Iradierea populatiei din zona Cernavoda este de zece ori mai mica decat cea medicala

Ziarul ZIUA de Constanta a demarat, in urma cu aproximativ sase luni, un ciclu de articole serial despre ce inseamna nivelul emisiilor de la Unitatea I a Centralei de la Cernavoda. Unul dintre specialistii in domeniu a explicat in mai multe randuri ceea ce insemna radioactivitatea si efectul ei asupra mediului. Exemplele continua cu acest material ce incearca sa precizeze care este influenta acestor emisii de tritiu asupra mediului inconjurator.

Tera inseamna o mie de miliarde. Anul trecut, de la reactorul CANDU-CERNAVODA s-au emis in mediu 405 terabequereli de tritiu, din care in atmosfera 290. Bequerel este unitatea cu care masuram activitatea unui radionuclid si inseamna o dezintegrare pe secunda. Adica s-au emis o groaza de dezintegrari!!! Dar cum v-am spus, in primul meu articol, asta de fapt inseamna mai putin de un gram de tritiu. Este important acum sa evaluam ce inseamna asta pentru pielea noastra. Mai tineti minte ca se poate construi o scara a riscului nuclear si ca sunt unii pesimisti care spun ca, oricat de mica este iradierea, ea va dauneaza. Oamenii de stiinta nu au decelat efecte asupra sanatatii daca doza de iradiere este mai mica de 10 miliSievert/an si se mai fac inca cercetari. Este insa unanim recunoscut de specialisti ca dozele de iradiere mai mici de 1 miliSievert/an nu au nici un efect asupra sanatatii. Pesimistii nu sunt de acord cu acest lucru, dar nu pot dovedi contrariul! Daca consultam Raportul de mediu de la Cernavoda, vedem ca dumnealor evalueaza doza de iradiere (doza efectiva) intre 0,5 si 5 MicroSievert. MicroSievert este o miime din miliSievert. Deci dozele evaluate de serviciul de radioprotectie al Cernavodei sunt de o mie de ori mai mici decat cele care ar putea produce efecte asupra sanatatii dumneavoastra! Pentru cititorul obisnuit, fara pregatire in domeniul radioprotectiei si al energeticii nucleare, este incredibil ca emisii de mii de miliarde (bequerel) sa duca la doze de miimi de miimi (Sievert). Pe aceasta reactie a dumneavoastra, normala intr-un sens, conteaza cei care au ceva impotriva reactorului de la Cernavoda. Si, totusi, asta este adevarul! Impactul asupra sanatatii dumneavoastra este atat de mic, incat nu poate fi o problema in cazul functionarii normale si sigure a centralei nucleare. Ca sa fiu sigur ca nu va mint spunand asta, am muncit pe branci multi ani de pe pozitia lui Toma Necredinciosul.

Emisii similare cu tarile din Occident

Am studiat constructia, functionarea si sistemele de siguranta de la CANDU si am evaluat cresterea continutului de tritiu si a emisiilor in mediu. Dupa cum v-am spus intr-un articol anterior, reactorul de la Cernavoda functioneaza in regimul asteptat pentru o operare sigura a acestui tip de reactor, si emisiile in mediu nu sunt mai mari decat cele din alte tari, ci sunt conform asteptarilor. Daca functionarea reactorului in viitor va fi la fel ca acum, emisiile de tritiu de la Unitatea 1 nu vor fi mai mari decat de trei ori ca acum. Si daca vom avea trei reactori, emisiile vor fi de pana la zece ori mai mari. Mai departe, am consultat specialisti din Institutul de Meteorologie si Hidrologie si am obtinut datele meteo din ultimii zeci de ani - ca medie. Aceste date sunt independente de cele masurate si raportate de catre personalul CANDU-Cernavoda. Am calculat transportul tritiului de la cosul de evacuare la cateva localitati de interes din zona - adica, am socotit asa-numitul factor de dispersie in mediu. De la an la an, el poate varia cu un factor 2-3. Am comparat valorile obtinute de mine cu cele raportate de personalul CANDU-Cernavoda pentru anii trecuti. Nu am intalnit diferente mai mari ca un factor 3, asa cum e normal sa se intample.Adica, emisia de tritiu si transportul in atmosfera sunt corect evaluate. Impreuna cu colegii am facut masuratori independente asupra concentratiei de tritiu in aer, apa, sol, vegetatie, incepand cu 1994 si terminand cu 2001 (cand nu am mai avut finantare). Ne-am verificat calitatea masuratorilor cu laboratoare de prestigiu din alte tari, ca sa fim siguri ca masuram bine. Ne-am ocupat si de tritiul legat organic, care e mai greu de masurat, dar e important pentru riscul de expunere. Intre datele masurate de noi si cele raportate de Cernavoda nu am gasit nimic straniu. Nici cu reteaua Ministerului Mediului nu am gasit discrepante.Adica, avem incredere in valorile concentratiei de tritiu din aer, sol, apa, vegetatie. De mai multi ani facem parte dintr-un grup international care se ocupa de dezvoltarea unor mijloace moderne si credibile pentru a evalua doza de iradiere a publicului datorita emisiilor de tritiu. Stim ca nu putem masura tot ce e nevoie pentru estimarea dozei, asa ca am dezvoltat modele teoretice pentru a prezice concentratia tritiului in produsele vegetale si animale si pentru a estima dozele de iradiere datorita ingerarii alimentelor contaminate. Aceste modele teoretice au fost testate cu date reale din Canada, Franta, Rusia, Germania si au dovedit ca putem prezice un factor de eroare totdeauna mai mic de 3 si in medie 2. Am inclus toate produsele vegetale si animale de interes si am tinut cont de tritiul legat organic. E bine sa stiti ca legislatia romana, cat si sistemul de evaluare de la Cernavoda (inspirat dupa un standard canadian) nu obliga evaluatorul sa includa acest tritiu organic. Am considerat cu grija diferitele opinii privind factorul de risc specific tritiului (i se mai spune eficienta radiobiologica). Legislatia romana considera o valoare de 1, dar alte organisme prefera o valoare de 3. Consideram, dupa cum v-am spus in alt articol, ca valoarea de 1 este o medie, iar ca valoarea de 3 este un factor de risc acoperitor si il luam in considerare, chiar daca legislatia romana si canadiana nu recomanda aceasta valoare.Adica, am luat toate precautiile pentru a nu subevalua doza de iradiere a publicului.

Evaluari asupra tritiului emanat in zona Cernavoda

Acum - cred ca e util sa va explic ce am obtinut pentru anul trecut - ne intereseaza publicul si daca acesta locuieste in Cernavoda sau in satele din jur. Populatia din Cernavoda respira aerul tritiat, dar mananca produse aduse de mai departe; in oras nu am reusit inca sa facem productie agricola! La piata ajung produse alimentare de pe o raza de 10-15 km. In ceea ce priveste painea si cerealele prelucrate, ele provin de pe o raza si mai mare, pana la 30 km. Intr-o zi putem cumpara un produs provenit dintr-o zona mai apropiata, in alta zi dintr-o zona mai departata. Ca medie anuala, insa, consideram valoarea medie a concentratiei produsului in cauza in zona adiacenta Cernavodei (20 km). In satele din jur insa, locuitorii consuma produse locale, cu exceptia cerealelor care, de regula, sunt colectate, prelucrate, iar painea este redistribuita. In toate satele din jur consideram numai cerealele ca fiind consumate la valori ale concentratiei determinate de o medie din zona. Toate celelalte produse sunt afectate de concentratia locala a tritiului. Pentru animale am procedat la fel, iarba si fanul sunt produse local, concentratele sunt contaminate la o valoare medie a zonei. Doza de iradiere (doza efectiva) pentru locuitorii din Cernavoda, aflati aproape de centrala, nu e mai mare decat a locuitorilor din satele apropiate. Chiar daca cernavodenii respira un aer mai tritiat, ei mananca mai putin tritiu decat satenii care se multumesc cu produsele proprii! Daca cunoastem emisia anuala de tritiu in atmosfera, prin simpla impartire gasim debitul de emisie ( pe secunda), iar apoi putem evalua concentratia de tritiu in aer in diferite localitati din zona. Pentru aceasta mai trebuie sa stim factorul de dispersie atmosferica - datorat fenomenelor de transport atmosferic. El depinde puternic de distanta fata de sursa si directia predominanta a vantului si variaza de la an la an. Eu am folosit fie determinari experimentale (pentru localitatile mai importante din zona), fie valori calculate de Institutul de Meteorologie si Hidrologie. De cate ori am putut, am verificat ca aceste calcule sa nu subestimeze concentratia tritiului in aer. Mai departe, estimarea dozei datorate inhalarii tritiului e simpla - stim cat aer respiram, concentratia tritiului in aer si care este factorul de conversie inhalare-doza. Lucrurile sunt ceva mai complicate pentru evaluarea dozei datorita ingerarii de alimente contaminate. De la statiile meteo cunoastem regimul precipitatiilor si umiditatea atmosferica, astfel ca putem evalua concentratia de tritiu in apa, din sol, plante si, mai departe, concentratia de tritiu in materia organica a plantelor. Evaluarile concentratiei de tritiu in produsele vegetale se face combinand rezultatele experimentale cu modele verificate indelung pentru acuratetea lor. Pentru produsele animale procedam la fel. Toate modelele de calcul pe care le folosesc au fost verificate si sunt credibile la un factor mai mic decat 2. Pentru anii 1999 si 2000 dispunem de multe rezultate experimentale privind concentratia de tritiu in aer, ploi, sol, plante, in jurul centralei de la Cernavoda. Cu aceste date am verificat inca o data corectitudinea predictiilor modelelor pe care le folosesc. De cele mai multe ori, concentratiile de tritiu prezise au fost mai mari decat cele masurate cu 20-50%. Deci metoda pe care o aplic nu subestimeaza concentratiile de tritiu in produsele alimentare! Mai ramane sa stim ce mancam, adica dieta. Aceasta depinde de varsta, obiceiuri, venit si ce gasim la piata! Nu putem tine cont detaliat de stilul fiecarei persoane, asa ca definim cateva categorii de oameni si le atribuim diete medii care sa respecte insa cerintele nutritionale ale persoanelor in cauza. In anii trecuti am facut un studiu in regiunea Cernavoda si am consultat specialisti in domeniul nutritiei umane. Speram ca dieta pe care o folosim sa fie reprezentativa locuitorilor din zona Cernavoda, dar suntem constienti ca astazi sau peste cativa ani pot aparea diferente. Suntem gata sa colaboram cu orice grup interesat pentru a defini cea mai buna dieta. Deocamdata, in calculele noastre folosim rezultatele studiului de acum cativa ani. Am studiat in special cazul copilului de un an, al celui de zece ani si al adultului. Din experienta trecuta si a altor tari este suficient pentru o prima discutie.Inainte de a va relata rezultatele noastre, va rog sa tineti cont inca o data ca ele au fost obtinute considerand:

1 - Valoarea MAXIMA a factorului de risc specific tritiului;

2 - Aportul tritiului legat organic (ignorat de regula); 3 - Toate elementele dietei; 4- Concentratii de tritiu in produse alimentare mai mari, de regula, decat valori masurate. Ca urmare, rezultatele noastre sunt la limita superioara a dozei efective pe care publicul o poate avea datorita functionarii centralei CANDU. In toata regiunea adiacenta centralei, dozele efective pentru public, datorita emisiilor de tritiu in 2002, au fost mai mici de 6 microSv/an, conform rezultatelor noastre care sunt maximale.

CNE Cernavoda iradiaza populatia mai putin decat o radiografie

Pentru adulti si copiii de un an ele sunt, de regula, mai mici decat cele pentru un copil de zece ani.Pentru curiozitatea dumneavoastra vom detalia cazul unui copil de zece ani din Seimeni. Aici, in 2002, concentratia medie a tritiului in aer a fost de 0,72 Bq/mp. Datorita inhalarii si absorbtiei tritiului prin piele, acest copil de zece ani va avea o doza de 0,33 microSv/an. Datorita ingestiei alimentelor contaminate, va avea o doza de 1,75 microSv/an. Contributia tritiului legat organic este de 30% si deci nu e bine sa o neglijam. Pentru copilul de zece ani, produsele vegetale au contributie majoritara la doza datorata ingestiei. In total, acest copil de zece ani a primit in 2002 o doza mai mica de 2,1 microSv/an. Un adult a primit o doza putin mai mica, dar contributia produselor animale e mai mare. Un copil de un an a primit o doza mai mica de 1,5 microSv/an. Reactorul CANDU emite in mediu si alti radionuclizi dintre care carbonul 14 si gazele nobile sunt de retinut pentru contributia la doza publicului. Emisiile de carbon 14 si gaze nobile nu cresc in timp si ele sunt determinate strict de modul de operare al centralei. Am evaluat si contributia acestor emisii pentru a avea o privire mai corecta asupra impactului centralei de la Cernavoda. Vom exemplifica cu acelasi copil de zece ani din Seimeni. Gazele nobile determina numai o iradiere exterioara si doza datorata lor este mai mica de 0,3 microSv/an. Carbonul 14 se regaseste si in alimente, dar trebuie sa tinem seama numai de contributia centralei peste valorile radioactivitatii naturale. Doza datorata carbonului 14 este mai mica de 0,16 microSv/an. Adunand toate aceste contributii, copilul de zece ani din Seimeni a primit o doza de 2,5 microSv/an, in care tritiul are contributia majoritara. Ultima problema pe care o vom dezbate astazi se refera la viitor, cand vom avea mai multi reactori CANDU si inventarul de tritiu va creste. Daca operarea acestor reactori se va face la fel de sigur ca si pana acum, pot face unele predictii. Se planifica astfel ca Unitatea 2 sa fie operationala in 2007 si e probabil ca Unitatea 3 sa fie operationala in 2011. Putem deci sa prezicem emisiile totale in mediu in viitorii ani, tinand cont de cresterea inventarului de tritiu in reactori. Mai trebuie sa tinem cont de un factor foarte important, si anume detritierea apei grele din reactor. Pana acum am discutat despre impactul asupra publicului si nu am vorbit despre eficienta centralei si protectia personalului. Cele cateva sute de persoane care asigura functionarea centralei sunt supuse unor doze de iradiere mult mai mari decat publicul si, pentru protectia lor, in viitor se va utiliza o statie de detritiere a apei grele. Adica concentratia de tritiu in reactor va fi limitata la o valoare ce asigura radioprotectia personalului. Fara aceasta masura, peste 40 de ani, emisiile de tritiu de la Cernavoda pot fi de zece ori mai mari decat cele de anul trecut. Cu punerea in functiune a statiei de detritiere ele nu vor depasi de sase ori cele de anul trecut. Adica, in viitor, doza de iradiere a publicului datorita functionarii reactorilor CANDU de la Cernavoda NU va depasi 36 microSv/an. Aceasta doza este cam o sutime din iradierea naturala, de zece ori mai mica decat iradierea medicala si, oricat de pesimist sunteti, nu trebuie sa va ingrijoreze. Desigur, conditia esentiala este ca si pe viitor operarea centralelor nucleare sa fie la fel de sigura ca si in prezent. De acest lucru eu nu ma pot face responsabil, caci depinde de NUCLEARELECTRICA si Guvernul Romaniei. Toata lumea stie ca sunt si accidente nucleare - despre CERNOBIL si CERNAVODA - data viitoare.Sunt deschis la orice discutie asupra subiectului - fie ca nu ma credeti, fie ca vreti detalii. Contactati-ma la dangaler@yahoo.com sau galdan@ifin.nipne.ro.Si putem organiza o intalnire unde doriti dumneavoastra. Dar putem conversa pe Internet.