Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda

Interesele energetice strategice romanesti sunt afectate de interventiile unor pseudo-ecologisti internationali

In ultima vreme, circula in Constanta o brosura intitulata "Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda", opera a unei echipe de "investigatori" straini, experti in domeniul nuclear, care au vizitat Romania in ianuarie 2003. Nu stim cine a mandatat aceste persoane sa "investigheze" proiectul Cernavoda, ce reprezentativitate au, care este calificarea acestora in domeniul nuclear. Imediat dupa vizita celor cinci specialisti, manati in aparenta de motivatii ecologice, o serie dintre concluziile lor au fost preluate de doi ziaristi constanteni de la doua cotidiene locale. Au urmat o serie de articole despre cat de periculoase sunt emanatiile de tritiu de la Centrala Nucleara de la Cernavoda. Concluzii fortate care au fost contrazise pe baza unor argumente stiintifice de specialistii romani. Dupa ce, de-a lungul unui an intreg, cei doi ziaristi au facut o serie de speculatii pe seama unor declaratii date de un profesor de matematica din Canada, care a facut parte din delegatia ecologista aflata sub egida unei organizatii ucrainene, spre sfarsitul anului a mai aparut o lucrare, de data aceasta de sine statatoare. Cele aratate in brosura amintita ne-au creat unele suspiciuni asupra intentiilor semnatarilor, care sunt aceiasi ecologisti ce au incercat sa genereze acest curent anti-CNE Cernavoda. Este vorba despre: Oleksii Pasiuk, din Ucraina, James Patric Ricco, din USA, Gordon Edwards, din Canada, Helene Izidi, din Franta, Aurel Duta, din Romania, si Douglas Peter Norlen, din USA. Pentru ca mesajul este unul alarmist, ne-am adresat domnului inginer Teodor Chirica, director pentru comunicare in cadrul Societatii Nationale Nuclearelectrica (SNN) si secretar general al Forumului Atomic Roman - ROMATOM.Reporter: Dupa cum s-a putut constata, pe parcursul anului 2003 cativa ziaristi din presa constanteana au publicat mai multe articole care au avut ca sursa de inspiratie o parte din cele publicate in brosura anterior amintita. Domnule Teodor Chirica, va rugam sa ne prezentati opinia dumneavoastra cu privire la textul intitulat "Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda" si care este vehiculat in ultima perioada de timp in judetul Constanta.Teodor Chirica: Chiar din primul capitol, intitulat "Reactorul 2 de la Cernavoda: studiu de caz asupra coerentei politicilor UE in tarile in curs de aderare" se debuteaza cu o mistificare grosolana, referitor la pretinsa ne-eligibilitate a proiectului Cernavoda 2 pentru creditarea EURATOM, citandu-se trunchiat Decizia Consiliului 94/179/Euratom. In conformitate cu prevederile articolului unic al acestei decizii, finantarea EURATOM se poate acorda pentru cresterea nivelului de securitate si eficientei centralelor nucleare, in functionare sau in constructie. Din afara Uniunii Europene sunt eligibile Armenia, Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria, Lituania, Romania, Rusia, Slovacia, Slovenia si Ucraina. Reamintim ca Cernavoda 2 este un proiect in constructie, nu un proiect nou, fiind realizat in proportie de 50% in momentul cererii adresate pentru finantare. Decizia Consiliului 94/179/Euratom este accesibila pe site-ul Comisiei Europene, dar, daca este cazul, o putem pune la dispozitia cititorilor dumneavoastra.Consecintele atentatelor de la 11 septembrie in domeniul nuclearRep.: Puteti explica cititorilor nostri ce reprezinta aceasta finantare si ce ne puteti spune despre asa-zisele studii secrete finantate de Comisia Europeana?Teodor Chirica: Creditul este acordat de catre Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica (EURATOM), entitate juridica componenta a Uniunii Europene, reprezentata de Comisia Europeana. Bugetul EURATOM este inclus in bugetul consolidat al Uniunii Europene. EURATOM este evaluat la clasa de risc Aaa de Moody si AAA de Standard&Poor. EURATOM s-a infiintat prin Tratatul din 25 martie 1957, amendat si suplimentat ulterior. EURATOM poate finanta proiecte in domeniul nuclear din tarile Uniunii Europene sau din afara spatiului acestora, cum am aratat mai sus. Decizia de acordare a acestui tip de creditare se bazeaza pe studii aprofundate de securitate nucleara, mediu, justificare economica si eficienta, precum si pe analize independente ale expertilor din cadrul Comisiei Europene (Grupul de experti de securitate nucleara) sau ai Bancii Europene de Investitii. Aceste studii s-au realizat de catre consultanti independenti, selectati prin competitie de catre Comisia Europeana. Nepunerea lor la dispozitia publicului de catre C.E. se datoreaza caracterului protejat comercial al informatiilor, precum si unor informatii referitoare la protectia obiectivului, bazat pe prevederile articolului 2 - paragraful 8 din Conventia internationala privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier (Espoo), din care citez "prevederile acestei Conventii nu vor afecta dreptul Partilor de a implementa legi, reglementarile, prevederile administrative sau practicile legale acceptate nationale privind protectia informatiilor a caror difuzare poate prejudicia secrete industriale si comerciale sau securitatea nationala". Directiva Consiliului Europei 85/337/EEC din 26 iunie 1985, articolul 10, are prevederi similare. Situatia creata dupa atacul terorist de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite indreptateste aceasta precautie.Rep.: Textul mentionat invoca o serie de motive de ingrijorare in privinta standardelor si reglementarilor de siguranta in Romania. Care este opinia dvs. in calitate de specialist cu o experienta de peste 30 ani in proiectarea si realizarea instalatiilor nucleare?Teodor Chirica: Argumentele aduse in sprijinul ingrijorarii privind standardele si reglementarile de siguranta din Romania nu sunt consistente. Romania a progresat in actualizarea permanenta a legislatiei din domeniul nuclear, inclusiv in privinta deseurilor radioactive. Infiintarea Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive a fost privita incurajator de catre Uniunea Europeana, iar punerea in functiune, in mai 2003, a Depozitului pentru combustibil nuclear ars (DICA) de la Cernavoda dovedeste ca se progreseaza pe aceasta cale. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare - CNCAN are un program ambitios, transparent, in crearea legislatiei secundare, necesare implementarii prevederilor legale privind securitatea nucleara, asigurarea calitatii in domeniul nuclear si gestionarea deseurilor radioactive.Rep.: Totusi, "expertii" internationali invoca lipsa consultarii societatii civile din Romania ca o grava incalcare a legislatiei nationale. Puteti comenta aceasta acuzatie?Teodor Chirica: Este vorba de un mare neadevar. In Romania s-au organizat doua procese de consultare publica privind proiectul Unitatii 2 de la Cernavoda si impactul acestuia asupra mediului, unul in vara anului 2001 si altul in vara anului 2002.Prima etapa s-a organizat sub forma a trei sedinte publice (Constanta, Medgidia si Cernavoda), o dezbatere cu dizidenti locali (Cernavoda) si o dezbatere cu experti de mediu neimplicati in realizarea proiectului (Bucuresti), sub coordonarea Agentiei de Mediu din Constanta. Dezbaterile publice au fost anuntate in presa nationala si locala, SNN facand dovada publicarii acestora in fata Directoratului General pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene. Scopul dezbaterilor a fost de a prezenta populatiei proiectul Cernavoda 2 si de a obtine cerinte si informatii suplimentare de la populatie, autoritatile locale si alte institutii interesate (Apele Romane, Canal Dunare-Marea Neagra etc.). De asemenea, dezbaterile s-au organizat pentru a satisface cerintele Export Development of Canada, ca o etapa in procesul de acordare a suportului exportatorilor canadieni, in obtinerea creditului necesar finalizarii proiectului. Au participat 10 ONG-uri, 15 reprezentanti ai autoritatilor locale si centrale, reprezentanti ai presei. Au urmat ecouri in presa locala si nationala. Afirmatia invitarii numai a ONG-urilor pro-nucleare este falsa! Oricine a avut posibilitatea de a participa la aceste dezbateri, urmand a enumera cativa reprezentanti ai ONG-urilor prezenti la dezbateri: profesor dr. Aureliu Leca (Fundatia Romana pentru Mediu si Energie), Gheorghe Manea (Grupul de lucru roman pentru energie, reprezentand opt asociatii cu opinii diferite fata de energetica nucleara), Petrica Sandru (Societatea Romana de Radioprotectie), Toma Manciu (Fundatia Romana de Mediu), Ionut Purica (Asociatia Romana "Energia nucleara"), Constantin Miu (Asociatia Nationala a Consumatorilor de Energie), Gheorghe Lucaciu (Forumul Atomic Roman), Gabriel Petrescu (Asociatia Ziaristilor de Mediu). Dintre aceste organizatii doar Asociatia Romana "Energia nucleara" si Forumul Atomic Roman sunt pro-nucleare, avand insa inscrise in statut prevederi clare privind preocuparea pentru protectia mediului. In urma finalizarii Studiului de impact asupra mediului de catre Institutul de Cercetare si Inginerie a Mediului, in mai 2002, s-a organizat a doua runda de consultare a populatiei, prin punerea la dispozitia acesteia, la sediul Agentiei de Mediu din Constanta, a unui exemplar al studiului. Actiunea a fost de asemenea anuntata prin publicarea de anunturi in presa centrala. Din motive privind caracterul protejat comercial al informatiilor, precum si informatiilor referitoare la protectia fizica a obiectivului, s-a permis consultarea studiului doar la sediul agentiei, fara ca acesta sa fie difuzat sau multiplicat. Nu s-a inregistrat nici o cerere de consultare a documentului din partea ONG-urilor cu tendinte anti-nucleare, atat din tara, cat si din afara!In privinta refuzului accesului la Cernavoda, se face o alta exagerare! Accesul s-a solicitat la data de 14 ianuarie 2003 pentru 20 ianuarie 2003. Procedurile de aprobare a accesului, inasprite dupa 11 septembrie 2001, au o durata de 2-3 saptamani de la data solicitarii vizitei respective, informatie comunicata reprezentantului ONG-urilor internationale de catre SNN. In final, reprezentantul ONG-urilor s-a scuzat pentru notificarea in termen scurt a SNN SA, existand din fericire o corespondenta scrisa in acest sens. Corespondenta dintre Olexy Pasyuc, din partea autointitulatei "Misiuni de investigatie" si Teodor Chirica - SNN, din 16 ianuarie 2003, din care citez "I am sorry for the short notification and difficulties we cause").Rep.: Da, dar se pare ca, in privinta consultarii populatiei bulgare, lucrurile nu stau tocmai bine. Care este situatia privind respectarea prevederilor Conventiei de la Espoo in contextul procesului de consultare a publicului din Bulgaria?Teodor Chirica: In perfecta concordanta cu prevederile Conventiei de la Espoo, partea bulgara a notificat in noiembrie 2003 partea romana privind necesitatea organizarii consultarii populatiei bulgare in privinta proiectului Cernavoda 2. Avand in vedere necesitatea protejarii informatiilor cu caracter comercial si a celor referitoare la protectia obiectivului, partea romana a pus la dispozitia partii bulgare o sinteza extinsa (circa 140 pagini) a Studiului de impact, necuprinzand informatiile cu caracter confidential. Documentul, facut public, a inclus toate elementele necesare evaluarii efectelor transfrontaliere, fiind plasat pe site-ul SNN in perioada decembrie 2002 - februarie 2003. In final, in luna martie, Ministerul Apelor si Mediului din Bulgaria a transmis la Bucuresti comentariile rezultate. De asemenea, partea bulgara a propus utilizarea procedurii de analiza post-proiect, in conditiile articolului 7 din Conventia de la Espoo, propunere agreata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului din Romania. De remarcat ca toate comentariile primite apartin ONG-urilor internationale, populatia bulgara nefiind prezenta cu nici un comentariu!In urma reclamatiilor ONG-urilor anti-nucleare internationale adresate Comisarului european pentru mediu, a urmat o perioada de consultari in cadrul DG MEDIU privind acuratetea procedurii de consultare a populatiei din Bulgaria. In final, in luna iunie 2003, DG MEDIU recomanda autoritatilor romane reluarea procedurii din Bulgaria, pe baza unui Studiu de impact complet. Avand in vedere ca o serie de informatii au fost evaluate deja in perioada precedenta, s-a convenit ca studiul se poate consulta la sediul ministerului bulgar al mediului, din motivele de protectie enuntate mai sus, pentru o durata de 30 zile. Noul proces a inceput la finele lui iunie 2003, prin depunerea documentatiei de mediu la sediul MAM din Bulgaria. Procesul a mai fost extins de cateva ori, fie la cererea partii bulgare, fie la recomandarea DG MEDIU, incheindu-se in decembrie 2003. Din aceasta noua consultare a rezultat doar un comentariu minor, datorat mai degraba neintelegerii unor detalii din documentatie. Desigur ca ONG-urile anti-nucleare bulgare nu au fost satisfacute de deschiderea si flexibilitatea partii romane, cerand mai departe traducerea in limba bulgara a documentatiei de mediu si organizarea de dezbateri directe cu expertii romani. Intrucat aceste cerinte exced prevederile Conventiei de la Espoo, atat partea bulgara, cat si partea romana nu le-au luat in consideratie.Rep.: Puteti comenta remarcile privind lipsa de independenta a CNCAN?Teodor Chirica: Remarcile privind lipsa de independenta a CNCAN sunt lipsite de temei. Nu doresc sa comentez mai mult acest subiect, lasandu-l in grija CNCAN-lui, dar din inregistrarea video, realizata cu permisiunea ONG-urilor care au participat la intalnire, aceasta afirmatie se poate demonta cu usurinta. Ca reprezentant al industriei nucleare din Romania, pot afirma cu toata raspunderea ca CNCAN este un organism independent, nu tocmai comod pentru noi, tinand un nivel deosebit de ridicat al cerintelor de calitate si securitate nucleara, care ne obliga la eforturi pentru a avea o prestatie corespunzatoare, in vederea protejarii populatiei, mediului si personalului din instalatiile nucleare.

Tentative de blocare a finantarilor EURATOM

Rep.: O alta acuzatie care vi se aduce este ca, de fapt, proiectul Cernavoda este destinat exportului de electricitate in tari vest-europene, si nu acoperirii necesarului energetic al Romaniei?Teodor Chirica: Si aici ne confruntam cu o alta mistificare grosolana a adevarului. Reluarea argumentului ca proiectul Unitatii 2 este destinat exportului energiei electrice nu are alt temei decat blocarea creditului EURATOM, acesta finantand doar proiecte necesare acoperiri nevoilor tarii in cauza, si nu promovarii exporturilor acesteia. Toate studiile si strategiile energetice, din 1993 si pana in prezent, mentioneaza rolul strategic al finalizarii si punerii in functiune a investitiei de la Unitatea 2 Cernavoda in acoperirea necesarului intern de energie electrica. "Foaia de parcurs in domeniul energetic" a Guvernului Romaniei (iulie 2003) estimeaza ca fata de capacitatile disponibile, azi, tara noastra va inregistra un deficit in puterea instalata de 1.400 MW in anul 2006, 4.300 MW in 2010 si 5.500 MW in 2015. Pentru acoperirea acestui deficit retehnologizarea si eficientizarea centralelor vechi - foarte batrane si prost intretinute - nu sunt suficiente. Trebuie construite centrale electrice noi, printre care finalizarea si punerea in functiune a unitatilor de pe amplasamentul Cernavoda se inscrie ca o solutie eficienta economic si fara impact semnificativ asupra mediului, reducand emisiile de bioxid de carbon, gaze nocive, zgura si cenusa. SNN nu are contracte de export energie electrica, iar prin reglementarile organismului de reglementare ANRE, societatea noastra este obligata sa livreze energia produsa la Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda catre consumatorii captivi, prin intermediul filialelor SC Electrica SA. Evocarea unui export catre Italia este nerealista, cu atat mai mult cu cat aceasta tara importa deja in mare masura energie electrica de provenienta nucleara din Franta. De asemenea, chiar daca acest export ar fi posibil, autorul ar trebui sa evalueze costurile de transport, care in mod sigur ar face neprofitabila aceasta optiune! Afirmatia privind oferirea pentru 10 ani a "controlului" asupra unui al treilea reactor la Cernavoda, in februarie 2003, unui consortiu coreean-canadian-italian este aberanta, confundandu-se unele investigatii privind fezabilitatea realizarii proiectului intr-o schema financiara si comerciala inovatoare cu acordarea unui contract pe termen lung.Rep.: In continuare, expertii internationali se refera la o serie de riscuri asociate centralei de la Cernavoda si care pot avea semnificatii transfrontaliere. Ce masuri a luat SNN in aceasta privinta?Teodor Chirica: Voi lansa colegilor mei din departamentele tehnice prezentarea acestor aspecte, limitandu-ma doar la o serie de constatari generale. "Expertul" canadian, citat in mai multe randuri de publicatii din judetul Constanta, este un venerabil profesor de matematica la un colegiu din Montreal si nu avem stiinta de calificarea domniei sale in domeniul nuclear, experienta sau contributiile avute in aceasta ramura a stiintei si tehnicii. Afirmatiile domniei sale se bazeaza pe referinte vechi de peste 25 de ani, iar stiinta a progresat mult fata acei ani de inceput ai energeticii nucleare. Privitor la "accidentele catastrofale" ale reactorilor CANDU, voi preciza doar urmatoarele: centrala nucleara tip CANDU de la Cernavoda are un nivel de securitate nucleara corespunzator cerintelor actuale pe plan european si mondial. Afirmatia aceasta a fost facuta si repetata de expertii in domeniu atat cu ocazia misiunilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) de la Viena, cat si de organismele europene solicitate sa faca o analiza independenta asupra Centralei de la Cernavoda in vederea acordarii imprumutului necesar continuarii lucrarilor la Unitatea nr. 2. Aceeasi concluzie au tras-o si reprezentantii companiilor de asigurari de risc la accidente care au incheiat polite de asigurare de sute de milioane de dolari pentru Centrala de la Cernavoda. Se cunoaste ca nici o companie de asigurari nu face asigurari de accidente in cazul activitatilor cu risc crescut!Faptul ca proiectul CANDU este unul fiabil si sigur a facut ca tari cu un puternic ritm de dezvoltare industriala, este vorba de Coreea de Sud si China, sa instaleze in ultimii ani un numar insemnat de centrale CANDU (trei unitati noi CANDU in Coreea si doua in China). De mentionat ca aceste tari poseda si alte tipuri de centrale nucleare, dar au preferat totusi, nu intamplator, CANDU.Subiectul tritiului a fost pe larg dezbatut in paginile ziarului dumneavoastra de specialisti de exceptie din Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, care nu sunt direct implicati in producerea energiei electrice prin procedee nucleare, asa ca nu cred ca este cazul sa-l mai reiau!Rep.: Dar, totusi, se arata la textul intitulat "Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda" ca experienta canadiana este dezastruoasa. Cat este real si cat este exagerare in cele mentionate?Teodor Chirica: Aceasta parte a textului este compilata dintr-un material al lui Dave Martin, cunoscut denigrator al energeticii nucleare si al tehnologiei CANDU, care a mai lansat in trecut o serie de afirmatii neadevarate despre proiectul Cernavoda, citez din memorie "contribuabilul canadian a platit 400 milioane dolari pentru Unitatea 2 de la Cernavoda si i se cere sa contribuie cu inca un miliard de dolari canadieni pentru Unitatea 2". Intentia este evidenta, de a crea o opinie nefavorabila, cred, partii canadiene pentru Unitatea 2. Realitatea este ca deja creditul canadian angajat de SNN pentru Unitatea 1 este aproape returnat, iar creditul canadian pentru Unitatea 2 este de circa 350 milioane dolari canadieni, urmand a fi turnat in 15 ani de la punerea in functiune a investitiei, incepand cu anul 2006.Repunerea in functiune cu succes a unitatilor de la Pickering A si Bruce A din Ontario, Canada, demonteaza afirmatiile rau-intentionate ale autorului acestui capitol. De asemenea, informatia privind respingerea deciziei de retehnologizare a centralei canadiene Point Lepreau este neadevarata. In urma evaluarii starii tehnice a centralei, care s-a gasit corespunzatoare, cu avizul autoritatilor canadiene de securitate nucleara, s-a amanat decizia de retehnologizare pentru anul 2008. Proiectul de retehnologizare, avand alternativa de inchidere si construire a unei capacitati echivalente cu combustibil clasic, a fost evaluat tehnic si economic. S-au avut in vedere costurile si impactul dezafectarii centralei nucleare, iar decizia a fost supusa dezbaterii publice. Nu are rost a dezbate mai mult acest capitol, realitatea infirmand spusele autorului.Rep.: Energia nucleara este prezentata ca o lunga povara, fara viitor. Care este opinia dumneavoastra in aceasta privinta?Teodor Chirica: Subiectul merita a fi dezbatut pe larg intr-un context separat. Aici avem de-a face cu opinia unei singure persoane (Mycle Schneider) despre viitorul energiei nucleare in lume. Sunt multe argumente pro si contra, dar a aduce in vizorul populatiei doar unele argumente si a le ascunde sau neglija pe celelalte nu cred ca este un exercitiu de democratie, asa cum unele ONG-uri incearca sa ne invete. Sunt multe alte opinii care considera energetica nucleara ca o optiune viabila, eficienta si sigura, plasata intr-un mixt energetic care imbina armonios si alte surse de producere a energiei electrice. Mentionez aici personalitati ca d-l Francois Lamoureux, director general pentru Energie si Transport al Comisiei Europene, Andrei Saharov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel, Dick Cheney, vicepresedintele SUA, Spencer Abraham, secretarul SUA pentru Energie, Loyola de Palacio, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar pentru Transport si Energie, Frits Bolkenstein, comisar al Uniunii Europene pentru Piata Interna si Taxe, si multi altii.Sa nu uitam ca in cele 31 de tari in care se produce energie electrica in centralele nucleare traieste 2/3 din populatia lumii. Alte tari mari care totalizeaza jumatate de miliard de locuitori planifica introducerea energeticii nucleare. In prezent, natiuni care reprezinta jumatate din populatia lumii au in constructie centrale nucleare. SUA, care au cel mai mare parc de centrale nucleare din lume, planifica o crestere a puterii instalate in nuclear cu 50% in urmatorii 20 de ani.Rep.: In final, ce ati mai putea adresa cititorilor nostri?Teodor Chirica: Doresc ca atat cititorii dumneavoastra, cat si alti confrati dobrogeni sau din Romania sa considere Societatea Nationala Nuclearelectrica, precum si industria nucleara din tara noastra, asociatiile acesteia de tipul ROMATOM, ca surse de informatii de incredere in domeniul energeticii nucleare. Acordarea cu usurinta a calitatii de expert international, specialist, investigator etc. unor persoane fara calificarea necesara, doar pentru ca vin din Canada, SUA, Franta sau Italia, care au un discurs zgomotos, poarta zvonuri infioratoare, este implicit o nerecunoastere a capacitatii specialistilor romani din domeniul nuclear, ingineri, fizicieni, tehnicieni sau muncitori, care muncesc cu abnegatie la Centrala Nucleara de la Cernavoda, la fabricarea apei grele sau a combustibilului nuclear, in mineritul uraniului, in cercetare si proiectare, in industria furnizoare de echipamente si servicii sau in constructii-montaj. De asemenea, nu trebuie uitat suportul partenerilor externi din Canada, Italia, SUA, Franta si alte tari dezvoltate in realizarea programului nuclear, implicand specialisti calificati in domeniul nuclear, precum si asistenta organizatiilor internationale cum ar Agentia Internationala pentru Energia Atomica, Asociatia Europeana a Organizatiilor de Reglementare Nucleara, Asociatia Mondiala a Operatorilor Nucleari, Forumul Atomic European. Populatia trebuie sa stie ca, printr-o cooperare internationala stransa, adevaratii experti romani sunt conectati la ultimele noutati internationale, avand drept preocupare producere eficienta si sigura a energiei electrice in Romania.