Resuscitarea proiectului Saraesa Firma nou înființată de Stelian Bucovală și Liviu Denisov va ridica blocul de 9 etaje, de lângă Teatrul de Vară din Mamaia

• Proiectul Saraesa, început în 2009 de către Marian Crușoveanu, Liviu-Tit Brăiloiu și Vectra Imobiliare este readus la viață
• După ani buni, în care scheletul imobilului de 9 etaje, construit parția, a zăcut în văzul turiștilor este resuscitat printr-o firmă proaspăt înființată
• Este vorba de DCB Mamaia Development SRL, care este controlată de către Stelian Bucovală (de la Bueno Comp SRL) și Liviu Denisov, alături de Marian Crușoveanu
• Liviu Tit Brăiloiu nu mai este proprietar pe o parte din terenul pe care se va ridica blocul
• Pe 8 noiembrie a fost emisă autorizația de construire pe numele societății menționate anterior

 
Primăria Constanța a emis ieri, 8 noiembrie, o autorizație de construire pentru firma DCB Mamaia Development SRL, proaspăt înființată de Stelian Bucovală și Liviu Denisov.
 
Prin AC 910, municipalitatea a emis la data de 8 noiembrie 2021, documentația necesară firmei DCB Mamaia Development SRL prin Denisov Liviu, pentru o investiție în Mamaia, municipiul Constanța. Este vorba de „Continuare lucrări autorizate cu AC nr.1478 din 10.07.2009 - construire Imobil D+P+8E+9E retras-apartamente de vacanță. Documentul este valabil 12 luni.
 
Este vorba de șantierul din imediata vecinătate a Teatrului de Vară Mamaia, care a fost început în 2009 de către Marian Crușoveanu și Liviu-Tit Brăiloiu, în asociere cu Vectra Imobiliare. Era cunoscut, la momentul respectiv, ca proiectul Saraesa, după numele fostei vile de acolo. În prezent, este un schelete de imobil început, lucrările fiind oprite de ani buni.
 
Liviu-Tit Brăiloiu nu mai este proprietar pe teren, doar Marian Crușoveanu fiind încă în acte ca în 2009. „Sunt încă asociat. Este continuare de lucrări. Lucrările s-au oprit din cauza procesului, cel al insolvenței. Eu mi-am păstrat partea. Este și domnul Bucovală. Fiecare vine și investește conform cotelor de participație. Nu-i convine nimănui, nici locuitorilor, nici turiștilor să vadă un schelete acolo de 10 ani de zile”, a spus Crușoveanu.
 
Iată că la 12 ani de la emiterea primei autorizații de construire, proiectul din Mamaia revine la viață.


 

Vectra vs. Crușoveanu și Brăiloiu

 
Amintim de dosarelor nr. 8937/118/2011 şi 8938/118/2011, aflate pe rolul Tribunalului Constanţa, unde Tit-Liviu Brăiloiu şi Marian Cruşoveanu au avut calitatea în pârâţi în procesul cu SC Vectra Imobiliare SRL, obiectul ambelor dosare fiind „obligaţia de a face". Potrivit celor declarate de Corina Curutz, administratorul judiciar al firmei, cotidianului ZIUA de Constanța, în 2011,  cei doi au fost chemaţi în faţa instanţei pentru ca aceasta să îi oblige să se prezinte la sediul administratorului judiciar în vederea semnării unor acte. „Trebuie să se prezinte la noi pentru a semna acte pentru a se putea intabula un teren din Mamaia, acolo unde se află Vila Saraesa. Este chemat în legătură cu contractul de asociere în participaţiune încheiat de SC Vectra Imobiliare SRL înainte de data deschiderii procedurii de insolvenţă", ne-a spus Curutz.
 

Proiectul Saraesa trebuia să se ridice pe terenul spaţiu verde de lângă hotel Aurora din Mamaia, însă lucrările de construcţie au fost abandonate. În 2008, despre Complexul Saraesa se spunea că este primul proiect imobiliar ce propune un nou concept de apartamente. Saraesa urma să aducă apartamente în staţiunea Mamaia, cu vedere la mare, complet finisate, complet mobilate şi dotate cu aparatură electrică şi electronică. Complexul de apartamente Saraesa Mamaia urma să fie creat pentru a fi locuit tot timpul anului.


 

Tit-Liviu Brăiloiu, chemat în instanţă de Vectra Imobiliare (document)

 

DCB Mamaia Development SRL, înființată în vara 2021

 
În Monitorul Oficial al României a fost publicat un extras al rezoluției nr. 21853 din data de 18 august 2021, prin care s-a constituit, înmatriculat și înregistrat societatea DCB Mamaia Development SRL.

 
Sediul social al firmei va fi în Satul de Vacanță, la casa „Acasă”, din municipiul Constanța. Domeniul principal de activitate este dezvoltare imobiliară, conform codului CAEN, iar capitalul social este de 200 de lei. Fondatori și administratori sunt Stelian Bucovală și Liviu Denisov.
 
Pe Stelian Bucovală îl cunoaștem de la Bueno Comp SRL, unde este asociat cu Enache Bucovală, ridicând controversata construcție din imediata apropiere de Lupoaica, din zona Piața Ovidiu. Stelian Bucovală mai este asociat unic și administrator la Zag SRL.

 
Numele lui Liviu Denisov răsună din cunoscutul dosar Portul, unde a fost martor. Liviu Denisov mai este asociat și administrator la Turnuri SRL, la Eli Den Trading SRL și la Eliden Structuri Oțel SRL.

 

Bueno Comp SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2002, Bueno Comp SRL are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 400 de lei, integral vărsat, este compus din 40 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociaţi persoane fizice sunt Bucovală Stelian şi Bucovală Enache, fiecare cu 50% din capitalul social. Cei doi asociaţi sunt şi administratorii firmei, care se ocupă de restaurante.
 

Investiția de la Lupoaică

 
Controversele privind clădirea ridicată în apropiere de statuia Lupoaica din Constanța sunt cunoscute în spațiul public constănțean. În vară, Asociația Constanța Altfel a formulat recurs în dosarul nr.474/118/2020, înregistrat pe rolul secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curții de Apel Constanța.
 
Pe fond, judecătorii de la Tribunalul Tulcea au decis în dosarul nr. 474/118/2020, prin sentinţa civilă nr. 1037/13.11.2020, următoarele:

- respinge excepţia tradivităţii cererii formulate de reclamanta Asociația Constanța Altfel din data de 16.09.2020, ca nefondată;
- respinge excepţia de nelegalitate invocată de reclamantă, ca inadmisibilă;
- admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâţi;
- respinge în tot actiunea formulată de reclamanta Asociația Constanța Altfel, ca fiind formulată de către o persoană care nu are calitate procesuală activă.

Decizia nu este definitivă, de aceea, împotriva sentinţei civile sus menţionate, reclamanta, a declarat recurs la data de 09.07.2021 și urmează ca instanţa să comunice termenul de judecată la care se va judeca recursul.
 
La primul termen în recurs în dosarul nr. 474/118/2020, magistrații secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curții de Apel Constanța au decis amânarea cauzei, din cauza lipsei apărătorului intimatului.

Viitorul termen va avea loc pe 13.12.2021.

Vă reamintim, recurentul, Asociația Constanța Altfel a fost condusă în perioada 2017-2020 chiar de actualul primar al municipiului Constanța, Vergil Chițac.


 

Vectra Imobiliare

 
Amintim că în 2013, magistraţii din cadrul Tribunalului Constanţa au decis suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a SC Vectra Imobiliare SRL, a SC Vectra Construct SRL şi a SC City Invest SRL. Hotărârea mai sus precizată a venit ca urmare a cererilor formulate de mai multe părţi vătămate din dosarul penal cunoscut generic „Păgubiţii Vectra”. Amintim că, la data de 17 decembrie 2012, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Adrian Roșu, Gabriel Moise şi Cosmin Moldoveanu, reprezentanţi ai celor trei firme mai sus precizate.
 
Potrivit organelor de anchetă, „în perioada 13 februarie 2007 - 28 martie 2009, inculpaţii Roșu Adrian, Moise Gabriel şi Moldoveanu Cosmin, în calitate de persoane fizice ori de reprezentanţi ai SC Vectra Imobiliare SRL, SC Vectra Construct SRL şi SC City Invest SRL, au indus în eroare 189 de persoane (părţi vătămate în cauză), angajându-se ca, în calitate de dezvoltatori imobiliari, să construiască apartamente într-un număr de 16 vile situate în municipiul Constanţa”.
 
„Părţile vătămate au achitat preţul integral al apartamentelor în avans (spre exemplu, sume între 20.000 şi 46.000 de euro pentru un apartament) şi au fost menţinute în eroare şi după încheierea contractelor de execuţie-construire întrucât imobilele nu au fost edificate deloc sau au fost construite doar parţial. La momentul încheierii contractelor, părţile vătămate nu au cunoscut împrejurarea că o parte din terenurile pe care urmau să se construiască imobilele erau ipotecate în favoarea unor unităţi bancare pentru garantarea unor credite obţinute sau că nu aparţineau firmelor din Grupul Vectra ori dezvoltatorilor persoane fizice, ci unor terţi. De asemenea, banii încasaţi ca urmare a încheierii acestor contracte nu au fost folosiţi pentru edificarea imobilelor, ci în scop personal sau folosiţi la alte proiecte imobiliare. În plus, inculpaţii s-au implicat şi în intrarea în insolvenţă a firmelor din grupul Vectra şi au continuat să facă promisiuni nefondate părţilor vătămate, astfel că acestea au renunţat să uzeze de mijloacele prevăzute în legea civilă pentru recuperarea pagubelor create.
 
 Mai multe imagini pot fi vizualizate în galeria foto

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Asociația Constanța Altfel, Bueno Comp și Consiliul Local Constanța continuă procesele. Ce au decis magistrații la ultimul termen?


Dosarul Vectra a ajuns la Tribunalul Constanţa