motivate pe art. 7 și art. 8, în referire la art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Se invocă astfel, pe calea întâmpinării, faptul că subsemnatul nu poate dovedi interesul legitim privat care să fi fost nesocotit prin organizarea concursului întrucât nu m-am înscris la concurs. Mai departe sunt invocate prevederile art. 483 alin. (2) din Codul administrativ.

Art. 483 alin. (2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele: ”Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere vacantă, funcţionarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) să fie numiţi într- o funcţie publică din clasa I”. Prin urmare prima condiție impusă de legiuitor pentru a participa la concursul organizat de autoritatea locală este aceea de a avea calitatea
de funcționar public, calitate pe care subsemnatul nu o mai are. Neavând calitate de funcționar public nu aveam cum să participit la aceast concurs.
Prima critică adusă operațiunii administrative de organizare a acestui concurs a fost tocmai decizia autorității locale de aplicare a procedurii de promovare a unui funcționar public din aparatul său de specialitate în detrimentul celei de recrutare.

Ocuparea unei funcții publice prin recrutare este reglementată de art. 465 din Codul administrativ, unde se precizează că la acest gen de concursul de ocupare a unei funcții publice, inclusiv a unei funcții publice de conducere, poate participa orice persoană care îndeplinește condițiile impuse de legiuitor, dar care nu are calitate de funcționar public. Este de notorietate faptul că subsemnatul a ocupat funcția de director executiv al Direcție patrimoniu până în luna mai 2021, când am părăsit această funcție prin demisie, ceea ce înseamnă că îndeplinesc condițiile impuse de art. 465 din Codul administrativ de a participa la un concurs de ocupare prin recrutare, dar nu și pe cele de impuse pentru a participa la un concurs de ocupare prin promovare, neavând, în prezent calitate de funcționar public.

Interesul privat vătămat este reprezentat de faptul că prin organizarea acestui tip de concurs, nu am avut posibilitatea de a participa la concurs întrucât singura condiție pe care nu o îndeplineam pentru a mă înscris era aceea că nu aveam calitatea de funcționar public.


Din punctul de vedere al pârâților aș fi putut dovedi interesul în promovarea prezentei acțiuni doar în situația în care m-aș fi înscris la acest concurs și aș fi fost respins sau aș fi pierdut concursul.

Având în vedere aceste afirmații și de altfel întreaga motivare a excepției, urmează să apreciați onorată instanță că autorul întâmpinării dovedește faptul că face confuzie, sau lasă această impresie, între cele două tipuri de concursuri pe care o autoritate publică le poate organiza: concursul prin recrutare și concursul prin promovare.

Cunoscând prevederile legale în materie, eram conștient de faptul că înscriindu-mă la acest concurs aș fi fost respins în prima fază a concursului, respectiv în faza selecției de dosare. Nu aș fi ajuns ncidecum să pierd concursul pentru că nu aș fi ajuns să particip la el. În această situație, pregătirea dosarului și depunerea acestuia ar fi fost un demers total inutil.

Pentru că nu m-am înscris la un concurs la care normele legislative nu-mi permit nu înseamnă că nu justific interesul în promovarea acestui demers judiciar. Dimpotrivă, tocmai decizia autorității locale de a nu organiza un concurs la care aveam posiblitatea să particip îmi vatămă dreptul meu de a accede la o funcție publică pentru care mă calific.

Pentru aceste considerente, vă solicităm să respingeți excepția lipsei de interes invocate de pârâți ca fiind nefondată.

În ceea ce privește apărările pe fondul cauzei inserate de pârâți în întâmpinare, se pare că aceștia nu reușesc că aducă argumente în susținerea legalității concursului independente de lipsa interesului meu în promovarea acțiunii.

Din lecturarea întâmpinării reiese faptul că întreaga activitate de organizare a acestui concurs ține exclusiv de oportunitate, cu alte cuvinte autoritatea locală are dreptul de a face ce vrea.

Având în vedere cele expuse, precum și motivele inserate în cererea de chemare în judecată vă solicităm să admiteți acțiunea și să constatați nulitatea concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de director executiv adjunct din cadrul Direcției patrimoniu, Direcția generală urbanism și patrimoniu, organizat de Primăria municipiului Constanța”, se arată în întâmpinarea depusă la instanță.

Înainte de a se adresa instanței, Cătălin Cucoară a formulat contestație împotriva procedurii de organizare a concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de director executiv adjunct din cadrul Direcției patrimoniu, Direcția generală urbanism și patrimoniu, organizat de Primăria municipiului Constanța și în atenția primarului Chițac.

În sesizare, același Cucoară susține că : „Primarul Municipiului Constanța, a dispus organizarea acestui concurs prin procedura de promovare a unui funcționar public din aparatul său de specialitate pentru ocuparea postului vacant de director executiv adjunct al Direcției Patrimoniu, una dintre cele mai importante, dar și controversate direcții din Primărie Municipiului Constanța.

Este de notorietate faptul că prin angajații acestei direcții s-au făptuit multiple acte de corupție care au dus la numeroase condamnări penale. În aceste condiții, autoritatea locală decide organizarea unui concurs de promovare ce se adresează exclusiv funcționarilor publici, funcționari publici care, în mod direct sau indirect au participat la acțiunile condamnate de instanțele penale. Ar trebui avut în vedere și faptul că această funcție face parte din categoria funcțiilor un grad ridicat de profesionalism, experiență în materie cadastru și drept patrimonial.

Până acum, pentru funcția de director al Direcției Patrimoniu au fost organizate concursuri de recrutare creându-se premisele unei reale concurențe de cunoștințe și aptitudini pentru aspiranții la această funcție. Decizia de promovare a unui funcționar public din aparatul de specialitate al Primarului municipiului Constanța încalcă principiul constituțional al egalității la șanse, nefiind permisă participarea unei persoane care nu deține deja o funcție publică la acest concurs”, continuarea vezi secțiunea „documente”.

În replică, reprezentanții Primăriei, i-au transmis lui Cucoară că la organizarea concursului au fost respectate prevederile Codului Administrativ și a HG 611/2018 privind organizarea și funcționare carierei funcționarilor publici, vezi secțiunea „documente” .


 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Lovitură pentru Chițac. Cătălin Cucoară a demisionat din funcția de director al Direcției Patrimoniu și Cadastru din Primăria Constanța