Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:13 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Templu egiptean pe valea portului

ro

21 Oct, 2006 00:00 1703 Marime text

Comunitatea alexandrinilor din vechiul Tomis a adus cu ea cultul zeilor egipteni

In secolul II dupa Hristos in plina perioada elenistica la Tomis exista o puternica comunitate de alexandrini * Comercianti si navigatori, acestia erau constituiti intr-o asociatie religioasa si profesionala * Descoperirile arheologice au demonstrat ca acestia au ridicat la Tomis lacasuri de cult dedicate zeilor egipteni (Osiris, Isis, Serapis) * Potrivit istoricului Oreste Tafrali, un astfel de templu de dimensiuni considerabile se gasea pe malul marii (intre portile doi si trei) * Ipoteza este confirmata de Vasile Parvan in 1915 in analele Academiei Romane * In zona a fost gasit un numar impresionant de trepte si baze de coloane masive * Pentru ca in timp s-au facut alte cladiri peste vechiul templu, sapaturile arheologice in aceasta locatie sunt aproape imposibile

Orasul Constanta a fost intemeiat in urma cu mai bine de 2500 de ani ca o asezare a navigatorilor si negustorilor greci veniti din orasul Milet (Asia Mica). Corabierii eleni au fost atrasi de adapostul oferit de golful si peninsula formata pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale, getii "cei care se credeau nemuritori" potrivit scrierilor lui Herodot. Cea mai mare inflorire o cunoaste orasul cetate, care a capatat numele de Tomis, mai ales pe la mijlocul sec. I. Stapanirea romana asupra tinutului dintre Istros (Dunare) si Pontul Euxin (Marea Neagra), devenit provincie romana, ridica cetatea la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi. Dar infloritoarea cetate a fost pustiita de avari in anul 601. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului, se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta. Urmele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul, multe vestigii ramanand inca nedescoperite. Nu numai omul modern a distrus din arhitectura vechiului oras, ci fiecare noua civilizatie a construit peste ce a gasit de la inaintasi, si vechii romani au ridicat cladirile lor peste cele ale grecilor. Straturile arheologice se suprapun si cu cat se avanseaza cu sapaturile, varsta ruinelor este tot mai inaintata.Comunitatea alexandrinilorDaca despre perioada romana si cea greaca s-a scris mult si s-au facut foarte multe descoperiri arheologice, despre celelalte comunitati care au trait in vechiul Tomis, publicul larg nu stie prea multe lucruri. In secolul II dupa Hristos, in plina perioada elenistica a Tomisului, in cetate s-a stabilit o mare si puternica comunitate alexandrina. Acestia erau negustori sau marinari si in timp, au ramas in cetate unde s-au constituit intr-o asociatie religioasa si profesionala. Existenta lor este atestata de descoperirile arheologice. Oameni credinciosi si cu dare de mana, alexandrinii si-au construit si temple la Tomis. In multe inscrisuri s-au gasit donatii catre altare si catre diferiti preoti ai cultelor lui Osiris, Isis sau Serapis (Sarapis). Pe langa aceste temple sau altare mici se pare ca la Tomis a existat un mare templu egiptean inchinat uneia din aceste zeitati. In templele egiptene slujeau si preotese si se pare ca si la Tomis numarul lor a fost foarte mare, ele fiind mentionate in multe inscrisuri.Templul lui SerapisDesi multi s-au aratat sceptici in privinta existentei unui astfel de templu la Constanta, arheologii au adunat in timp mai multe dovezi care sustin aceasta teorie. Acestea se bazeaza pe inscriptii, monede, bucati de coloane, dar si pe baza unor marturii ale calatorilor straini care au vizitat orasul in secolul XIX si care au vazut ruinele acestui templu. Potrivit istoricului Oreste Tafrali, templul era pozitionat intre Portile 2 si 3 ale Portului. Locatia este confirmata si de Vasile Parvan in analele Academiei Romane din anul 1915. In aceasta zona au fost gasite patru coloane, doua cu reprezentarea lui Hercule si doua cu reprezentarea Dioscurilor. De asemenea, in zona s-au gasit mai multe trepte de dimensiuni impresionabile si baze de coloane masive. Dioscurii sunt zeitati considerate protectoare ale navigatorilor, carora acestia le aduceau ofrande inainte de plecarea in calatorii.Cultul lui SerapisArheologii considera ca templul din vechiul Tomis era inchinat lui Serapis, zeu egiptean creat de dinastia Ptolemeilor. Cultul lui a penetrat apoi si in mitologia greaca, fiind preluat mai tarziu si de romani. El era o zeitate subpamanteana si a fertilitatii, reprezentari ale lui gasindu-se in templul din Alexandria. Se pare ca in aceasta zona cultul lui era la mare cinste. In mitologia egipteana, Serapis era o figura mixta intre Osiris si Apis. Sarapis este infatisat in statuile gasite pe diferite santiere arheologice ca un om batran, care sta pe tron. Are ochi mari, initial cu incrustatii, par bogat in ondule mari care ii incadreaza fata. Mustata in forma de volute se uneste cu barba abundenta, formata din trei randuri de bucle. Pe cap poarta calathos, decorat cu trei ramuri de maslin cu cinci frunze incizate. Este imbracat cu un chiton lung pana la pamant, cu maneci scurte si deasupra cu un himation, care acopere partea anterioara a corpului, o parte din spate si cu un capat pe umarul stang. Faldurile in V ale vesmantului sunt ample si naturale. In picioare poarta sandale din barete care lasa calcaiul si varfurile degetelor libere. Dupa pozitia umerilor se pare ca tinea bratul drept in jos, iar bratul stang in sus. In momentul de fata, este foarte greu sa se realizeze sapaturi in zona unde se afla templu, asa ca probele celor care sustin existenta acestuia sunt putine si foarte vechi. Singura marturie certa a locului unde se afla templul este o poza care se gaseste la Muzeul de arheologie din Constanta.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii