Averea lui Cristea, la cheremul Fiscului

DGFP reia procesul cu primarul localitatii Costinesti

In dosarul 3305/com/2001, privind falimentul SC Inturcom au intervenit, dupa aparitia unor materiale in cotidianul ZIUA de Constanta, o serie de elemente noi * La data de 10 mai, a fost inlocuit judecatorul sindic, fiind acum numit in aceasta calitate magistratul Camelia Trifanov * De asemenea, DGFP a facut o noua cerere de chemare in judecata pentru Traian Cristea, Ion Ciungu, Gheorghe Becheanu, Florea Plesoianu si pentru Aurelia Simon si Maria Stoica, in calitate de administratori si cenzori ai SC Inturcom * Potrivit plangerii formulate, acestia trebuie sa raspunda, "material si cu averea personala, in vederea platii creantei noastre in valoare de 3 943 323 915 lei" * Persoanele mentionate au dispus, in interes personal, continuarea activitatii care ducea in mod vadit societatea in incetare de plati * In felul acesta, s-au acumulat datorii tot mai mari iar cei invinuiti si-au continuat activitatea in conditiile in care aceste pierderi erau greu de acoperit, deficitul continuand si in anii urmatori * Administratorii nu au promovat actiuni pentru recuperarea debitelor si "au tinut o contabilitate fictiva, facand sa dispara unele documente contabile" * Principalii creditori ai SC Inturcom sunt Administratia Finantelor Publice - Eforie Nord, Raiffeisen Bank - Constanta si SC Olimpus SA * In plangerea formulata se constata ca multe dintre acuzatii ar face obiectul unor investigatii ale politiei

In dosarul 3305/com/2001, privind falimentul SC Inturcom au intervenit deja, dupa aparitia unor materiale in cotidianul ZIUA de Constanta, o serie de elemente noi. Astfel, in data de 10 mai, a fost inlocuit judecatorul sindic, fiind acum numit in aceasta calitate magistratul Camelia Trifanov. De asemenea, Directia Generala a Finantelor Publice a facut o noua cerere de chemare in judecata pentru Traian Cristea, Ion Ciungu, Gheorghe Becheanu, Florea Plesoianu, administratori, si pentru Aurelia Simon si Maria Stoica, in calitate de cenzori ai SC Inturcom.Motivul chemarii in judecata il reprezinta calitatea pe care cei mentionati au avut-o pe timpul functionarii societatii si pentru care acestia trebuie sa raspunda, asa cum suna plangerea formulata de DGFPC, "material si cu averea personala pentru faptele ce atrag aceasta raspundere, in vederea platii creantei noastre in valoare de 3 943 323 915 lei".Potrivit aceleasi plangeri, in fapt, persoanele mentionate se fac vinovate de mai multe fapte. Astfel, acestia au dispus, in interes personal, continuarea activitatii care ducea in mod vadit societatea in incetare de plati, si in felul acesta, societatea a acumulat datorii tot mai mari, care rezulta din analiza economico - financiara. Cei invinuiti si-au continuat activitatea in conditiile in care aceste pierderi erau greu de acoperit, deficitul continuand si in anii urmatori. Pe baza unui management defectuos, administratorii nu au promovat actiuni pentru recuperarea debitelor de la clienti in termenul legal, facand astfel imposibila recuperarea si incasarea acestei sume.In aceeasi plangere se mai arata ca administratorii "au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legislatia, conducerea societatii nu a prezentat Balanta sintetica pentru creditori si nici Balanta analitica pentru mijloacele fixe, iar societatea si-a continuat activitatea desi nu aducea profit".Creditorii, Administratia Finantelor Publice - Eforie Nord, Raiffeisen Bank - Constanta si SC Olimpus SA prin SC Maestro SRL, avand in vedere cele prezentate "supunem atentiei dumneavoastra riscul mare generat de efectele specifice hotararilor de inchidere a procedurii si de imposibilitatea bugetului de stat, in lipsa atragerii raspunderii persoanelor sus-mentionate".Raiffaisen, cioclul Inturcom-ului Actiunea de intrare in procedura de lichidare judiciara a SC Inturcom a fost inaintata instantei de creditorii Banca Agricola SA, RAIFFEISEN Sucursala Constanta si SC Olimpus SA. Odata deschis dosarul 3303/com/2001 pe rolul Tribunalului Constanta, s-a dispus deschiderea procedurii reglementate de Legea 64/1995 cu modificarile ulterioare impotriva debitorului SC Inturcom SA Costinesti, cu sediul in Costinesti, judetul Constanta, lichidator judiciar fiind desemnata Corina Curutz.La data de 21 aprilie 2003, DGFP Constanta a formulat cerere de admitere a creantei, aratand faptul ca societatea datoreaza bugetului de stat suma totala de 3 943 323 915 lei, reprezentand impozit salarii si TVA precum si accesorii aferente.Prin Incheierea 7408/COM/13.10.2003 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul 3303/COM/2001 s-a dispus intrarea in faliment a societatii debitoare.Conform Legii 64/1995 "Judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului societatii pe actiuni, al societatii cu raspundere limitata sau, dupa caz, al organizatiei cooperatiste ori al asociatiei cooperatiste teritoriale, ajunsa in stare de insolventa, sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori - care au contribuit la ajungerea debitorului in aceasta situatie, prin una din urmatoarele fapte".Odata incepute investigatiile, lichidatorul a constatat ca nu pot fi identificate cauze si imprejurari care sa atraga raspunderea administratorului si a propus inchiderea procedurii.In acest context, prin cererea formulata in data de 12 aprilie 2004, DGFP a solicitat atragerea raspunderii patrimoniale a administratorilor societatii si in cadrul acestei cereri, instanta a solicitat DGFP Constanta depunerea relatiilor privind adresele tuturor administratorilor.Numai ca gasirea celor vinovati a devenit destul de dificila, mai ales ca la data constituirii societatii, in privinta administratorilor, exista obligativitatea depunerii doar a numarului, numelui, prenumelui si cetateniei acestora, garantia pe care sunt obligati sa o depuna, puterile lor si drepturile speciale de administrare si de reprezentare acordate unora dintre ei, fara a exista obligatia mentionarii domiciliului acestora. In aceste conditii, atat in evidenta Oficiului Registrului Comertului cat si la organul fiscal teritorial, nu s-a gasit domiciliul administratorilor.In aceste conditii, DGFP Constanta nu a putut indica in termenul solicitat de instanta domiciliul tuturor persoanelor chemate in judecata, si din acest motiv judecata a fost suspendata. Intrucat nici in termenul de perimare nu au fost indicate aceste date, prin Incheierea 1129/12.04.2005 s-a constatat perimarea actiunii.Deoarece nu s-a pronuntat inchiderea procedurii de faliment, iar in urma demersurilor efectuate in aceasta perioada s-a aflat domiciliul administratorilor prin colaborarea dintre DGFP Constanta, Oficiul Registrului Comertului si politie, a fost formulata o noua cerere de atragere a raspunderii patrimoniale a administratorilor si a cenzorilor.Aici vine DGFP, care raspunde redactiei noastre, ca "posibilitatea atragerii raspunderii patrimoniale a administratorilor conform dispozitiilor Legii 64/1995, nu reprezinta ultima varianta de recuperare a prejudiciului adus bugetului de stat si nici cea mai avantajoasa pentru DGFP Constanta, intrucat sumele astfel obtinute trebuie impartite intre toti creditorii".Banii publici, apanajul lui Cristea Actiunea de recuperare a datoriilor catre stat ale societatii comerciale Inturcom Costinesti a inceput in anul 2001 si era cat pe ce sa se incheie in favoarea fostilor administratori. Si acest lucru ar fi fost posibil cu acordul institutiei statului numita DGFP, care i-a facut lui Traian Cristea, primarul Costinestiului, un cadou de peste patru miliarde de lei, pentru ca numai asa se poate interpreta stergerea datoriilor prin manevrele facute de fisc. In fapt, sentinta Tribunalului asupra actiunii civile intentate de reclamant - DGFP - impotriva paratilor Cristea Traian, Cucu Mircea, Ciungu Ion, Berecheanu Gheorghe, Munteanu Petre, Ripa Ion si Plesoianu Florea devenise perimata.Asa cum spuneam, toate au luat o noua turnura, in urma dezvaluirilor din cotidianul nostru, care a scos la iveala toate misculatiile care se faceau in favoarea lui Traian Cristea, actualul primar al localitatii Costinesti, dar si a celor care au contribuit alaturi de el la jefuirea banilor publici.Pentru cei care nu stiu, in dosarul 3303/2001 este vorba de incercarea de recuperare a aproape patru miliarde de lei, pe care societatea ii datoreaza statului. SC Inturcom Costinesti, care nu mai functioneaza din anul 2002 avea atunci datorii neachitate in valoare totala de 677,661 milioane de lei, reprezentand impozit pe salarii 187.500 de lei, probabil pentru un singur angajat si taxa pe valoarea adaugata de 677,433 milioane de lei. Suma in cauza nefiind achitata in termenul legal, au fost percepute dobanzi, penalizari, penalizari de intarziere, plus o amenda, toate ajungand astazi la 3,943 miliarde de lei. In timp, fiscul a batut pe la portile Inturcom-ului, fara succes insa. La 31 decembrie 2002, Directia de Finante Publice ii prezinta, prin procesul verbal de constatare numarul 1, lui Traian Cristea, borderoul debit, calculul majorarilor si cel al penalitatilor de intarziere, care cumulate ajungeau la suma pentru impozitul pe salarii, in valoare atunci de 6,77 milioane de lei.Tot prin acelasi proces verbal i se mai aduceau la cunostinta si debitele pentru taxa pe valoarea adaugata, care provine dintr-o facilitate fiscala acordata de vama pentru achizitionarea unor utilaje agricole, pe care acesta ulterior le-a vandut fara sa respecte termenele impuse de legislatia in vigoare. La toate acestea se mai adauga si o amenda, de doua milioane de lei, astfel ca in prezent, totalul general al impozitelor selectate se compun din debit 677,661 milioane de lei, dobanda 3,069 miliarde de lei, penalitati de intarziere 18.750 lei, amenda doua milioane de lei si penalitate 193,936 milioane de lei, toate insumand peste patru miliarde de lei. Apucaturi de dinainte de RevolutieRevolutia l-a gasit pe Traian Cristea, director al Asociatiei Economice Intercooperatiste Costinesti (AEIC), una dintre formele de asociere a fostelor CAP-uri din zona, respectiv Tuzla, Costinesti, Pecineaga, Mereni, 23 August. Imediat dupa 1989, a cedat fiecarui fost CAP partile sociale care ii reveneau, ramanand numai cu activele din Costinesti. Imediat, societatea s-a privatizat si a fost preluata de nimeni altul decat Traian Cristea. Din acel moment, afacerile actualului primar au inceput sa prospere. AEIC s-a transformat in SC Inturcom SA Schitu, care si-a diversificat rapid obiectul de activitate, extinzandu-se in turism, comert, productie agricola, abator si fabrica de produse lactate. Intuind ca turismul poate sa aduca multi bani, Cristea s-a apucat de cumparat si construit hoteluri si pensiuni. Mai intai, el a construit Hanul Darie, apoi a preluat Complexul alimentar de langa Posta din Costinesti si a construit Hotelul Pelican din localitate.Numai ca asa cum se arata si in plangerea facuta de DGFP, firma lui Cristea a inceput sa acumuleze datorii, pentru care s-a ajuns in instanta.Atunci cand Directia Generala a Finantelor Publice a incercat sa recupereze datoria prin executare silita, pe numele firmei lui Cristea nu se mai afla nimic. Abilul "om de afaceri" vanduse deja toate activele, o parte fostului deputat Mihai Lita, iar o a alta parte nepotului sau. Intre timp, in noiembrie 1999, s-a infiintat comuna Costinesti, desprinzandu-se de Tuzla. Cunoscand de pe vremea comunistilor avantajele ce se pot scoate din gestionarea banului public, Cristea a candidat in 2000 pe listele PD si a fost ales primar, si in anul 2001, el a dat primul tun din banii publici. Sub pretextul ca primaria nu avea sediu a fost cumparata o cladire. Ca sa iasa probabil ceva si pentru nepot, a fost cumparat imobilul ce a apartinut Inturcom, adica lui Cristea si care intre timp fusese vandut nepotului sau, Mihai Ion. Prin aceasta morisca, banii s-au intors in familie. Intre timp, Cristea a candidat din nou la primarie in 2004, de aceasta data pe listele PSD. Intrarea lui Cristea in PSD este posibil sa aiba legatura cu procesul in care s-a judecat situatia Inturcom-ului pentru recuperarea debitelor.Creditorii asteapta la randFostii actionari de la Inturcom au necazuri si cu Banca Agricola SA-Sucursala Constanta, actuala Raiffeisen, dar si cu alti creditori, fata de care nu si-au onorat platile de mai bine de zece ani. Banca in cauza se lupta sa intre in posesia unui credit mai vechi acordat firmei inca din anul 1994. La vremea respectiva, s-a incheiat intre cele doua parti contractul de credit numarul 10.443/7 noiembrie 2004, in valoare de peste 400.000 de dolari pentru finantarea unui proiect de dezvoltare a sectorului mecanizare existent in dotarea societatii cu utilaje din tara si import. In totalitatea lui, imprumutul se impartea astfel: 399.686 dolari provenind din credite BIRD/BERD si 168.867.000 lei, partea Bancii Agricole SA. Durata de rambursare a creditului era de cinci ani cu o perioada de gratie de un an. In ceilalti patru ani debitorul se obliga prin contract sa achite contravaloarea creditului in opt rate semestriale. Prima rata a devenit scadenta la data de 31 august 1995, iar creditul trebuia rambursat pana in anul 1999, lucru care nu s-a respectat. Problemele SC Inturcom SA nu sunt doar ale sale. Pentru a obtine creditul, Inturcom SA a avut nevoie de garantii, care trebuiau constituite in favoarea Bancii Agricole si care in cazul acesta s-au facut prin contractul de cautiune numarul 12/7 iulie 1994.Cellam SA Amzacea a venit cu garantii in favoarea societatii Inturcom in valoare de 948.750.000 lei.In timp s-a dovedit din nou ca societatea comerciala Inturcom SA Costinesti nu este un bun platnic, ultimii bani pe care i-a vazut banca reprezentand o parte din valoarea totala a creditului plus dobanda acordata in suma de 30.050 dolari, la data de 24 august 2001. Si acesti bani au fost returnati creditorului in urma unor presiuni generate de aducerea societatii in fata instantei. In anul 1998, prin sentinta civila 218/com/5 martie pronuntata in dosarul 237/com/din acelasi an, la care s-a adaugat contractul de creditare, se investea formula executorie prin incheierea din 25 iunie pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul 10185/1998 pentru recuperarea datoriilor de la SC Inturcom SA Costinesti. Pentru ca societatea a continuat sa fie insolvabila, in anul 2001, dupa incasarea celor 30.050 de dolari, Banca Agricola actioneaza din nou in judecata SC Inturcom SA, de aceasta data la Tribunalul Comercial Constanta in dosarul 3303/com/2001. Valoarea creantei de recuperat se ridica, la 30 septembrie 2002, la 472.549,29 dolari, din care credit nerambursat era 309.245,37 dolari si dobanzi aferente, 163.303,92 dolari.Dupa aproape un an, la 26 martie 2002, SC Inturcom SA a depus la dosar un act prin care invoca lipsa calitatii procesuale pasive aducand un element de noutate: niste contracte de novatie (n.r.- novatia este conventia prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta inlocuind-o cu o noua obligatie). Astfel, prin incheierea contractelor de novatie numerele 4375/1 septembrie 1998 cu societatea comerciala Horticola SA Poiana, 4376/ 1 septembrie si 4377/1 septembrie cu SC Cellam SA Amzacea, obligatiile asumate de catre SC Inturcom SA fata de Banca Agricola, prin semnarea contractului de credit 10443/1994, erau preluate de catre societatile mentionate, cele intre debitorul initial si banca stingandu-se. Astfel ca obligatiile SC Inturcom SA Costinesti de rambursare a creditului Bancii Agricole reveneau in totalitate celor doi semnatari ai contractelor de novatie respectiv SC Horticola SA Poiana si SC Cellam SA. Prin urmare, banca se vede obligata, pentru recuperarea creditului, sa solicite si sa obtina instituirea sechestrului pe bunurile acestor societati si nu ale societatii initial debitoare din Costinesti. Instanta a acordat drept de instituire a sechestrului de catre Banca Agricola asupra unui tractor si a unui alt echipament, ambele aflate la Poiana SA si, respectiv, Cellam SA, pentru fiecare dintre cele doua societati cu suma de 102.520,50 dolari. Instituirea sechestrului asupra bunurilor si executarea lor silita, ca o faza finala, nu presupune intotdeauna si recuperarea integrala sau chiar partiala a creantelor. Fiind vorba de niste bunuri achizitionate in urma cu zece ani, valoarea lor, ca si calitatea, au scazut in timp, ceea ce ar putea sa dovedeasca in timp ca fosta Banca Agricola a facut o afacere mai mult decat proasta creditand SC Inturcom SA Costinesti, care de altfel s-a cam spalat pe maini de obligatiile contractuale de creditare, impingandu-i pe altii in fata.