Rromi la gratare, in Cimitirul Eroilor

Atasamente: 1210014381.pdf 1210014413.pdf

Adunare mare, ieri, de Pastele Blajinilor, la Cimitirul Central * Unul dintre cele mai curioase praznice, inchinate mortilor, a fost cel al unui mare grup de rromi, care, cu mic, cu mare, s-au strans la chefuit, chiar pe parcela militara romano-franceza

In prima luni dupa Saptamana Luminata, in duminica Sfantului Apostol Toma, crestinii ortodocsi praznuiesc Pastele Blajinilor sau Pastele Mortilor, sarbatoare inchinata sufletului mortilor. Batranele cu traditionale cosuri din rachita, pline de cozonaci, oua rosii si vin, si cei mai tineri, cu sacose, au cautat locurile in care odihnesc cei dragi, plecati dintre cei vii. Drumul spre intrarile cimitirului este anevoios, pentru ca locurile sunt impanzite cu cei care si-au propus sa scoata profit cu ocazia acestei sarbatori: comerciantii de flori si cei de lumanari. Langa mormintele rudelor disparute, cei veniti sa imparta pentru sufletele mortilor au asteptat pentru ca preotii sa vina sa le citeasca mancarea si vinul care, apoi, vor fi impartite, asa cum se cade, nevoiasilor. Ei au inceput devreme sa isi faca drum printre morminte, astfel incat, inca de la ora 10.00, aveau deja puse deoparte sacose cu pomeni si nu pierdusera prilejul de a se ameti cu vin. Vazand vegetatia abundenta care a impanzit unele morminte, iti dai seama ca nu toti s-au ingrijit, in aceasta perioada, de sufletele celor morti. La unele morminte, florile ofilite de curand sau cele care inca isi mai pastrau prospetimea erau o dovada ca cineva a trecut inca de duminica la cimitir. Pe aleea centrala, intr-un continuu du-te-vino, nu putini au fost cei care s-au oprit, pret de cateva clipe, langa mormantul omului de afaceri Petrica Iordache, pe care fusesera asezate trei coroane de flori si la capataiul caruia se aflau lalele si garoafe. "El este cel pe care l-au omorat la stabilopozi", ii explica o femeie celei care o insoteste.

Moment pentru bere si gratar

In multimea care strabate aleea centrala a cimitirului, un grup de tiganci iese in evidenta. Nu doar prin vestimentatia colorata, ci si prin prinosurile pe care le poarta: sticle de sampanie si cutii de bere. Luandu-te dupa ele, ti se deschide in fata un tablou rupt din peisaj: rromi adunati, cu mic si mare, sa isi comemoreze neamul. Langa cavou, o imitatie de palat cu acoperis din tabla, debarasat acum de mese si scaune, pirandele robotesc de zor sa puna pe masa de-ale gurii: oua rosii, cozonaci, friptura, salam, vin, whisky, gin sau bere, iar puradeii, cu oua rosii in mana, se invart pe langa gratarul care asteapta sa fie aprins, chiar in perimetrul parcelei militare romano-franceze din Primul Razboi Mondial. Si asta fara sa le pese ca aici sunt inmormantati eroii celor doua natii, morti in primul razboi mondial. Nici aici, in cimitir, femeile nu isi neglijeaza indeletnicirile zilnic, astfel incat, cu puradeii pe genunchi, ele nu se sfiesc a-ti propune sa-ti ghiceasca viitorul, iar la intrarea care delimiteaza parcela militara de restul mormintelor, doi bulibasi vegheaza ca totul sa se desfasoara cum trebuie. Unul dintre ei isi face socotelile, pe un colt de hartie. Din cand in cand, se aud cantarile preotilor "Vesnica lor pomenire", iar vestea cea mare a crestinatatii - Hristos a Inviat! - este facuta cunoscuta tuturor, vii si morti deopotriva. Singure, acoperite in intregime de iarba si de tacere, doar mormintele eroilor de razboi zac in uitare. Timpul lor, la pomenire, nu a sosit inca. Sufletele lor mai au de asteptat o luna, pana la Inaltarea Domnului.

Scris de: {autor}Mirela STINGA {/autor}