Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
10:25 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Atelierul pictorului Traian Marinescu, in paragina

ro

20 Oct, 2004 00:00 7086 Marime text

Monument istoric la mila autoritatilor

In plin centrul orasului, o cladire care are o istorie de aproape un secol a ajuns in ruine, ignorata de autoritatilor judetului * Aici a fost, pana in urma cu doi ani, atelierul artistului plastic Traian Marinescu, "pictorul marii", trecut in nefiinta pe data de 9 august 2002, la varsta de 67 de ani * In loc sa devina o casa memoriala care sa cinsteasca amintirea artistului, cladirea in ruine adaposteste un grup de boschetari si constituie un focar de infectie * In perioada interbelica, in acelasi imobil a fost construit primul hidroavion romanesc, Getta 1 * Traian Marinescu este autorul unor peisaje marine de exceptie care i-au adus faima, atat in tara, cat si in strainatate * Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu ne-a comunicat ca imobilul nu se afla pe lista monumentelor istorice, fara a specifica de ce nu s-a luat aceasta masura * Conducerea Directiei de Administrare a Imobilelor din cadrul RAEDPP a afirmat ca nu administreaza imobilul * Cladirea din strada Olteniei 44 a fost, se pare, revendicata de urmasul fostilor proprietari, acesta avand castig de cauza in urma unui litigiu judiciar * Problema s-ar putea rezolva daca autoritatile constantene l-ar despagubi pe proprietar, preluand administrarea monumentului istoric * Ulterior, Directia pentru Patrimoniu ar trece imobilul pe lista monumentelor, cinstind astfel memoria pictorului Traian Marinescu

In ultimul deceniu, guvernantii Romaniei, indiferent de culoarea lor politica, au facut mare tam-tam pe tema conservarii monumentelor istorice si a recunoasterii valorilor artistice. Aparitia unor legi schioape si puse gresit in aplicare nu a reusit sa stopeze exodul artistilor romani in strainatate si nici degradarea cladirilor incarcate de amintiri. Imobilele in care de-a lungul timpului au creat artisti de valoare au fost uitate de autoritati si se afla in ruina. O astfel de situatie se inregistreaza si la Constanta, unde o cladire veche de aproape 100 de ani, situata in centrul orasului, pe strada Olteniei (zona Piata Grivitei), s-a prabusit de aproape doi ani si nimeni nu ridica vreun deget pentru a remedia problema. Autoritatile in drept au gasit la un moment dat o scuza: imobilul se afla in litigiu, fiind revendicat de fostii proprietari. Trecerea sa pe lista Patrimoniilor Culturale pare un vis irealizabil, chiar daca totul s-ar putea rezolva printr-o simpla despagubire a celui care, intre timp, a redobandit proprietatea. Acestuia se pare ca nu i s-a propus niciodata asa ceva, iar statul nu se grabeste sa renoveze cladirea, tocmai de teama ca va investi sume importante, pentru ca apoi sa ramana cu buza umflata. Situatia existenta este insa una de neacceptat, iar lipsa de initiativa a celor in drept sa rezolve problema este pur si simplu revoltatoare.# Pictorul mariiDupa revolutie, imobilul din strada Olteniei a devenit atelierul artistului plastic Traian Marinescu, sculptor si pictor de exceptie, celebru atat in tara, cat si in strainatate. Faimos pentru superbele sale peisaje marine care i-au atras supranumele de "pictor al marii", Traian Marinescu a realizat aici zeci daca nu sute de panze. Din pacate, artistul a trecut in nefiinta pe data de 9 august 2002, iar din acel moment, locul sau de creatie s-a degradat continuu, ajungand in cele din urma o ruina. Traian Marinescu a fost un autodidact indragostit de pictura care si-a dedicat intreaga viata frumusetii peisajului marin. Prima sa expozitie de pictura a avut loc la Casa de Cultura din Mangalia, cu multe decenii in urma. Tot el a creat vitraliile basilicii romano-catolice din Peninsula (zona Cazino). Dupa 1990, Marinescu ajunge in imobilul din strada Grivitei si, in urmatorul deceniu, trece prin cea mai prolifica perioada a carierei sale. Creatiile sale devin cunoscute si in strainatate si este invitat in Canada, unde expune peste 40 de picturi pe panza. Tot in anii 90 este chemat sa isi prezinte lucrarile intr-un vernisaj organizat de Muzeul Literaturii din Odessa si unde expune 50 de picturi. In aceeasi perioada creeaza efigia regelui Carol I, patronul institutiei constantene de invatamant cu acelasi nume. "Pictorul marii" cerceteaza in acelasi timp si istoria cladirii in care isi are atelierul descoperind lucruri extraordinare. Marinescu afla ca, in 1925, in acelasi imobil inginerul Radu Stoika a construit primul hidroavion romanesc, Getta 1 Pentru a cinsti amintirea constructorului, Marinescu ridica o placa comemorativa pe care este inscriptionat: "In aceasta cladire, inginerul Radu Stoika a construit primul hidroavion romanesc, Getta 1 La 15 august 1925, aviator capitan Romeo Popescu inscrie cu acest avion o pagina de aur in marea carte a aripilor romanesti... Autor Traian Marinescu". Placa face parte dintr-un ansamblu care are in compunere si o elice care aminteste de momentul constructiei hidroavionului.# Monument in ruina si nici un vinovatPe data de 9 august 2002, la varsta de 67 de ani, artistul plastic Traian Marinescu a trecut in necunoscut, lasand in urma sa peste o suta de creatii. Imediat dupa moartea artistului, in cladire si-au facut veacul mai multi boschetari. In cursul lunii august 2003, acoperisul imobilului s-a prabusit si cladirea s-a transformat in ruina. Treptat, diverse persoane au sustras tot ce se putea folosi, de la tocurile de lemn ale ferestrelor si pana la parchet. Locul unde a fost construit primul hidroavion romanesc si unde a creat "pictorul marii" a fost transformat in WC. Mai mult, elicea de bronz care amintea de construirea lui Getta 1 a fost furata cu totul, iar placa creata de Marinescu este aproape distrusa. Autoritatile s-au scuzat mult timp ca nu pot crea o casa memoriala pentru ca imobilul se afla in litigiu, dar cat de dificil putea fi ca terenul sa fie imprejmuit si un agent de paza sa impiedice intrarea unor persoane neavenite? Inginerul Radu Stoika si pictorul Traian Marinescu, oameni care au facut cunoscut numele orasului nostru in intreaga lume merita macar atat. Pentru o informare cat mai corecta a cititorilor cotidianului nostru si pentru a nu da nastere unor interpretari nedorite, potrivit Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, am solicitat Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu National sa ne informeze in legatura cu statutul juridic al imobilului de pe strada Olteniei. Pe de alta parte, am dorit sa stim daca artistii care trec in nefiinta primesc o recunoastere a activitatii profesionale. Directia a trimis un raspuns foarte scurt prin care institutia condusa de dr. Florenta Marinescu lua atitudinea lui Pilat din Pont, "spalandu-si mainile" si recomandandu-ne sa ne adresam altor autoritati. Potrivit adresei, imobilul din strada Olteniei nu figureaza pe listele monumentelor istorice din judet, iar Directia nu poate face mare lucru, mai ales ca Traian Marinescu nu a fost membru al Uniunii Artistilor Plastici. Directorul executiv dr. Florenta Marinescu isi manifesta insa simpatia fata de opera pictorului si ne recomanda sa ne adresam Primariei. In adresa nu ni se spune insa de ce imobilul nu a fost trecut pe lista monumentelor istorice si nici de ce pictorul nu a fost membru al Uniunii Artistilor Plastici. De asemenea, in adresa nu se mentiona nimic de eforturile de a declara imobilul monument istoric si obstacolele intalnite in acest sens. Asa cum era si firesc ne-am adresat Directiei de Administrare a Imobilelor din cadrul Regiei Autonome de Exploatare a Domeniului Public Privat (RAEDPP) pentru a afla daca aceasta institutie administreaza imobilul sau, mai bine zis, ruinele acestuia. RAEDPP a trimis o adresa laconica in care se afirma ca nu ei administreaza imobilul si ca acesta a fost intre timp castigat de vechii proprietari. In nici unul din raspunsurile primite de la institutiile sus-mentionate nu se specifica nimic despre eforturile depuse pentru a reglementa situatia existenta.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii