Veli Ghiunur, fosta șefă CSC „Cristina”, din cadrul DGASPC Constanța, află dacă scapă de dosarul de corupție

• Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul cu indicativul 31944/212/2018* este în rejudecare și are ca obiect infracțiuni de corupție.

 
Fosta șefă a Centrului de Servicii Comunitare „Cristina”, din cadrul Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, Veli Ghiunur este așteptată, în mai 2025, la Curtea de Apel Constanța, când este termen în dosarul ce are ca obiect infracțiuni de corupție.
 
Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul cu indicativul 31944/212/2018* este în rejudecare și are ca obiect infracțiuni de corupție.
 
Pe 21 mai 2025 este termen la Curtea de Apel Constanța, asta după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a făcut apel în cauza unde Veli Ghiunur este inculpată și DGASPC Constanța apare ca parte civilă.
 
Reamintim că în octombrie, anul trecut, Curtea de Apel Constanța a decis rejudecarea dosarului în care Veli Ghiunur a fost achitată, în primă instanță, pentru abuz în serviciu.
 
Ajuns înapoi la Judecătoria Constanța, instanța a decis, din nou, achitarea inculpatei, iar Parchetul a făcut apel, ajungând, încă o dată, pe rolul Curții de Apel Constanța.
 
Dosarul în rejudecare, soluționat de Judecătoria Constanța 

 
Potrivit magistraților, „în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpata în calitate de funcţionar public în cadrul D.G.A.S.P.C. – Constanţa, şef al Centrului  de Servicii Comunitare „Cristina”, compartiment din cadrul DGASPC Constanţa,  în perioada decembrie 2011 - septembrie 2014, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi-a exercitat în mod necorespunzător atribuţiilor de serviciu, încălcând dispoziţii din Legea nr. (...) şi Legea nr. 272/2004, prin aceea că nu a adus la cunoştinţa personalului procedura operaţională privind «gestionarea banilor de buzunar», de  implementare a legilor de mai sus, prin care copiii instituţionalizaţi în centrul respectiv beneficiau de sume de bani pentru nevoi personale, situaţie care, coroborată cu  falsificarea intelectuală a documentelor justificative ( însuşi înscrisul privind diseminarea procedurii de mai sus, precum şi tabele lunare care conţineau lista minorilor beneficiari, precum şi semnăturile fictive ale educatorilor care ar fi trebuit să gestioneze sumele de bani în interesul  copiilor) a determinat ca sus-numita, prin prezentarea acestor înscrisuri ordonatorului bugetar DGASPC Constanţa, să încaseze acele drepturi băneşti, în  folosul său propriu, cauzând astfel atât o pagubă materială instituţiei publice a  D.G.A.S.P.C – Constanţa în cuantum de 28.140 lei, cât şi o vătămare gravă a drepturilor copiilor aflaţi în grija acelui centru“.


 
Achitarea, în prima instanță

 
Așa cum am precizat anterior, Judecătoria Constanța a decis achitarea în primă instanță a inculpatei, magistrații concluzionând că fapta nu este prevăzută de legea penală.

 
În motivarea deciziei, judecătorii arată că „organele de urmărire penală nu au reușit să demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil existența unui prejudiciu sau că inculpata l-a cauzat cu intenție pentru a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit“.


 
Tot în motivare se mai precizează că „majoritatea convârșitoare a martorilor audiați în prezentul dosar, angajați ai centrului în perioada respectivă, au declarat că centrul de plasament se confrunta cu probleme financiare, fiind necesar de multe să contribuie din fonduri personale cu bani pentru achiziționarea a diferite bunuri, spre exemplu de igienă“.
 

„S-a menționat că deși banii erau alocați doar pentru copii de mergeau la școală, în general datorită lipsei de fonduri acești bani erau utilizați pentru centru sau pentru a cumpăra diferite produse ce erau distribuite tuturor copiilor. Instanța nu constată deci că probatoriul administrat fundamentează teza acuzării că inculpata a utilizat sumele de bani în interes personal. Mai mult, persoana ce a condus comisia decercetare disciplinară, martora (...), audiată în calitate de martor a declarat că în opinia ei inculpata nu a utilizat sumele de bani în scopuri personale, ci anumite bonuri deveniseră ilizibile datorită trcerii timpului. Martora a apreciat că trebuie privită situația în ansamblu, sumele de bani pentru copiii școlarizați fiind cheltuite pentru necesitățile tuturor copilor din centru. Atât această martoră cât și fostele subalterne ale inculpatei, audiate, au realizat un portret moral pozitiv privind caracterul inculpatei“.

 
În consecință, instanța a apreciat că nu este demonstrată intenția calificată prin scop de a obține un folos.

„Mai mult, chiar și existența prejudiciului și a cuantumului este incertă, partea civilă  și procurorul reținând un prejudiciu total de 28.140 de lei suma de bani alocată centrului pentru perioada decembrie 2011 - septembrie 2014, deși în cuprinsul rechizitoriului se menționează la fila 23 că inculpata pentru perioda ianuarie 2014- ianuarie 2015 a primit suma de 12.400 de lei și a justificat prin bonuri suma de 11.325,84 de lei, fiind nejustificată suma de 1074, 16 lei.( parțial perioada în cauză) având în vedere depozițiile martorilor ce au confirmat utilizarea banilor în interesul singular al copiilor din centru instanța are serioase dubii atât privind cuantumul prejudiciului cât și existența lui“, se arată în motivarea instanței.

 
În completare, instanța constată și anumite neclarități privind normele de legislație primară încălcate de către inculpată, cele enumerate de către organele de urmărire penală din Legea nr. 272/2004 și Legea nr. 326/2003 nu enunță efectiv niște atribuții încălcate de către inculpată, niște obligații de serviciu punctuale, impuse de legislația primară pe care aceasta nu le-a respectat, ce ar putea conduce la îndeplinirea condițiilor de tipicitate obiective privind abuzul în serviciu, ci mai degrabă chestiuni generale de țin de organizarea DGASPC și atribuțiile acesteia.

 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Sursa: portal instanțe de judecată și rejust.ro
 
 
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Rejudecare Judecătoria Constanța, așteptată să se pronunțe în dosarul fostei șefe a Centrului de Servicii Comunitare „Cristina”