Titulatură, mănăstiri, biserici, schituri şi podgorii Ce a pierdut ÎPS Teodosie când a rămas fără Episcopia Tulcii

În anul 2001, ÎPS Teodosie a fost numit arhiepiscop al Tomisului, din care la acea vreme făceau parte judeţele Constanţa şi Tulcea. Dar în anul 2004 Sfântul Sinod a aprobat înfiinţarea Episcopiei Tulcii. În felul acesta, odată cu trecerea în jurisdicţia noii administraţii bisericeşti, potrivit paginii de internet a Episcopiei Tulcii, ÎPS Teodosie a pierdut peste o sută de biserici, 12 mănăstiri, dar şi plantaţiile de vie, care până în anul 2000 au aparţinut unor societăţi comerciale. La acestea se adaugă şi sute de mii de credincioşi, care nu uită să facă donaţii lăcaşurilor sfinte.

Puţină istorie

În anul 1923 a fost reînfiinţată Episcopia Tomisului, cu jurisdicţie canonică şi administrativă asupra judeţelor Constanţa, Ialomiţa, Durostor şi Caliacra. Judeţul Tulcea rămâne pe mai departe sub jurisdicţia Episcopiei Dunării de Jos, iar în anul 1949 a fost cedat Episcopiei Constanţei. În felul acesta Episcopia Dunării de Jos a încetat, pentru scurt timp, să-şi întindă jurisdicţia pe teritoriul Dobrogei. În anul 1950, a avut loc contopirea Episcopiei Constanţei cu Episcopia Galaţilor, sub vechea denumire de Episcopia Dunării de Jos iar conducător devine episcopul Chesarie Păunescu. În anul 1975, Episcopia Dunării de Jos a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie a Tomisului şi Dunării de Jos, cu sediul la Galaţi conducătorul noi unităţi bisericeşti fiind confirmat fostul episcop al Dunării de Jos, dr. Antim Nica.

În anul 1990 Constanţa a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie a Tomisului, primul titular al ei fiind arhiepiscopul Lucian Florea, ales la data de 27 septembrie 1990 şi instalat la data de 25 noiembrie 1990. În anul 2001 cârma Arhiepiscopiei Tomisului a fost încredinţată ÎPS Teodosie. În data de 15.04.2004 Sfântul Sinod a aprobat înfiinţarea Episcopiei Tulcii, hotărâre validată în şedinţa Adunării Naţionale Bisericeşti din data de 4 martie 2005.
În ziua de 5 martie 2008 a fost ales de către Sfântul Sinod în scaunul de episcop al Episcopiei Tulcii, Preasfinţitul Visarion Răşinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

De ce dispune Episcopia Tulcii?

Potrivit informaţiilor preluate de pe site-ul Episopiei Tulcii, aceasta are 12 mănăstiri, două schituri şi peste 100 de biserici. Cele 12 mănăstiri sunt: Celic Dere din comuna Frecăţei, Cocoş din comuna Niculiţel, Saon din localitatea Niculiţel, Halmyris din Murigiol, Sfântul Nicolae din Măcin, Dinogeţia din comuna Jijila, mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Măcin, Visterna din comuna Sarichioi, Letea din localitatea Letea, Codru din comuna Baia, Cerbu din comuna Topolog, Valea Teilor din comuna Valea Teilor. Totodată au fost trecute în jurisdicţia noii structuri schiturile Sfânta Cruce din comuna Topolog şi Buna-Vestire - Delta Dunării din comuna C.A. Rosetti. La  acestea se adaugă Catedrala Episcopală Sfântul Nicolae din Tulcea, Librăria Episcopiei şi atelierul de pictură. Totodată, ÎPS Teodosie a fost nevoit să-şi reducă şi titulatura cu care se mândrea atât de la „Teodosie, arhiepiscop al Tomisului şi a toată Dobrogea” la Arhiepiscop al Tomisului.