Se revendica Muzeul Topalu?!

Atasamente: 1208726456.pdf

Fiul doctorului Gheorghe Vintila, in calitate de unic mostenitor al donatorului, contesta modul in care este gestionata inestimabila creatie artistica, pe care tatal sau a lasat-o comunei natale

Pe rolul Judecatoriei Harsova se afla dosarul 179/842/2008, inregistrat la 11 aprilie, in care petentul Mario Vintila solicita asigurarea dovezilor ca bunurile muzeului din Topalu sunt bine pastrate. Fiul vede in acest demers o "obligatie morala" de a se asigura ca este realizata finalitatea urmarita de tatal sau, la incheierea Contractului de donatie, "prin indeplinirea intocmai de catre beneficiarul liberalitatii a obligatiilor instituite in sarcina sa". In acest sens, el a inaintat Tribunalului Harsova o cerere, prin care sa se constate starea de fapt asa cum este ea expusa de petent. In plangere sunt vizate primaria comunei Topalu, Muzeul Dinu si Sevasta Vintila din Topalu, si, indirect, Muzeul de Arta Constanta, acuzat ca detine ilegal lucrari din colectie, dar si Consiliul Judetean, avand in vedere ca institutia se afla in subordinea sa. Fiul doctorului cere, in primul rand, sa se verifice numarul lucrarilor de arta din colectie, comparativ cu inventarul care insoteste, ca anexa, Contractul de donatie. Apoi el cere sa se verifice daca incaperile in care sunt expuse/conservate piesele prezinta semne de igrasie sau alte deteriorari, precum si daca exista instalatii care sa asigure conservarea lucrarilor de arta din colectia de arta plastica Dinu si Sevasta Vintila, iar in caz afirmativ, sa se precizeze care sunt acestea si daca functioneaza corespunzator. De asemenea, Mario Vintila cere sa se constate care dintre lucrarile de arta din colectia Dinu si Sevasta sunt prevazute cu geamuri.

Clauze nerespectate

In cererea sa, mostenitorul se bazeaza pe clauzele mentionate in actul de donatie, incheiat la 27 august 1960, intre Gheorghe D Vintila, in calitate de donator, si Sfatul Popular al comunei Topalu, in calitate de donatar. Actul este autentificat de Notariatul Principal de Stat al Regiunii Constanta, sub numarul 2773/443/1960. Ultimul paragraf de pe pagina intai a documentului specifica interdictia de instrainare a colectiei, care "nu va iesi niciodata, sub nicio forma, nici in total si nici in parte, din patrimoniul sfatului popular al comunei Topalu, respectiv din muzeul comuna Topalu ". Un alt alineat, la care se face referire, este cel cu numarul trei, din pagina a doua a actului "Eventualele deteriorari de rame, geamuri il privesc exclusiv pe donator (...), tablourile nefiind lasate niciun moment fara geamuri, pentru buna lor intretinere". Ultimul paragraf de pe pagina doi prevede clar ca "nerespectarea, in total sau in parte, a conditiunilor prezentei donatiuni atrage dupa sine nulitatea actului". Insa ceea ce nu este specificat in petitia lui Mario Vintila este faptul ca, in cazul in care nu sunt respectate aceste conditii, bunurile donate intra de drept si de fapt in patrimoniul donatorului sau al mostenitorilor sai legali, "fara niciun fel de pretentie, de nicio natura, din partea donatarei". Mario Vintila vine cu alte argumente, care pun sub semnul intrebarii proprietatea comunei Topalu asupra colectiei Dinu si Sevasta Vintila, adapostita de muzeul cu aceeasi titulatura. El sustine ca, din momentul in care muzeul din Topalu a devenit sectie a Muzeului de Arta, in 1962, Sectia de Cultura si Invatamant din cadrul fostului Sfat Popular Dobrogea, devenit ulterior Consiliul Judetean Constanta, a stabilit in sarcina Muzeului de Arta din Constanta o serie de obligatii. Acestea se refera la suportarea, prin bugetul alocat de autoritatile centrale, atat a cheltuielilor administrative, cat si a celor necesare conservarii lucrarilor Muzeului Dinu si Sevasta Vintila, Topalu. Mario Vintila sustine ca, dupa moartea tatalui sau, au fost sistate fondurile necesare intretinerii si reparatiei imobilului, astfel incat cladirea a ajuns intr-un stadiu avansat de degradare, iar lucrarile ramase in incinta muzeului au fost serios afectate.

Colectia incompleta?

Mostenitorul legitim al medicului mai adauga ca, dupa decesul tatalui sau, Muzeul de Arta Constanta "a initiat o serie de demersuri in vederea transferarii, din patrimoniul comunei Topalu, a colectiei de lucrari ce a facut obiectul donatiei, prin preluarea treptata a lucrarilor si substituirea acestora cu altele, mai putin valoroase, din patrimoniului Muzeului de Arta". In acest sens se mentioneaza ca, in urma transferului impus de lucrarile de reabilitare de la cladirea muzeului din Topalu, in intervalul 2006 - august 2007, piesele au fost gazduite de muzeul constantean. Potrivit informatiilor detinute de Mario Vintila, in momentul actual, din cele 228 de lucrari de arta, doar 139 se afla in incinta muzeului din Topalu - 127 picturi, trei lucrari de grafica si noua sculpturi. Restul de 89 de piese - 53 picturi, 29 lucrari de grafica si sapte sculpturi - se afla in patrimoniul Muzeul de Arta Constanta, fiind expuse doar 16 piese. Mario Vintila nu este multumit nici de starea prezenta a cladirii care adaposteste ceea ce a ramas din pretioasa colectie. Lucrarile care s-au finalizat in august 2007 "sunt superficiale, insuficiente nu doar pentru pastrarea in bune conditii a colectiei si, mai mult, chiar si pentru starea fizica a constructiei in care sunt expuse aceste lucrari". Aceasta constatare, la care se mai adauga observarea igrasiei si absenta unor lucrari, precum si a faptului ca tablourile nu sunt protejate cu geamuri, este personala, facuta chiar de catre Mario Vintila. Curios este ca, prezentand toate aceste argumente, mostenitorul lui Gheorghe Vintila justifica un "interes legitim", cere sa se constate de urgenta aceasta stare de fapt, prin delegarea unui executor judecatoresc, care sa verifice, la fata locului, acuzele aduse, fara instiintarea paratilor. In cazul in care se sesizeaza ca sarcinile nu au fost indeplinite de catre Primaria Topalu, donatia se va revoca.

"Am ales Topalu din ratiuni sentimentale"

In urma cu 48 de ani, pe 28 august, la Topalu se inaugura, cu cele 228 de lucrari de pictura, sculptura si grafica donate de doctorul Gheorghe Vintila, un muzeu de arta, dedicat amintirii parintilor doctorului, Dinu si Sevasta Vintila. Operele de arta fusesera adunate de-a lungul a 40 de ani de febrila activitate de colectionar. Intr-un articol publicat in revista Tomis, anul 7, nr. 2, din anul 1972, reprodus in lucrarea semnata de Florica Cruceru, "Muzeul Dinu si Sevasta Vintila - Topalu: repere identitare", doctorul Vintila scria "Am ales Topalu din ratiuni sentimentale, pentru ca el reprezinta obarsia neamului meu (...) Parintii mei, Dinu si Sevasta Vintila, s-au numarat printre animatorii culturali ai comunei, de numele lor fiind legata construirea primei scoli primare din sat, infiintarea bibliotecii, a caminului cultural". Celebrul "Cap de fetita", al lui Tonitza, cap de afis pentru numeroase expozitii nationale si internationale, este lucrarea reprezentativa a muzeului, alaturi de alte creatii valoroase ale pictorului. Piesele de rezistenta ale colectiei sunt cele semnate de Grigorescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Petrascu, Darascu, Sirato, Iser, Steriadi, Ressu, Ghiata sau Ciucurencu. La acestea se adauga sculpturile realizate de Jalea, Paciurea, Medrea si Oscar Han. Din 1961, institutia de cultura se afla in subordinea Muzeului de Arta. In ultimii noua ani din viata, doctorul a fost muzeograf principal al Muzeului de Arta din Constanta. Potrivit dorintei sale, la initiativa institutiei de cultura tomitane, doctorul Vintila a fost reinhumat, in 1997, la 19 ani de la moartea sa, in curtea muzeului din Topalu. Mormantul acestuia este strajuit de un bust de bronz, realizat, in timpul vietii, de prietenul sau, sculptorul Oscar Han. Muzeul Dinu si Sevasta Vintila a fost redeschis anul trecut, in toamna, dupa ample lucrarile de reabilitare. Acestea au inceput in toamna anului 2006 si au fost finalizate in august 2007. Cladirea muzeului a necesitat reparatii capitale, care au constat in refacerea tavanelor, a acoperisului si inlocuirea pavimentului. In acest an, pe 10 mai se implinesc 110 ani de la nasterea dr. Vintila, iar pe 8 iulie se comemoreaza trei decenii de la trecerea in nefiinta a donatorului.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}