Proiectul "Soseaua de coasta" are sanse sa se amane pentru mandatul viitor

Nisip cu plumb

# Punerea in practica a arterei ce va lega Portul Tomis de intrarea in statiunea Mamaia va putea produce efecte ireversibile pentru Marea Neagra * Locul organizarilor de santier, constructorii care vor executa lucrarile si tehnologiile pe care acestia le vor folosi reprezinta inca o necunoscuta * In urma cu trei saptamani, deputatul conservator, Andrian Mihei i-a adresat o interpelare ministrului Mediului Sulfina Barbu in legatura cu proiectul soselei de coasta initiat de Primaria Constanta * Proiectul a fost respins de MMGA * JICA lucreaza la un studiu de fezabilitate care se va finaliza peste 30 de luni * Primaria incearca sa demareze proiectul fara sa tina cont de pozitia ministrului Sulfina Barbu * Luni, Primaria organizeaza o dezbatere de mediu pentru a se discuta impactul asupra mediului generat de lucrarile si de proiectul in sine * Nu se cunosc constructorii soselei dar se discuta implicatiile organizarii de santier * Situatia este parca trasa la indigo cu cea a autobenzii

Dezbaterea publica privind proiectul PUZ "Modernizarea falezei Tomis - Mamaia", al carui titular este Primaria Constanta, va fi organizata lunea viitoare. Cei interesati de aceasta modernizare au avut ocazia de a se documenta in legatura cu planurile prevazute de catre titular atat la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, cat si la cel al Primariei. In mare parte, proiectul de modernizare a falezei ofera informatii despre constructia legaturii rutiere intre Portul Constanta si intrarea in statiunea Mamaia (zona Pescarie). In fapt, dupa cum se stie deja de mai mult timp, este vorba despre realizarea unui drum de acces cu profil de strada, cu lungimea de 5,5 kilometri si latimea de sase metri, care sa faca mai usor de parcurs drumul spre statiunea Mamaia. Conform informatiilor reiesite din evaluarea impactului asupra mediului, etapa importanta in acordarea avizului de catre autoritatile de mediu, proiectantul general al acestui plan este societatea comerciala Romair Consulting, iar proiectantul de specialitate este SC Expert Proiect 2002 SRL, ambele din Bucuresti. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu este societatea Geostud, tot din Bucuresti. Desi studiul este minutios realizat si parcurge toate etapele specifice unei astfel de lucrari teoretice, efectele produse asupra mediului de punerea in practica a acestui proiect sunt tratate simplificat si, mai grav, considerate doar "relativ" grave. Printre poluantii recunoscuti ca reprezentand o problema demna de luat in considerare sunt enumerati zgomotul si vibratiile, apele uzate si substantele toxice. In studiu se mentioneaza ca lucrarile care se vor desfasura pe faleza din imediata apropiere a Marii Negre pot produce direct poluarea apelor. Proiectul prevede canale speciale pentru apele uzate menajere si cele provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor. Acestea vor fi drenate spre canalizarea oraseneasca si, ulterior, spre mare. Ploile vor fi insa factorul principal de poluare, avand in vedere ca acestea vor "spala" platformele de lucru ale santierelor. Specialistii considera, in acest sens, ca o ploaie care cade dupa o perioada de 15 zile uscate, spala de pe un sector de drum cu lungimea de un kilometru, pentru un trafic de 20.000 de vehicule pe zi, 40 de kilograme de particule in suspensie, 0,06 kilograme de plumb si 2,9 kilograme de hidrocarburi. Tot intre aceste limite, consumul chimic de oxigen ajunge la 20 de kilograme pe zi.Caracteristicile naturale vor dispareaCu toate ca se precizeaza ca, in perioada de executie a drumului, sursele posibile de poluare a apelor sunt legate de executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarile de santier, in studiu se arata ca locul acestora din urma nu este inca stabilit si ca nici nu se cunosc constructorii care vor executa lucrarile, cu atat mai putin tehnologiile pe care acestia le vor folosi. Responsabilitatea privind poluarea mediului inconjurator va fi pusa, de altfel, pe seama acestora, care vor fi obligati sa solicite APM autorizatii separate pentru functionarea bazelor de productie si a tehnologiei folosite. Realizatorii studiului admit ca substantele toxice si periculoase, respectiv carburanti, lubrifianti si acidul sulfuric, provenite ca urmare a traficului cu materii prime in zona, vor pune in pericol atat starea solului, cat si a Marii Negre si, inclusiv, a panzei freatice. Din lungimea totala de 5530 metri a drumului de faleza, 2040 metri ii reprezinta drumul pe digul amplasat in mare, executat pe umplutura din piatra sparta, protejata cu saltea de geotextil umpluta cu beton, care are o protectie realizata din blocuri de piatra bruta si stabilopozi. Astfel, trebuie precizat ca asezarea pulberilor din transport si manipularea de materiale in apa pentru protectia digului vor forma un mal capabil sa sufoce coloniile de stridii. Deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili ar putea produce daune insemnate mediului acvatic. Inlaturarea stratului de sol vegetal si construirea unui profil artificial pentru lucrarile de executie pe ampriza drumului va duce inevitabil la aparitia eroziunii costiere. In acest mod, caracteristicile naturale ale solului vor fi pierdute prin betonarea unor suprafete de sol, care vor fi izolate fata de circuitele ecologice naturale. Poluarea cu pulberi in suspensii, plumb, zinc si hidrocarburi, specifica lucrarilor de santier, vor afecta pe termen lung nu numai mediul terestru si acvatic, ci si factorul uman. Ministerul Mediului elaboreaza studii de fezabilitate pentru zona costiera cu bataie lungaDeputatul conservator s-a aratat nemultumit de raspunsul tardiv al ministrului Mediului, Sulfina Barbu, la interpelarea sa pe tema soselei de coasta care in urma cu cateva saptamani a respins proiectul propus de Primaria Constanta. In raspunsul sau, Sulfina Barbu sustine ca institutia pe care o conduce a analizat solicitarea Primariei Constanta impreuna cu specialistii Administratiei Nationale Apele Romane - Directia Apelor Romane Dobrogea Litoral, beneficiind si de asistenta tehnica a unor experti japonezi care pregatesc un studiu de fezabilitate asupra protectiei si reabilitarii partii sudice a litoralului romanesc impotriva eroziunii in cadrul programului Agentiei de Cooperare Internationala JICA. Concluziile desprinse in urma analizei arata ca articolul 35 din OG202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere interzice "autorizarea de construire de noi sosele in banda litorala - de 50 pana la 150 m fata de linia tarmului si prin urmare Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor nu poate aviza favorabil solicitarea Primariei Constanta, aceasta constructie fiind ilegala in conformitate cu prevederile in vigoare".In acelasi raspuns, Sulfina Barbu aminteste ca in cadrul sedintei CLM s-a hotarat promovarea unei HG prin care sa se transmita terenurile aflate in proprietatea publica a statului din administrarea Companiei Apele Romane in cea a CLM in vederea realizarii obiectivului "Cresterea atractivitatii turistice a falezei Tomis - Mamaia". "Terenul, proprietate publica identificat ca necesar a fi transferat este de 21.095 mp. Trebuie avut insa in vedere faptul ca aceste terenuri sunt plaje, care conform legii nu pot fi utilizate pentru astfel de constructii. Ca urmare, CLM poate avea drept de exploatare sau utilizare a domeniului public al spatiului din zona costiera, iar in eventualitatea transmiterii de terenuri, solutiile tehnice pentru combaterea eroziunii costiere din zona riverana municipiului Constanta nu vor putea fi aplicate", sustine ministrul Mediului in raspunsul transmis deputatului Andrian Mihei. In acelasi document se precizeaza si faptul ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor nu a vizat nici proiectul de HG privind transmiterea terenurilor din zona falezei si plajei necesare demararii proiectului. In concluzie Primaria Constanta nu poate construi pe plaja.Studiile de fezabilitate pregatite de japonezi vor fi gata in 30 de luniAvand in vedere procesul continuu de erodare a plajelor, una din masurile pe care in sfarsit Ministerul Mediului le vizeaza pentru implementarea programului de masuri si lucrari privind protectia si reabilitarea zonei costiere, aprobat printr-o hotarare de guvern, a fost angajarea de credite nerambursabile oferite de Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala. JICA va elabora un studiu de fezabilitate pentru protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc impotriva eroziunii in mod integrat, care sa permita apoi accesarea fondurilor internationale pentru implementare. Potrivit ministrului Mediului, actiunea de cooperare a JICA se va finaliza insa prin elaborarea a doua studii de fezabilitate cazandu-se de comun acord ca zonele prioritare sa fie Mamaia Sud si Eforie Nord. In paralel cu elaborarea acestor studii, s-a solicitat partii japoneze acordarea de asistenta tehnica si pentru studiile de fezabilitate necesare celorlalte trei zone prioritare - Tomis Nord, Eforie Sud si Costinesti, care urmeaza sa fie elaborate de institutii romanesti de consultanta de proiecte. Vom reveni.