Tinerii din Consiliul Local, despre problema FIN.CO.GE.R.O. „Nu mi se pare normal să plătim pentru greşelile altora" (galerie foto+document)

La începutul şedinţei de Consiliu Local de la finele săptămânii trecute, aleşii au primit o scrisoare din partea FIN.CO.GE.R.O. Misiva, pe care o puteţi citi pe www.ziuadeconstanta.ro, face referire la executarea silită de 13 milioane de euro la care municipalitatea ar putea fi supusă pentru nerespectarea înţelegerii privind lucrările de infrastructură pentru proiectul din cartierul Faleză Nord.

Un război care se întinde de mai bine de 12 ani cu o finalitate care va afecta populaţia tânără a oraşului. Executări silite, milioane de euro pe care le vom plăti cu toţii. Dar din vina cui? Cine îşi asumă responsabilitatea? Cine va fi tras la răspundere? Tinerii Consiliului Local au o părere bine formată în acest caz. Chiar dacă unii sunt nou veniţi în structura care ia deciziile în numele oraşului, situaţia FIN.CO.GE.R.O. nu le este străină. Bineînţeles, au fost şi consilieri care nu au dorit să discute subiectul sau care au aruncat „pisica" vorbitului în curtea altor colegi.

Cum văd consilierii tineri situaţia, cum cred că va rezolva noul Consiliu Local sau cine cred că sunt responsabilii pentru situaţia creată?

„Nu mi se pare normal să plătim noi pentru greşelile altora. Ar trebui să dăm în judecată fostul Consiliu Local şi fostul primar, să pună banii, că asta ar însemna să plătim noi taxe mai mari şi impozite mai mari la Constanţa pentru a acoperi acea pagubă, pentru că, până la urmă, este o pagubă. Nu ştiu dacă cei de la FIN.CO.GE.R.O. au vreo vină din moment ce au semnat un contract, dar fosta administraţie le-a promis că va rezolva o problemă acolo. A fost şi un proces din 2000, care s-a finalizat în 2009 sau 2010. Au fost nişte runde de negocieri, să vadă cum împart banii ăia, la un moment dat au zis să le vândă terenul şi banii care îi acopereau să îi folosească la acele lucrări şi nu s-a mai finalizat. Până la urmă, normal ar fi să plătească cei care au semnat contractul iniţial. Acum, nu ştiu dacă cele două consilii 2000 - 2004, 2004 - 2008 au vreo vină, din moment ce nu au fost banii necesari. Nici acum nu sunt banii necesari, deşi lucrarea ar fi necesară pentru oraş, că s-ar dezvolta zona. Este un proiect benefic pentru oraş, dar ne cam bagă sula în coaste acum şi nu avem bani. Dacă ar fi avut Primăria bani, nici nu ar fi trebuit să vină ei să ne zică să facem, că făceam noi, veneam în sprijinul unui investitor care schimba zona", spune Florin Gheorghe, PDL-ist aflat la al doilea mandat în Consiliul Local. Referitor la o altă scrisoare a FIN.CO.GE.R.O., din 2001, în care se povesteşte cum Sorin Strutinsky, partenerul de afaceri al primarului Radu Mazăre, a intermediat o întâlnire cu acesta, democrat-liberalul a declarat: „Nu, nu mi se pare normal ca un afacerist să intermedieze problemele oraşului, sunt banii noştri. Sunt şi italienii vinovaţi, pentru că nu au spus asta când trebuia, la vremea respectivă".

Radu Matei este unul dintre cei mai tineri consilieri ai actualului mandat

PNL-ist, tânăr, cu viitorul înainte, Radu Matei a dat importanţa cuvenită cazului FIN.CO.GE.R.O. „Dacă instanţa aşa a decis, datoria cu siguranţă se va plăti. Nefăcând parte din aparatul de specialitate al Primăriei, nu ştiu exact ce fonduri are Primăria şi nu ştiu în ce măsură se va putea plăti. Ar fi de preferat ca banii să meargă în cu totul alte părţi decât acolo. Dosarul este foarte stufos şi am văzut că vina este comună. Este greu să arăţi cu degetul spre cineva, el a greşit sau el a greşit. Din câte mi-am dat eu seama, este cumva o greşeală comună şi s-a perpetuat, s-a amânat plata, lucrările s-au făcut ba pe banii Primăriei, ba pe banii FIN.CO.GE.R.O. Este mai mult o problemă amânată. Arhitectura întregii afaceri este mai mult în mâinile Primăriei decât în ale Consiliului, Consiliul votează da sau nu. La vânzarea prin negociere directă a terenului din Faleză Nord nu aş fi fost de acord. Pur şi simplu nu.

Acum problema a ajuns în instanţă, iar Consiliul Local nu poate face nimic. Dacă terenul acela tot a trecut la un investitor, trebuie să ieşim cu ceva pe plus, dacă tot a fost concesionat. Măcar ar trebui să ieşim pe plus", a declarat liberalul. Colegul său de partid, Virgil Lixandru, aflat de asemenea la primul mandat, consideră că adevărul se află la mijloc, între cele două părţi aflate în conflict: „Ce am apucat să citesc în adresa făcută către consilierii locali şi ce ştiam din informările pe care ni le-a făcut domnul primar, sunt undeva la mijloc, pentru că ascultându-l pe domnul primar toate lucrurile erau ok, dar prin prezentarea pe care a făcut-o FIN.CO.GE.R.O. încearcă să-şi dea şi ei dreptate. Părerea mea este că în continuare s-a greşit, lăsând FIN.CO.GE.R.O. să deruleze lucrările şi trebuiau oprite mult mai devreme prin toate metodele. Acum s-au intensificat acţiunile Primăriei, odată cu executarea, dar ar fi trebuit mai înainte. Ceea ce mi se pare injust este ca un cartier privat să primească utilităţile din banii comunităţii. A fost şi lipsa de atitudine mai fermă a fostelor Consilii Locale. Acţiunile care se întreprind acum sunt foarte puternice. La prima şedinţă a Consiliului Local s-a întocmit şi plângerea împotriva FIN.CO.GE.R.O. Cred că lucrurile nu vor rămâne aşa. Scrisoarea lor este clară că îşi dau dreptate, vorbesc de multe lucruri şi îl incriminează foarte mult pe primar, nu vorbesc foarte mult de consilieri, ci foarte mult de primar. Până la urmă, oraşul nu este obligat să dea banii pentru o zonă privată, să facă drumuri, canalizare, electricitate etc. Asta este părerea mea".

„Poate copii mei vor avea de achitat această factură"

Viceprimarul Decebal Făgădău se numără printre persoanele tinere ale urbei. Tată a doi copii, social-democratul spune că, în primul rând, se gândeşte la aceştia şi la datoria pe care o vor avea de plătit în viitor. „13 milioane de euro reprezintă doar o parte micuţă a lucrărilor de infrastructură realizate de FIN.CO.GE.R.O. Situaţia este mult mai complicată. Eu, care am studiat îndeaproape această speţă, am observat că toţi consilierii locali care au avut ca mandat anii 1996 - 2000 au fost chemaţi la instanţă şi au fost achitaţi, nu s-a reţinut în sarcina lor nicio culpă. Mai mult decât atât, ulterior, domnul primar Mihăieşi a dat o declaraţie în care recunoaşte că între ce s-a votat în Consiliul Local şi ce a apărut pe urmă în formă contractuală semnat de către executiv, de Primărie, apar diferenţe în sensul că în Consiliul Local s-a vorbit că municipalitatea nu are nicio obligaţie, ci doar pune la dispoziţie aceste terenuri pentru dezvoltarea imobiliară, iar în contractul de concesiune apare obligativitatea Primăriei de a asigura utilităţile, infrastructură ş.a.m.d. De asemenea, ştiu că pe rolul instanţelor sunt peste 40 de procese în momentul de faţă. Eu, din momentul în care am fost consilier în mandatul trecut şi viceprimar ales de colegii mei, am încercat să privesc contractul de concesiune cu bună credinţă, în sensul de a-l sprijini pe investitor ca el să-şi ţină partea de contract şi, de asemenea, apărând interesul constănţenilor în sensul reprezentării corecte a cheltuielilor ce urmează să fie decontate de municipalitate. S-a ajuns totuşi la nişte sume foarte mari care fac perspectiva să fie cam sumbră. Această problemă trebuie rezolvată mai întâi în instanţă şi după aceea, pentru că depăşeşte puterea de plată actuală a municipiului Constanţa, sunt convins că va trebui să apelăm la alte mijloace de plată: fie compensare în natură, fie atragere de împrumuturi, fie să solicităm sprijin Guvernului". Aşadar, deja au fost identificate soluţiile de avarie, mai ales că primarul Radu Mazăre a creionat executarea ca fiind la limita dezastrului pentru oraş. Totuşi, cum se simte tânărul Decebal Făgădău în această situaţie, lăsând la o parte condiţia sa de politician şi de membru al aparatului administrativ: „Mi-este greu să mă desprind de ceea ce ştiu. Dacă aş fi în locul oricărui tânăr, eu aş privi orice investitor care vine în municipiul Constanţa cu încredere. Pe de-o parte. Pe de altă parte, dacă facem o comparaţie cu alte proiecte făcute pe terenuri private şi o investiţie făcută pe teren ce aparţine comunităţii şi doar investiţia aparţine investitorului, deja sună dezechilibrat. Dacă în plus tot municipalitatea face şi alimentarea cu apă şi energia electrică şi drumuri, pare şi mai dezechilibrată. Vă spun că mi-aş dori, ca tânăr, ca toţi investitorii să fie întâmpinaţi cum se cuvine de municipalitate, de Consiliul Local, dar să fie trataţi egal. Nu poţi pentru unul să fii mumă, iar pentru alţii ciumă. Toţi ne dorim să avem o faleză curată, să avem ziduri de sprijin, să avem plajă. Dar hai să analizăm şi costurile. Mi-aş dori ca în locul gunoaielor, al falezelor care se prăbuşesc sau al digurilor neterminate de Ceauşescu să avem lucruri solide, de viitor. Dar, hai să vedem, ne permitem? Ca tânăr, ce să vă zic? Nu mă gândesc atât la mine, cât la faptul că, poate, copii mei vor avea de achitat această factură".

Schimb de locuri

Doi dintre veteranii consiliului local, pesedişti, şi-au spus şi ei punctul de vedere.

„Punctul meu de vedere este că numai justiţia poate să decidă şi ce va spune decizia, aia vom face. Pentru că, ştiţi foarte bine, de-a lungul timpului, litigiul acesta este permanent, este în justiţie şi-atunci nu avem noi, consilierii, ce să spunem în afara verdictului dat de justiţie", a declarat Ibram Temur. La rândul său, Răducu Popescu a explicat: „Doar instanţa este cea care va decide cum se va finaliza acest litigiu. Eu sper că va şti să facă diferenţa între interesele comerciale ale cuiva şi interesul public. Nu pot însă să nu mă întreb care ar fi fost situaţia dacă acest caz ar fi avut loc în Italia, iar în locul investitorului italian era un investitor român? Cum s-ar fi soluţionat litigiul?".

Ce spune primarul

Radu Mazăre: „De ce mă tot întrebaţi de FIN.CO.GE.R.O., că ştie toată lumea? Dacă la Curtea de Apel se va stabili că cei 13 milioane de euro trebuie plătiţi, o să blocăm toate investiţiile în oraş. Cu scrisoarea, ce? Vor banii. Da, am citit-o. Vor banii şi mă ceartă pe mine că de ce nu le-am dat banii din 2000. În loc să reparăm drumurile sau şcolile sau grădiniţele, trebuia să le dăm lor banii".