Zeci de institutii de invatamant se zbat in submediocritate

Scoli degeaba

# Examenele care abia s-au incheiat au scos in evidenta marea discrepanta intre rezultatele diferitelor institutii de invatamant preuniversitar * Testarea Nationala a reliefat "ruptura" de nivel in plan urban-rural * Anul acesta, au fost mai multe scoli de la sate unde nici un elev nu a trecut Testele Nationale * In aceasta situatie se afla unitatile de invatamant din Faurei, Valeni, Dumbraveni, Tufani, Piatra, Mircea Voda, Dulgheru sau Scoala de Arte si Meserii din Silistea # La Bacalaureat, surpriza neplacuta a venit din partea Grupului Scolar de Cooperatie din Constanta, acolo unde au trecut examenul doar 46 de candidati din cei 110 inscrisi * Nici alte licee nu se pot lauda cu succese mai semnificative la Bacalaureat * Printre acestea pot fi enumerate Grupul Scolar Industrial Constructii de Masini Constanta, Grupul Scolar Industrial Energetic Cernavoda, Liceul "Omnia" Constanta, Grupul Scolar Agricol Harsova, Grupul Scolar Cogealac, Grupul Scolar Cobadin si Liceul Teoretic "Ioan Cotovu" Harsova

Rezultatele obtinute in aceasta prima sesiune a examenelor de elevii din judetul Constanta sunt, atat in ceea ce priveste Testarea Nationala, cat si in ceea ce priveste Bacalaureatul, foarte bune. Din nefericire, respectivii indicatori numerici ajuta la formularea unor concluzii cu caracter general, fiind incapabili sa reliefeze anumite particularitati care tin de fiecare institutie de invatamant preuniversitar in parte. Astfel, pe lista scolilor si liceelor constantene, se ascund, protejate indirect de valoarea ridicata a procentelor de promovabilitate, unitati de invatamant cu performante incredibil de slabe.Scoli fara nici un candidat promovat la Testarea NationalaIn invatamantul primar, an de an, este tot mai accentuata diferenta dintre rezultatele obtinute la Testarea Nationala in mediul urban si cele inregistrate in mediul rural. Astfel, la sesiunea iunie a examenului de final de clasa a VIII-a, scolile cu clasele I-VIII din localitatile Faurei, Valeni, Dumbraveni, Tufani, Piatra, Mircea Voda, Dulgheru, sau Scoala de Arte si Meserii din Silistea nu au reusit sa totalizeze impreuna nici un candidat admis. Lista scolilor cu performante slabe este completata de scolile "Iuliu Prodan" din Valea Dacilor (cu 22,22% promovabilitate), Aliman (29,41%), Plopeni (28,57%), Saligny (12,50%), Horia (7,69%), Oituz (18,18%), Satu Nou (27,27%), Nuntasi (21,42%), Tortoman (19,04%), Dunarea (27,27%), Nazarcea (25%), Crucea (26,47%), Ciocarlia de Sus (30%), Gradina (17,39%) si de scolile de arte si meserii din Ciobanu (37,50%), Pietreni (30%), Dobromir (11,53%), Independenta (25%), Mihai Viteazu (27,77%), Galita (21,42%), Pantelimon (11,11%) si Saraiu (18,18%). Toate acestea s-au produs in ciuda faptului ca o mare parte a scolilor in cauza au beneficiat in anii trecuti, in cadrul unor proiecte de modernizare in care a fost implicat si Inspectoratul Scolar Judetean, de numeroase reabilitari sau dotari cu materiale didactice noi. Rezistenta factorilor locali cu actiune negativa asupra procesului de invatamant pare a fi, insa, mult mai puternica. Printre principalele cauze reliefate de inspectorul general Narciz Amza se numara atat slaba pregatire, lipsa de motivatie si fluctuatia cadrelor didactice, in parte necalificate, din aceste zone, cat si gradul mic de implicare a autoritatilor locale si a comunitatii in scopul imbunatatirii calitative a procesului educational.Situatia din comuna Mircea Voda constituie un potential studiu de caz in acest sens. Un fost profesor de matematica de la scoala din localitate ne-a descris o parte dintre problemele cu care acesta era nevoit sa se confrunte. In primul rand, pregatirea copiilor este una defectuoasa, existand cazuri in randul acestora de elevi de clasa a VIII-a straini pana si de tabla inmultirii. Majoritatea parintilor sunt total dezinteresati de pregatirea scolara a celor pe care ii au in grija, preferand sa foloseasca potentialul de munca al acestora pe camp si nu orientandu-i spre carte. Putinii care fac nota discordanta isi trimit copiii dupa clasa a V-a la scoli mai bune din Cernavoda sau din Medgidia, acolo unde exista mai multe sanse ca ei sa se formeze din punct de vedere educational. Situatii similare se inregistreaza in mai toate localitatile constantene din mediul rural. Inspectorul general Narciz Amza s-a declarat constienta de problemele acestui segment de invatamant si a recunoscut ca principala prioritate de viitor a institutiei pe care o conduce este imbunatatirea substantiala a calitatii sale. Ramane de vazut in ce masura acest demers se va materializa si va fi incununat de succes. La Bacalaureat, "surpriza" vine din partea liceelor constanteneAnul acesta, pe fondul competitiei tot mai acerbe dintre licee, care, prin diverse mijloace, cauta sa-si supraliciteze valoarea relativa, s-a inregistrat la bacalaureat procentul de promovabilitate "astronomic" de 92,08%. Desi liceele cu performante slabe, pe fondul crizei de veridicitate a notelor de bac inregistrata la nivelul opiniei publice, sunt mult mai greu de identificat, o parte a acestora este tradata chiar si in conditiile generale mai sus-mentionate. Astfel, se evidentiaza in sens negativ, prin numarul mic de admisi raportat la numarul inscrisilor, unitati ca Grupul Scolar Industrial Constructii de Masini Constanta, Grupul Scolar Industrial Energetic Cernavoda, Liceul "Omnia" Constanta, Grupul Scolar Agricol Harsova, Grupul Scolar Cogealac, Grupul Scolar Cobadin sau Liceul Teoretic "Ioan Cotovu" Harsova. Desi preponderenta rezultatelor slabe tinde sa se mentina in mediul rural, in cazul invatamantului secundar, lucrurile par totusi sa se mai echilibreze. Mai mult, unitatea de invatamant care a inregistrat rezultatele cele mai slabe la aceasta sesiune se afla in orasul Constanta. Este vorba Grupul Scolar de Cooperatie, acolo unde, din 110 candidati inscrisi, 46 nu au reusit sa promoveze examenul de bacalaureat.