Tribunalul Constanța Miron Mitrea, în proces cu Secretarul General al Camerei Deputaților. Solicită plata unei indemnizații sistate

• Este vorba de dosarul 5462/118/2023*, înregistrat pe 24 decembrie 2024 la Tribunalul Constanța, pe secția I civilă, cu obiect – nulitate act
• În cerere, Mitrea punctează că a dobândit dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă, sumă ce reprezintă un drept la pensie, mai exact o pensie de serviciu, inclusă în sfera drepturilor de asigurări sociale.
• Solicită, totodată, obligarea pârâţilor la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data de 01.07.2023 la zi, pentru subsemnatul

 
Procesul deschis de fostul ministru PSD, Miron Mitrea, ajunge din nou pe masa Tribunalului Constanța, după mai bine de un an după ce a fost înregistrat, asta după ce dosarul s-a „plimbat” prin mai multe instanțe din România, judecătorii declinând competența de mai multe ori.
 
Este vorba de dosarul 5462/118/2023*, înregistrat pe 24 decembrie 2024 la Tribunalul Constanța, pe secția I civilă, cu obiect – nulitate act. Părțile sunt fostul ministru al transporturilor în guvernul Adrian Năstase, deputat și vicepreședinte al PSD, Miron Tudor Mitrea – reclamant și Parlamentul României – Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților - pârâți.
 
Așa cum spuneam, dosarul a fost inițial înregistrat la Tribunalul Constanța, sub numărul 5462/118/2023, la data de 4 august 2023, unde în ianuarie 2024 magistrații au dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, spre competentă soluționare. După o amânare, judecătorii de la Capitală au declinat competența în vafoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța.
 
În toamnă, Curtea de Apel Constanța a analizat dosarul iar pe 16 septembrie 2024 a declinat soluționarea cauzei, cu următoarea soluție pe scurt – „Admite excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa – Secţia I Civilă. Constată ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Constanţa – Secţia I Civilă. Suspendă judecarea cauzei şi dispune înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 16.09.2024”.
 
Și iată că după ce a trecut și pe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul s-a întors la Tribunalul Constanța.
 
Ce a cerut fostul ministru?
 
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamantul Miron Tudor Mitrea a chemat în judecată pe pârâţii Parlamentul României-Camera Deputaţilor şi Secretarul General al Camerei Deputaţilor, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:
1. anularea Ordinului de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă nr.1371/03.07.2023 emis pentru subsemnatul;

2. obligarea pârâţilor la repunerea în plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data de 01.07.2023 la zi, pentru subsemnatul;
3. obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentului litigiu.
 
În motivarea cererii a arătat, în esenţă, că a avut calitatea de deputat în Parlamentul României, funcţie de demnitate publică în virtutea căreia, la încheierea mandatului şi cu întrunirea cerinţelor complementare de vârstă avute în vedere de cadrul normativ aplicabil situaţiei sale juridice, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, a dobândit dreptul la indemnizaţia pentru limită de vârstă, sumă ce reprezintă un drept la pensie, mai exact o pensie de serviciu, inclusă în sfera drepturilor de asigurări sociale.
 
Plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă a fost instituită astfel în beneficiul său prin Ordinul din data de 21.09.2022 emis de Secretarul General al Camerei Deputaţilor, dar începând cu data de 01.07.2023 plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă a fost sistată, fiind emis de către Secretarul General al Camerei Deputaţilor Ordinul a cărui legalitate şi temeinicie o contestă în prezentul cadru procesual, şi anume nr.1371/03.07.2023.
 
În referire la motive de nelegalitate a Ordinului de încetare la plată a Indemnizaţiei pentru limită de vârstă, a invocat încălcarea prevederilor art. 1 din Protocolul Adiţional la Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, a prevederilor art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării şi art.16 din Constituţia României, a principiului neretroactivităţii legii, a prevederilor art.1 alin.5 din Constituţia României, a art.147 alin.4 din Constituţia României privind forţa obligatorie a Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 261/2022, nr.900/2020 şi nr 279 din 22.03.2006.
 

În concluzie, a apreciat că indemnizaţia pentru limită de vârstă are natura juridică a unei pensii de serviciu, se bucură de protecţie constituţională şi nu poate fi sistată la plată fără afectarea gravă a prevederilor legii constituţionale şi a deciziilor cu putere de lege pronunţate de Curtea Constituţională a României.
 
 
 
Pârâtul Parlamentul României-Camera Deputaţilor, a depus întâmpinare, prin care, în considerarea statuărilor Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, pronunţate în regulatoarele de competenţă privind indemnizaţia pentru limită de vârstă, în temeiul dispoziţiilor art.129 alin.(2) pct.3 şi ale art.130 alin.(2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art.154 alin. (2) din Legea nr.263/2010, cu modifîcările şi completările ulterioare, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Constanţa, Secţia I Civilă, solicitând declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pe fondul cauzei, a solicitat să se constate că cererea de chemare în judecată nu întruneşte condiţiile de exigenţă privitoare la motivarea obiectului cauzei, respectiv care sunt pretinsele vicii de nelegalitate care afectează ordinul contestat ca act juridic individual, în condiţiile în care argumentele reclamantului conţin critici ce vizează pretinse vicii de neconstituţionalitate ale Legii nr.192/2023.
 
Totodată, a solicitat respingerea acţiunii formulate de reclamant, pe toate capetele de cerere, ca neîntemeiată, urmând să se constate că ordinal contestat este temeinic şi legal, fiind emis cu respectarea şi în executarea Legii nr.192/2023.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Fostul ministru PSD, Miron Mitrea se judecă cu secretarul Camerei Deputaților. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Constanța