Tribunalul Constanţa, anunţ important pentru toţi utilizatorii de Facebook! Se face lumină în cazul mesajelor şi al pozelor insultătoare
Tribunalul Constanţa, anunţ important pentru toţi utilizatorii de Facebook!: Se face lumină în cazul mesajelor
25 Mar, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
8388
Marime text
Printr-o sentinţă definitivă, Tribunalul Constanţa face lumină în cazul mesajelor şi pozelor insultătoare postate de diverse site-uri de socializare. În speţa de faţă, judecătorii au soluţionat un dosar în care trei cetăţeni din municipiul Constanţa au ridicat diverse pretenţii după ce pe reţeaua de socializare Facebook o persoană a postat un mesaj care, în opinia lor, a avut un caracter insultător.
În primă instanţă, Judecătoria Constanţa a obligat-o pe persoana care a postat respectivul mesaj să plătească daune în cuantum de 6.000 de lei. Instanţa superioară, respectiv Tribunalul Constanţa, a anulat decizia Judecătoriei şi a stabilit că „afirmaţiile din cadrul comentariului la fotografia publicată de (…) pe pagina sa de Facebook nu sunt de natură să aducă prejudicii morale reclamantelor, întrucât contul său are un caracter privat, persoanele din afara listei de prieteni neavând posibilitatea să îl acceseze“.
„În aceste împrejurări, afirmaţiile nu au fost făcute în public și nici nu au stat la dispoziţia publicului timp suficient. În privinţa fotografiei distribuite și comentariului atașat, nu au existat comentarii sau like-uri“, potrivit minutei.
„Examinând actele şi lucrările din dosar, instanţa constată că, prin sentinţa civilă nr. 959/30.01.2014, s-a admis acţiunea formulată de reclamantele D.B., O.E. și O.A., în contradictoriu cu pârâta B.A. S-a dispus obligarea pârâtului către reclamanţi la plata sumei de 6.000 de lei. S-a dispus obligarea pârâtului către reclamanţi la plata sumei de 1.500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu avocat“, potrivit rolii.ro.
Se mai arată că, „ulterior decesului lui O.S. - 29.09.2012, tatăl, respectiv fostul soţ al reclamantelor, relaţiile cu mama pârâtei s-au degradat puternic, devenind chiar ostile, cu toate că aceasta ori fiica sa nu a fost jignită ori provocată în vreun fel. În data de 9.03.2013, arată reclamantele, pârâta a publicat prin intermediul reţelei de socializare Facebook o fotografie a lui O.A., căreia i-a atașat un comentariu injurios la adresa lor, și anume: «poi cum să semene cu sorsa dacă nici măcar nu stie cine e tasu’ și e la fel ca masa o doamnă de companie si o bastarda, ca ce naste din pisica soareci mananca. Si sorsa E. la fel ca masa a fost maritat cu frasu’ vitreg si a facut un copil cu un rrom care deia i’a si murit de buna ce era masa»“, conform rolii.ro.
Se susţine că „afirmaţiile defăimătoare au fost făcute publice de către pârâtă timp de patru zile, ulterior fiind șterse de pe pagina proprie de Facebook. Despre aceste afirmaţii, reclamantele susţin că au luat cunoștinţă, atât personal, cât și prin unii prieteni care le-au contactat“.
Se mai arată că „prin acţiunea pârâtei le-au fost denigrate onoarea și reputaţia, afirmaţiile respective nefiind justificate, scopul fiind acela de a injuria moral imaginea. Insultele, se arată, au provocat o profundă tulburare emoţională. De asemenea, consideră că prejudiciul este cu atât mai grav cu cât mesajul a rămas postat mai multe zile, timp în care a putut fi accesat public“.
„Pârâta arată că a utilizat opţiunea «SHARE», astfel, fotografia a fost distribuită numai pe contul propriu“
„Cu privire la fotografia afișată pe Facebook, pârâta arată că a utilizat opţiunea «SHARE» a aplicaţiei Facebook, astfel, fotografia a fost distribuită numai pe contul propriu, după ce în prealabil aceasta a fost deja publicată de reclamanta O.A. pe contul său. Cu privire la comentariul atașat, arată că l-a inserat ca urmare a șicanelor exercitate de reclamante asupra sa și a mamei sale, precum și datorită traumei provocate în momentul în care reclamantele au încercat să le arunce în stradă, eveniment ce s-a suprapus peste alt factor traumatizant - decesul persoanei ce a crescut-o“, se mai arată pe rolii.ro.
În consecinţă, „deși este dificil a se cuantifica bănește o suferinţă morală, instanţa de fond a apreciat că pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate, și, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului, pârâta a fost obligată la plata către reclamante a sumei de 6.000 de lei, cu titlu de daune morale“.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta B.A.
„Instanţa de fond a reţinut în mod greșit, în cuprinsul hotărârii atacate, că în speţă sunt întrunite cumulativ condiţiile legale pentru a atrage răspunderea civilă delictuală a unei persoane pentru fapta proprie“, conform rolii.ro.
Sub acest aspect, „apelanta pârâtă susţine că afirmaţiile sale din cadrul comentariului la fotografia publicată de reclamanta O.A. pe pagina sa de Facebook nu sunt de natură să aducă prejudicii morale reclamantelor, întrucât contul său are un caracter privat, persoanele din afara listei de prieteni neavând posibilitatea să îl acceseze. În aceste împrejurări, afirmaţiile nu au fost făcute în public și nici nu au stat la dispoziţia publicului timp suficient. În privinţa fotografiei distribuite și comentariului atașat, nu au existat comentarii sau like-uri“.
„Având în vedere faptul că afirmaţiile sale nu au fost adresate în public, ci pe un cont privat de Facebook, unde nu s-au aflat decât pentru o perioadă extrem de scurtă de timp, pârâta concluzionează că fapta sa nu are un caracter ilicit“, potrivit sursei citate.
Prejudiciul moral nu ar fi fost dovedit în cauză prin probele administrate. „Pârâta invocă practica judiciară a ICCJ potrivit căreia, pentru acordarea de despăgubiri, nu este suficientă stabilirea unei culpe, ci trebuie dovedite daunele morale suferite, atingerea adusă demnităţii și onoarei trebuie să fie concretizată în consecinţe negative suferite de părţile prejudiciate, atât în plan psihic, cât și în planuri exterioare, ale vieţii de familie, profesionale și sociale“.
Se arată că, „în cauză, instanţa de fond a stabilit existenţa prejudiciului moral invocat fără a avea la dispoziţie sau a analiza vreo probă în ceea ce privește producerea acestuia“.
În ceea ce privește cerinţa privitoare la existenţa vinovăţiei, „pârâta susţine că a acţionat pe fondul unei stări emoţionale foarte fragile, respectiv în contextul decesului părintelui său, urmat de (…) agresiuni și șicane efectuate de intimatele reclamante la adresa sa și a mamei sale“.
„Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa faptei nepermise, săvârșirea faptei cu vinovăţie, fie ca urmare a intenţiei directe, fie sub forma culpei prin neglijenţă; existenţa unui prejudiciu și stabilirea unei relaţii cauzale între faptă și prejudiciu. În privinţa prejudiciului, dovezile administrate pe parcursul procesului nu susţin caracterul cert și determinat“.
„Aspectele relevate conduc la convingerea instanţei că, pentru reparaţia prejudiciului moral suferit de reclamante, nu se impune acordarea de despăgubiri bănești, nefiind întrunite cerinţele legale, reclamantele având posibilitatea de a solicita instanţei aplicarea celorlalte sancţiuni prevăzute expres prin dispoziţiile art. 253 din noul Cod Civil“.
„În baza considerentelor de fapt și de drept expuse, Tribunalul va admite apelul civil declarat de apelanta pârâtă B.A. împotriva sentinţei civile nr. 959 din data de 30.01.2014, pronunţată de Judecătoria Constanţa, în contradictoriu cu intimatele reclamante D. B., O.E., O.A. Va schimba în parte sentinţa civilă nr. 959 din 30.01.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în sensul că se va respinge acţiunea ca nefondată“.
În primă instanţă, Judecătoria Constanţa a obligat-o pe persoana care a postat respectivul mesaj să plătească daune în cuantum de 6.000 de lei. Instanţa superioară, respectiv Tribunalul Constanţa, a anulat decizia Judecătoriei şi a stabilit că „afirmaţiile din cadrul comentariului la fotografia publicată de (…) pe pagina sa de Facebook nu sunt de natură să aducă prejudicii morale reclamantelor, întrucât contul său are un caracter privat, persoanele din afara listei de prieteni neavând posibilitatea să îl acceseze“.
„În aceste împrejurări, afirmaţiile nu au fost făcute în public și nici nu au stat la dispoziţia publicului timp suficient. În privinţa fotografiei distribuite și comentariului atașat, nu au existat comentarii sau like-uri“, potrivit minutei.
„Examinând actele şi lucrările din dosar, instanţa constată că, prin sentinţa civilă nr. 959/30.01.2014, s-a admis acţiunea formulată de reclamantele D.B., O.E. și O.A., în contradictoriu cu pârâta B.A. S-a dispus obligarea pârâtului către reclamanţi la plata sumei de 6.000 de lei. S-a dispus obligarea pârâtului către reclamanţi la plata sumei de 1.500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu avocat“, potrivit rolii.ro.
Ce a reţinut instanţa de fond, în baza materialului probator
„Reclamantele, în considerentele cererii de chemare în judecată, arată că se cunosc cu pârâta de mai mult timp, aceasta fiind fiica concubinei tatălui lor/fostului lui O.S. și tatăl lui O.E. și O.A., dar raporturile nu pot fi considerate de amiciţie, ci dimpotrivă“, conform rolii.ro.Se mai arată că, „ulterior decesului lui O.S. - 29.09.2012, tatăl, respectiv fostul soţ al reclamantelor, relaţiile cu mama pârâtei s-au degradat puternic, devenind chiar ostile, cu toate că aceasta ori fiica sa nu a fost jignită ori provocată în vreun fel. În data de 9.03.2013, arată reclamantele, pârâta a publicat prin intermediul reţelei de socializare Facebook o fotografie a lui O.A., căreia i-a atașat un comentariu injurios la adresa lor, și anume: «poi cum să semene cu sorsa dacă nici măcar nu stie cine e tasu’ și e la fel ca masa o doamnă de companie si o bastarda, ca ce naste din pisica soareci mananca. Si sorsa E. la fel ca masa a fost maritat cu frasu’ vitreg si a facut un copil cu un rrom care deia i’a si murit de buna ce era masa»“, conform rolii.ro.
Se susţine că „afirmaţiile defăimătoare au fost făcute publice de către pârâtă timp de patru zile, ulterior fiind șterse de pe pagina proprie de Facebook. Despre aceste afirmaţii, reclamantele susţin că au luat cunoștinţă, atât personal, cât și prin unii prieteni care le-au contactat“.
Se mai arată că „prin acţiunea pârâtei le-au fost denigrate onoarea și reputaţia, afirmaţiile respective nefiind justificate, scopul fiind acela de a injuria moral imaginea. Insultele, se arată, au provocat o profundă tulburare emoţională. De asemenea, consideră că prejudiciul este cu atât mai grav cu cât mesajul a rămas postat mai multe zile, timp în care a putut fi accesat public“.
„Pârâta arată că a utilizat opţiunea «SHARE», astfel, fotografia a fost distribuită numai pe contul propriu“
„Cu privire la fotografia afișată pe Facebook, pârâta arată că a utilizat opţiunea «SHARE» a aplicaţiei Facebook, astfel, fotografia a fost distribuită numai pe contul propriu, după ce în prealabil aceasta a fost deja publicată de reclamanta O.A. pe contul său. Cu privire la comentariul atașat, arată că l-a inserat ca urmare a șicanelor exercitate de reclamante asupra sa și a mamei sale, precum și datorită traumei provocate în momentul în care reclamantele au încercat să le arunce în stradă, eveniment ce s-a suprapus peste alt factor traumatizant - decesul persoanei ce a crescut-o“, se mai arată pe rolii.ro.
În consecinţă, „deși este dificil a se cuantifica bănește o suferinţă morală, instanţa de fond a apreciat că pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate, și, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului, pârâta a fost obligată la plata către reclamante a sumei de 6.000 de lei, cu titlu de daune morale“.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta B.A.
„Instanţa de fond a reţinut în mod greșit, în cuprinsul hotărârii atacate, că în speţă sunt întrunite cumulativ condiţiile legale pentru a atrage răspunderea civilă delictuală a unei persoane pentru fapta proprie“, conform rolii.ro.
Sub acest aspect, „apelanta pârâtă susţine că afirmaţiile sale din cadrul comentariului la fotografia publicată de reclamanta O.A. pe pagina sa de Facebook nu sunt de natură să aducă prejudicii morale reclamantelor, întrucât contul său are un caracter privat, persoanele din afara listei de prieteni neavând posibilitatea să îl acceseze. În aceste împrejurări, afirmaţiile nu au fost făcute în public și nici nu au stat la dispoziţia publicului timp suficient. În privinţa fotografiei distribuite și comentariului atașat, nu au existat comentarii sau like-uri“.
„Având în vedere faptul că afirmaţiile sale nu au fost adresate în public, ci pe un cont privat de Facebook, unde nu s-au aflat decât pentru o perioadă extrem de scurtă de timp, pârâta concluzionează că fapta sa nu are un caracter ilicit“, potrivit sursei citate.
Prejudiciul moral nu ar fi fost dovedit în cauză prin probele administrate. „Pârâta invocă practica judiciară a ICCJ potrivit căreia, pentru acordarea de despăgubiri, nu este suficientă stabilirea unei culpe, ci trebuie dovedite daunele morale suferite, atingerea adusă demnităţii și onoarei trebuie să fie concretizată în consecinţe negative suferite de părţile prejudiciate, atât în plan psihic, cât și în planuri exterioare, ale vieţii de familie, profesionale și sociale“.
Se arată că, „în cauză, instanţa de fond a stabilit existenţa prejudiciului moral invocat fără a avea la dispoziţie sau a analiza vreo probă în ceea ce privește producerea acestuia“.
În ceea ce privește cerinţa privitoare la existenţa vinovăţiei, „pârâta susţine că a acţionat pe fondul unei stări emoţionale foarte fragile, respectiv în contextul decesului părintelui său, urmat de (…) agresiuni și șicane efectuate de intimatele reclamante la adresa sa și a mamei sale“.
Ce a reţinut Tribunalul Constanţa
În speţă, „reclamantele au solicitat instanţei condamnarea pârâtei la plata de despăgubiri civile pentru daune morale, deși, în raport de împrejurările și gravitatea faptei, încălcarea nu este gravă și nici repetată, reparaţia prejudiciului putându-se realiza prin celelalte forme de sancţionare prevăzute de lege“.„Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: existenţa faptei nepermise, săvârșirea faptei cu vinovăţie, fie ca urmare a intenţiei directe, fie sub forma culpei prin neglijenţă; existenţa unui prejudiciu și stabilirea unei relaţii cauzale între faptă și prejudiciu. În privinţa prejudiciului, dovezile administrate pe parcursul procesului nu susţin caracterul cert și determinat“.
„Aspectele relevate conduc la convingerea instanţei că, pentru reparaţia prejudiciului moral suferit de reclamante, nu se impune acordarea de despăgubiri bănești, nefiind întrunite cerinţele legale, reclamantele având posibilitatea de a solicita instanţei aplicarea celorlalte sancţiuni prevăzute expres prin dispoziţiile art. 253 din noul Cod Civil“.
„În baza considerentelor de fapt și de drept expuse, Tribunalul va admite apelul civil declarat de apelanta pârâtă B.A. împotriva sentinţei civile nr. 959 din data de 30.01.2014, pronunţată de Judecătoria Constanţa, în contradictoriu cu intimatele reclamante D. B., O.E., O.A. Va schimba în parte sentinţa civilă nr. 959 din 30.01.2014 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în sensul că se va respinge acţiunea ca nefondată“.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii