Sute de maşini înmatriculate la Constanţa prin metoda partajului Prin ce metode se mai poate „fenta” plata timbrului de mediu?

Sumele restituite celor care au achitat taxa pentru înmatricularea maşinilor variază de la câteva sute de lei la câteva mii
 
În doar trei săptămâni, câteva sute de constănţeni au reuşit să evite plata timbrului de mediu şi să-şi înmatriculeze maşinile second-hand apelând la metoda partajului. Conform şefului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Constanţa, comisarul-şef Adrian Bîrsu, eliminarea acestei portiţe a făcut ca numărul celor dornici să-şi înscrie automobilele în România să scadă simţitor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre acţiunile din instanţă, intentate de cei care au achitat mult blamata taxă. Potrivit portalului instanţelor de judecată, la nivel naţional există înregistrate aproape 60.000 de dosare având ca obiect „restituire taxă poluare”. Restrângând aria de referire asupra Constanţei, la Curtea de Apel sunt peste o mie de astfel de cauze.
 
Metoda „partajului” era la îndemâna oricui şi a fost explicată chiar de către autorităţi: se cumpăra un autovehicul second-hand din Uniunea Europeană, în coproprietate. Înainte de înmatriculare, coproprietarii făceau partajul pe cale notarială, prin buna învoială. În continuare, conform prevederilor legale amintite de legeaz.net, timbrul nu se plăteşte atunci când autovehiculele sunt încadrate în categoria vehiculelor istorice, acordate instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate, prin donaţii sau finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi acordate cu titlu gratuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, destinate competiţiilor sportive, definite conform prevederilor legale în vigoare ori dobândite prin moştenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de doi ani de la data deschiderii succesiunii.

Mai trebuie menţionat faptul că timbrul nu se aplică autovehiculelor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, autovehiculelor special modificate în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum şi în scopul preluării şi transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat, cele destinate a fi utilizate de forţele armate, forţele de securitate a statului, de poliţie, de jandarmerie, de poliţia de frontieră şi de pompieri şi cele destinate serviciilor de ambulanţă şi medicină, autovehiculelor speciale echipate corespunzător pentru acordarea ajutorului de urgenţă, precum şi autovehiculelor speciale destinate serviciilor de descarcerare şi de stingere a incendiilor. După cum menţionam şi mai sus, odată cu eliminarea partajului din OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 4 martie 2013, cei mai mulţi dintre cetăţeni au achitat taxa, după care s-au adresat instanţelor de judecată în vederea recuperării banilor. În cele mai dese cazuri, cetăţenii câştigă în faţa direcţiilor generale ale finanţelor publice, magistraţii hotărând ca statul să le înapoieze reclamanţilor taxele. De menţionat că deciziile tribunalelor nu sunt definitive, ele putând fi atacate la curţile de apel.