Talharia de la Carpatica si taxa „Al Capone"

În ciuda celor peste 18.000 de lei achitaţi drept taxă de linişte pentru sucursala Băncii Comerciale Carpatica din parcul Casei de Cultură, agenţii de pază de la Conpress Holding nu s-au arătat în ziua jafului

Jaful armat petrecut în urmă cu mai bine de o lună la sucursala Băncii Comerciale Carpatica a ridicat mari semne de întrebare agenţilor economici cu privire la securitatea şi protecţia oferite de aşa-zisa taxă de linişte. Contestat în repetate rânduri de-a lungul timpului şi supranumit „taxa Al Capone", birul pare să-şi fi dovedit cu prisosinţă inutilitatea publică şi ineficienţa în contextul jafului comis la sfârşitul lunii mai la o unitate bancară aflată în „buricul târgului", respectiv în parcul Casei de Cultură, în centrul Constanţei. 

Pe scurt, la momentul respectiv, doi mascaţi înarmaţi au reuşit să fugă cu aproape 70.000 de lei din bancă. Oamenii însă, nu au trecut cu vederea faptul că marii absenţi de la faţa locului din ziua jafului au fost tocmai agenţii firmei de pază plătită de municipalitate din bani publici să asigure „liniştea şi siguranţa". Dat fiind acest lucru, pare ilogic ca numai poliţiştii şi firma de pază privată angajată de bancă să fie traşi la răspundere. Potrivit documentelor oficiale ale Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local Constanţa, titulatura exactă a aşa-numitei „taxa Al Capone" este „taxa pentru creşterea gradului de linişte şi siguranţă în derularea activităţilor economice în Constanţa, Mamaia şi Sat Vacanţă". Conform sursei citate, „taxa constituie venit cu destinaţie specială şi este fundamentată de necesitatea menţinerii condiţiilor civilizate de trai în locurile publice". Mai precis, aceasta „se utilizează pentru paza unor bunuri publice, pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a faptelor ilicite, antisociale, manifestate prin cerşetorie, furturi, tâlhărie şi prostituţie, pentru combaterea comerţului stradal neorganizat, prevenirea depunerilor de moloz şi gunoi menajer şi pentru prevenirea lipirii de afişe pe faţadele clădirilor, stâlpi şi copaci".

Aproape 20.000 de lei, pe degeaba

Birul trebuie achitat de „toţi contribuabilii persoane juridice şi persoane fizice autorizate", excepţie făcând cei care au în administrare complexe hoteliere, ei datorând „taxa numai pentru suprafeţele destinate activităţilor de alimentaţie publică şi spaţiilor comerciale". Cuantumul birului este diferenţiat, în funcţie de obiectul de activitate şi suprafaţa utilă folosită. În acest context, potrivit SPITVBL Constanţa, băncile din Constanţa plătesc o taxă de linişte de 5.524 de lei pe an pentru o suprafaţa utilă de aproximativ 200 metri pătraţi, respectiv 18.261 de lei pe an, în cazul în care suprafaţa deţinută depăşeşte 200 de metri pătraţi. În ceea ce priveşte sucursala Băncii Comerciale Carpatica, cea care a fost prădată la sfârşitul lunii mai, potrivit declaraţiilor lui Constantin Gherlan, persoana împuternicită să reprezinte unitatea bancară în Constanţa, aceasta are o suprafaţă utilă mai mare de 200 de metri pătraţi. În condiţiile acestea, taxa de linişte achitată este de 18.261 de lei pe an. Toate taxele sunt plătite la zi, conform sursei citate. Totodată, este de menţionat că Banca Comercială Carpatica, la fel ca majoritatea agenţilor economici, de altfel, beneficiază - sau ar trebui să beneficieze - de protecţia a cel puţin patru instituţii sau firme specializate, din care trei sunt plătite din bani publici: Poliţia, Jandarmeria şi SC Conpress Holding SRL, ultima fiind câştigătoarea contractului cu Primăria Constanţa pentru „Serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanţa". În plus, banca are un contract cu firma de pază Nei Guard, care monitorizează unitatea bancară, dar are angajat şi un paznic, care stă permanent în obiectiv.

Pază contra 47 de miliarde de lei

Dintre toate cele cinci surse care ar trebui să asigure protecţia şi să prevină situaţii precum cea petrecută la sfârşitul lunii mai, reprezentanţii SC Conpress Holding SRL, cei responsabili cu „serviciul de pază", au fost singurii care nu s-au prezentat la faţa locului. Iar asta, în condiţiile în care firma era beneficiara contractului nr. 168268/14.11.2008, încheiat cu Primăria Municipiului Constanţa, al cărui obiect este taman „paza bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanţa". Trebuie menţionat că valoarea contractului nu este deloc una neglijabilă, fiind vorba despre 4.733.568 de lei, fără TVA. Ceea ce înseamnă, în lei vechi, peste 47 de miliarde. Foarte interesant, potrivit contractului, suma respectivă ar fi trebuit să fie achitată pentru „servicii de investigaţie şi protecţie, cu excepţia serviciilor de transport cu vehicule blindate". Contractul nu a intrat sub incidenţa acordului privind contractele de achiziţii publice, iar tipul procedurii a fost o licitaţie deschisă, al cărei criteriu de atribuire a fost preţul cel mai scăzut. O singură firmă şi-a prezentat oferta: SC Conpress Holding SRL. Pe 14 noiembrie 2008, contractul în valoare de peste 47,3 miliarde de lei vechi a fost atribuit Conpress Holding. Colaborarea municipalităţii constănţene cu această firmă nu se opreşte însă aici, iar contractele plătite cu bani publici continuă să curgă. Cu două luni înainte de a obţine contractul pentru paza bunurilor din Constanţa, SC Conpress Holding SRL a câştigat licitaţia deschisă pentru serviciile de pază din staţiunea Mamaia. Surpriză sau nu, şi în acest caz, Conpress Holding a fost singura care a depus o ofertă. Şi cum să nu depună, când valoarea contractului a fost de 8.718.192 de lei, fără TVA, adică peste 87 de miliarde de lei vechi? Potrivit descrierii succinte a contractului nr. 131626/04.09.2008, suma urma să fie plătită pentru „serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând Municipiului Constanţa, din Staţiunea Mamaia, precum şi asigurarea ordinii şi a siguranţei cetăţeanului din Staţiunea Mamaia, exclusiv plaja". Şi de această dată, activitatea implica „servicii de investigaţie şi protecţie, cu excepţia serviciilor de transport cu vehicule blindate". În urma licitaţiei deschise organizate pe criteriul preţului cel mai scăzut, la care doar Conpress Holding a depus ofertă, contractul a fost atribuit pe 4 septembrie 2008, la valoarea totală finală de 8.718.192 de lei, fără TVA.

Riscurile din primărie

Şi, pentru că Primăria Municipiului Constanţa este un loc nesigur, iar munca la PMC implică riscuri sporite, mai ales în ceea ce priveşte securitatea funcţionarilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii, Conpress Holding a mai pus mâna pe un contract din bani publici, după ce şi-a luat angajamentul să le asigure acestora protecţia. Mai precis, firma a fost câştigătoarea contractului nr. 25878/16.02.2009, al căruia obiect este „serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 - 15 februarie 2012". Valoarea totală finală a contractului a fost de 624.960 de lei, fără TVA, suma fiind tocmai cea estimată iniţial, din moment ce, deşi criteriul de atribuire a fost preţul cel mai scăzut, a existat o singură ofertă: cea a Conpress Holding. În aceste condiţii, firma a fost desemnată să se ocupe cu „servicii de investigaţie şi protecţie, cu excepţia serviciilor de transport cu vehicule blindate", în următorii trei ani, în beneficiul funcţionarilor din Primăria Constanţa. Dat fiind „lipiciul" pe care SC Conpress Holding SRL pare să-l aibă când vine vorba despre contracte din bani publici încheiate cu Primăria Municipiului Constanţa, la cârma căreia se află primarul Radu Mazăre, este interesant de văzut cine se află, sau cine s-a aflat, de-a lungul timpului, în spatele acestei societăţi. Firma a fost înfiinţată în 1994, iar în prezent, cei trei asociaţi ai acesteia sunt Sorin Gabriel Strutinsky, cu 24%, Mihail George Cârciog, cu 28%, şi Sanda Ciocoiu, cu 48%. De menţionat că, începând din 4 aprilie 2002, Sanda Ciocoiu deţine şi calitatea de administrator al firmei. Obiectul principal de activitate declarat este reprezentat de „activităţi de protecţie şi gardă", însă societatea se ocupă şi cu difuzarea presei. Potrivit bilanţului oficial, în 2007, Conpress Holding a avut o cifră de afaceri de 3.963.005 lei şi 219 angajaţi, dar profitul brut a fost 0. În 2006, cifra de afaceri a fost 2.383.746 de lei, erau 151 de angajaţi, dar profitul brut tot 0 a fost, la fel ca în 2005, când, însă, erau 227 de angajaţi, iar cifra de afaceri a firmei era 2.601.328 de lei. De menţionat că, în 2004, societatea a avut, totuşi, un profit brut de 4.674.631 de mii de lei vechi, 327 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 272.385.562 de mii de lei vechi.

Mazăre şi Nicuşor, foşti asociaţi

Revenind la acţionariatul firmei, trebuie menţionat că acesta nu a arătat aşa de la bun început. În Monitorul Oficial nr. 0838/2002, sunt consemnate anumite aspecte deosebit de interesante în legătură cu actele constitutive ale Conpress Holding SRL. După cum se arată în documentul oficial datat în urmă cu şapte ani, „subsemnaţii Preda Eugen-Radu, cetăţean român (...), Naghi Iliuţă, cetăţean român (...), Cârciog Mihail, cetăţean român (...), Mazăre Radu-Ştefan, cetăţean român (...), Strutinsky Gabriel-Sorin, cetăţean român (...), Constantinescu Nicuşor-Daniel, cetăţean român (...), în calitate de asociaţi ai Societăţii Comerciale Conpress Holding SRL, cu sediul în Constanţa, str. Dragoş Vodă, nr. 10, înmatriculată la Oficiul registrului comerţului cu nr. J13/1967/1994, având codul fiscal R 5739803, am hotărât următoarele (...)". Surpriză sau nu, vedem cum printre asociaţii din 2002 ai firmei se numără Radu Mazăre, aflat, în acelaşi timp, la cârma Primăriei Constanţa, şi Nicuşor Constantinescu, în prezent preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa. Revenind la Monitorul Oficial nr. 0838/2002, prima hotărâre a acţionarilor Conpress Holding consemnată a fost retragerea asociaţilor Preda Eugen-Radu şi Naghi Iliuţă şi „cesionarea părţilor sociale deţinute de aceştia acţionarilor rămaşi". După ce s-au făcut aceste modificări, în 2002, Cârciog deţinea 28% din Conpress Holdin, Strutinsky 24%, Constantinescu 24%, iar Mazăre 24%. Mai mult, prin acelaşi act, Constantinescu a fost desemnat administrator al firmei. Ulterior, în societate a fost cooptată Sanda Ciocoiu, căreia i-au revenit acţiunile lui Mazăre şi ale lui Constantinescu, aceştia ieşind din firmă. Ciocoiu a devenit, totodată, şi administratorul Conpress Holding. Probabil pură coincidenţă, taxa pentru „creşterea gradului de linişte şi siguranţă în derularea activităţilor economice în Constanţa, Mamaia şi Sat Vacanţă" a fost introdusă pentru prima dată tot în 2002, prin HCLM nr. 540. Ca o paranteză, în MO nr. 1169/2002, este consemnat, printre punctele de lucru ale Conpress Holding, „Dispeceratul dep. Pază", din strada Oborului nr. 37, cu obiectul de activitate M 7460, respectiv „activităţi de investigaţie şi protecţie a bunurilor şi persoanelor". De altfel, prin hotărârea nr. 1/14.04.2008 a Adunării Generale a Asociaţilor Conpress Holding, acţionarii au decis completarea obiectului de activitate cu 8424 - „activităţi de ordine publică şi de protecţie civilă". Mişcare foarte inspirată, din moment ce după cinci luni au început să curgă contractele cu Primăria Constanţa pentru serviciile de pază şi protecţie. Păcat însă că aceste servicii sunt doar pe hârtie. Deşi am sunat în repetate rânduri la Conpress Holding, Sanda Ciocoiu nu a putut fi contactată pentru a-şi exprima un punct de vedere. Totuşi, într-un final, am stat de vorbă cu Nina Radu, asistenta sa, căreia i-am relatat despre ce este vorba şi care ne-a spus: „o voi informa pe doamna director despre întrebările dumneavoastră şi, eventual, vă va contacta dumneaei". Până la acest moment, Sanda Ciocoiu nu a binevoit să ne sune, iar în urmă cu două zile, când am încercat din nou să luăm legătura cu aceasta sau cu Nina Radu, reprezentanţii Conpress Holding ne-au închis telefonul în nas. De mai multe ori.

{mos_ri:Carpatica}