Oroare si abandon la bisericutele rupestre de la Basarabi

Unde s-au dus banii platiti de contribuabili pentru reabilitarea monumentului?

Bisericutele rupestre de la Basarabi se degradeaza sub ochii autoritatilor * Desi Ministerul Culturii sustine ca a alocat fonduri pentru reabilitarea si protectia monumentului, lucrare contractata de firma de constructii SC "Coral" Tulcea, la fata locului pare a nu se fi schimbat nimic * Monumentul a fost descoperit intamplator in 1957 si apartine monahismului timpuriu * Constructia ce protejeaza capele, cavouri, tunele de acces, ridicata prin 1960, se afla intr-o stare jalnica si nu protejeaza monumentul de intemperii si vandali * O parte din inscriptiile autentice s-au distrus, iar altele sunt pe cale de a disparea * Pana la demararea unui proiect ambitios de cercetare, reabilitare si includere in circuitul turistic, din monumentul de la Basarabi-Murfatlar s-ar putea sa nu mai ramana nimic

Complexul rupestru de la Basarabi constituie un subiect ce s-a aflat constant in atentia presei. Desi autoritatile au raspuns mereu la provocarile lansate de ziaristi, pana acum nu exista solutii pentru salvarea monumentului, care sa se fi materializat. Chiar si directorul Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu National al judetului Constanta, Florenta Marinescu, recunoaste ca "prezenta fizica a complexului rupestru este pusa sub semnul intrebarii", adaugand ca, daca nu se intervine de urgenta, el va fi pierdut. Pana in prezent, tot ceea ce s-a facut pentru monument s-a rezumat la discutii sterile, proiecte si promisiuni. Acum se vorbeste despre o hotarare de guvern privind trecerea din domeniul public al statului in domeniul public al judetului Constanta a Ansamblului rupestru Basarabi. Consiliul Judetean Constanta s-a angajat sa contribuie la finantarea lucrarilor de conservare-restaurare, care nu vor putea incepe insa mai devreme de primavara anului 2004.

Proiecte pe hartie

Secretarul de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, Ioan Opris, apreciaza insa ca acolo e vorba de investitii majore, numai pentru prima faza a proiectului fiind necesare 10-12 miliarde". Din evaluarea financiara primara a rezultat o valoare de aproximativ patru milioane de dolari pentru proiectarea si executia unei constructii de protectie a ansamblului. In schimb, investitiile vor putea fi lesne recuperate, pentru ca zona are un potential turistic deosebit. Proiectul Ansamblului rupestru Basarabi contine doua componente - cercetarea si restaurarea propriu-zisa a ansamblului religios, precum si proiectarea si executia constructiei care va adaposti acest ansamblu. Importanta zonei deriva din valoarea istorica a complexului rupestru, ce se suprapune pe amfiteatrul natural al unei cariere antice. Situl rupestru de la Basarabi-Murfatlar este un complex religios timpuriu, de monahism primitiv, datat in secolele IX-X. Ansamblul a fost descoperit in mod accidental in 1957, cu ocazia inceperii unei exploatari moderne de calcar. Exploatarea a fost oprita tocmai pentru a se putea face cercetarile arheologice, care au scos la iveala un ansamblu de capele de rugaciune, cavouri, galerii, locuinte, excavate in roca de creta.

Monumentul nu a fost cercetat complet

Ceea ce impresioneaza la Basarabi-Murfatlar sunt si inscriptiile sapate in peretii de creta: un prelat in vesminte de slujba, un porumbel - simbol binecunoscut al Duhului Sfant - si mai multe cruci. Pe langa simbolurile crestine, pe peretii monumentului apar si inscriptii misterioase ce nu au legatura cu crestinismul, simbolul labirintului, o prova de corabie, desene cu animale ce se reproduc si inscriptii cu caracter runic, ce par a argumenta trecerea pe aici a populatiilor nordice. Specialistii nu au ajuns insa la un consens cu privire la suprapunerea simbolurilor unor civilizatii atat de diferite, mai ales ca nu au existat suficiente fonduri pentru o cercetare exhaustiva. Unii istorici propun o datare si mai timpurie a bisericutelor de la Basarabi - secolul IV, pe care o argumenteaza prin comparatia cu alte monumente crestine. Este vorba de un complex rupestru asemanator, de o anvergura mai mica insa, situat la Independenta, si un altul aflat pe teritoriul Bulgariei, la Suha-Reka, datate in secolul IV. E vorba tot de bisericute si morminte legate intre ele prin culoare de acces. Aceasta teorie argumenteaza existenta, inca din primele secole crestine, a unei civilizatii monastice, sustinuta de vechea Arhiepiscopie a Tomisului. Desi monumentul a fost descoperit intr-o perioada de plin avant ateist, chiar si comunistii au realizat importanta istorica a descoperirii si au deviat traiectul Canalului Dunare - Marea Neagra, tocmai pentru a nu afecta monumentul. In anii `60-`70, fosta Directie a Monumentelor Istorice a proiectat si a executat partial lucrarile de restaurare-conservare, in vederea introducerii monumentului in circuitul stiintific si cultural. Dupa desfiintarea institutiei, lucrarile au fost abandonate. De aceea, proiectul de amenajare a zonei cuprinde o constructie de protectie foarte moderna, ce va fi integrata unui ansamblu turistic care sa cuprinda hoteluri, moteluri, centre comerciale diverse, zone de agrement.

Istoria - groapa de gunoi a civilizatiei contemporane

Pana atunci insa, complexul rupestru continua sa se degradeze iremediabil, din cauza intemperiilor, a muntilor de gunoaie din zona si a riscului ca oricine sa poata patrunde usor in monument. Vechea constructie de beton protejeaza doar o parte nesemnificativa a monumentului, cealalta fiind acoperita de o baraca cu structura din lemn, acoperita cu carton gudronat, ce nu reuseste sa fereasca acest obiectiv arheologic unic de intemperii si de accesul neavenitilor. De altfel, arheologii au gasit pe peretii bisericutelor inscriptii contemporane ce le afecteaza grav pe cele autentice. De aceea, ne-am deplasat la fata locului pentru a vedea in ce stadiu se afla in prezent monumentul, mai ales ca, de mai bine de un an, ar fi fost alocate fonduri consistente pentru renovare. Singurul indiciu ca acest lucru s-a intamplat, sau urma sa se intample, este un panou de avertizare asezat in fata monumentului. Acesta informeaza ca Ministerul Culturii si Cultelor a contractat lucrarea de reabilitare, prin societatea de constructii SC "Coral" Tulcea. Ceea ce ni s-a parut foarte ciudat e faptul ca pe panou nu apare nici un termen de executie si nici asupra constructiei de protectie a monumentului nu pare a se fi intervenit in vreun fel. Ca sa vedeti ce importanta acorda Primaria Basarabi acestui locas istoric si de cultura, la numai cateva sute de metri departare "troneaza" muntele de gunoi al orasului Basarabi. In timpul petrecut de noi in zona respectiva, nu mai putin de sase masini de gunoi au tranzitat perimetrul si au descarcat resturile menajere in locul specificat mai sus. Un alt aspect reprobabil este si acela reprezentat de "mazgalelile" care acopereau zidurile de beton ale adapostului. "Amintirile" lasate de trecatori pe ziduri, fie ele desene obscene sau injuraturi, ori doar simpla mentionare a unor nume proprii au fost facute chiar cu bucati de creta luate din cariera din apropiere. Zona este bantuita de haite de caini vagabonzi, doua gospodarii darapanate reprezentand singurele semne ale civilizatiei pe o suprafata de cateva hectare. Peisajul, sumbru de la baza si magnific observat de sus, induce in constientul tuturor oamenilor care iubesc istoria si dovezile ei sentimentul scarbei fata de cei care, in mod normal, dar mai ales legal, ar fi trebuit sa se ingrijeasca de soarta acestui loc. (Va urma)