Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:45 19 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Probe de inculpare fabricate in cazul Anopolis

ro

11 Apr, 2007 00:00 3255 Marime text
1176233125.jpg

In doua din recentele noastre editii, am prezentat modul in care s-a ajuns sa se judece, timp de sase ani, procesul celor implicati in dosarul Anopolis, care, in prezent, constituie obiectul unei dispute dintre anchetatorii initiali si actualul procuror de caz. In fapt, prin rezolutia data de procurorii care au anchetat initial accidentul de munca de la bordul navei Anopolis, din anul 2001, a fost arestata conducerea SNC si expertul naval. Ei au fost detinuti abuziv timp de trei luni, incalcandu-se grav prezumtia de nevinovatie a acestora.

Cea mai buna dovada este ca dosarul penal respectiv a fost returnat, pentru completarea urmaririi penale in anul 2004, prin decizia penala nr. 399/P din 03/06/2004, data de Curtea de Apel Constanta. Actualmente, prin presiunea exercitata asupra procurorului Cornel Boldeanu, care a instrumentat cazul, sunt respinse fara temei probele certe depuse in aparare, care i-au dat posibilitatea acestuia sa prezinte sefilor lui, in doua randuri, solutia de scoaterea de sub urmarire penala a inculpatilor. Directorii sa fie inchisi Este cunoscut faptul ca organele de cercetare penala nici nu demarasera ancheta cand ministrul Ovidiu Musetescu a afirmat public ca "totul porneste, de la un sir inadmisibil de compromisuri facute pe linia protectiei muncii. (...) Aceasta maniera de a conduce a dus, pana la urma, la acest tragic accident". Dupa aceasta declaratie, se stie ce a urmat. Directorii au fost suspendati din functii si aruncati dupa gratii. La cateva zile dupa arestarea conducerii SNC, a urmat aprecierea lui Tanase Joita, procurorul general al Romaniei de la acea data, care i-a laudat pe procurori pentru modul in care au actionat in acest nefericit accident, "Sa lucreze pana la final la fel de bine, in sensul de a termina operativ, temeinic si legal aceasta cauza. Este important sa tragem la raspundere pe cei vinovati..." Aici se simte presiunea procurorilor care au anchetat in prima faza accidentul, cu grave neglijente, lipsa de profesionalism, prin aceea ca ei au actionat la comanda politica a ministrului Musetescu si a procurorului general al Romaniei, Joita Tanase, dar si a indicatiilor primului ministru al Romaniei, Adrian Nastase, care, contrar dispozitiilor date prin Ionel Blanculescu, presedinte CA a SNC, de a nu se pune in discutie eliberarea din functie a directorilor, acesta a revenit, iar directorii au fost destituiti si arestati, incalcandu-se orice lege. Ancheta penala s-a indreptat spre o tinta precisa: sa demonstreze justetea afirmatiilor ministeriale. In timp ce inculpatii au avut probe certe de nevinovatie, procurorii nu au avut probe, dar si-au permis sa actioneze la comanda, confectionand un rechizitoriu fals. Invinuindu-i de ucidere din culpa, fals si uz de fals, procurorii au uzat ei insisi de fals si uz de fals in redactarea capetelor de acuzare. Nu a fost greu sa descoperim, in urma documentarii noastre, ca procurorii au folosit, pentru a acuza conducerea SNC ca acestia au incalcat, Ordinul Ministrului Transporturilor OMT 10/1992, ca un act normativ al legii protectiei muncii 90/1996. In acest ordin se prevedea "aprobarea plecarii in Franta a unei delegatii de sindicalisti din Portul Constanta" si era semnat de ministrul Traian Basescu. Este incredibila si de neconceput o asemenea eroare, facuta de procurori, "eroare" pe care o regasim si in rechizitoriul inculparii comandantului navei. Un alt fals utilizat, in acuzarea inculpatilor aflati dupa gratii si pentru a justifica arestarea, a fost imputarea acestora de a fi incalcat normele unui "Ghid ISGOTT" (utilizat de echipaje la bordul navelor specializate in transportul produselor petroliere si in terminale sau porturi) care nici macar nu este lege si nu are aplicabilitate in santiere navale. Un alt fals utilizat de procurori a fost si acela ca au omis sa ia in consideratie documentul prin care insasi Capitania Portului Constanta emis de documente care au permis intrarea navei in acvatoriul portului Constanta si a acceptarii pentru repararea navei in SNC, ca atatea altele pana atunci si de atunci pana astazi. Procurorii nu au vrut sa stie de acest document fara de care nicio nava, in niciun port din lume nu poate patrunde. Acesta este "TO WHOM IT MAY CONCERN", prin care comandantul navei Anopolis, eliberandu-l, s-a adresat tuturor celor interesati din port (institutii ale statului cu raspunderi portuare) certificand ca nava este sigura si are "certificate de gas-free". Procurorii au facut mai departe uz, in demersul lor de a "termina operativ, temeinic si legal aceasta cauza" de o "expertiza tehnica" a unor asa-zisi experti in mine, desi aveau la indemana experti din domeniul petrol si gaze, precum cei de UPG Ploiesti. Rezultatele acestora au avut darul sa le furnizeze motive tehnice false de inculpare, rezultatele lor fiind infirmate de expertizele ce au urmat. Pentru a se asigura de succesul actiunii lor de inculpare selectiva a vinovatilor, procurorii au folosit "cum se stie din practica justitiei aservite" martori mincinosi care puteau fi ei insisi acuzati in acest caz daca s-ar fi dovedit ca ei nu si-au dus la indeplinire sarcinile ce le aveau trasate pe linie PSI si Protectia Muncii. Acesta este un aspect ilogic in "ecuatia" acestei spete prin aceea ca reprezentantii Serviciilor functionale ale SNC: PSI si Protectia Muncii, au calitatea de martori in acest proces. Si pentru a nu inchide lista uzului de fals folosita de procurori cu stiinta si fara stiinta, facem referire la un proces verbal fals al ITM Constanta de care unul din procurori nu era strain, altul pe care SNC l-a respectat, intocmai si care nu avea la capitolul masuri nimic care sa prevada neacceptarea lucrarilor de curatire si reparatii la nava. Inculpatii au avut probe in aparare Procurorii au ignorat cu buna stiinta deciziile, hotararile, instructiunile de lucru, procedurile si modul de organizare din SNC. Au ignorat cu buna stiinta legea protectiei muncii si a normelor specifice din aceasta cu privire la activitatea de la bordul navelor, neaplicand pe durata cercetarii articole care le dadeau posibilitatea sa retina pe comandantul grec al navei pe durata cercetarilor si nu sa aresteze conducerea SNC de atunci, in compensatia acceptarii scaparii comandantului. Astfel, conducerea a fost izolata de posibilitatea participarii la o ancheta proprie sau alaturi de institutiile statului pentru a fi gasita cauza accidentului. In felul acesta, s-a putut constata din radiografia evenimentelor premergatoare accidentului, care au fost atributiile legale si de serviciu ale persoanelor implicate, responsabilii actiunilor intreprinse in exercitarea atributiilor de serviciu precum si documentele de aprobare emise de aceste persoane pe care le redam in imagine. Memorii peste memorii Respingerea cererilor si obiectiunilor formulate de inculpati este o dovada ca in Parchetul Constanta nu s-a asigurat independenta procurorului in a da solutia pe care el a prezentat-o de doua ori, si anume scoaterea de sub urmarire penala. Ca urmare a acestor vicii, inculpatii s-au adresat procurorului general al Romaniei si presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, solicitand sa se asigure independenta procurorului. De asemenea, s-a solicitat sa se cerceteze daca declinarea de competenta a dosarului nr. 627/P/2006 s-a facut sub presiunea procurorilor care au anchetat cazul in 2001, cu scopul de a nu se accepta solutia de scoatere de sub urmarire penala. Drept urmare este raspunsul primit de inculpati prin care presedintele Consiliului Superior al Magistraturii ii asigura ca Inspectia Judiciara de pe langa Plenul CSM va verifica problemele semnalate. Pusa in fata acestei dispute dintre procurori pro si contra, care tinde sa devina grotesca din cauza confuziilor ce sunt promovate drept argumente de procurorii care au facut eroarea de a fi arestat conducerea unei intreprinderi pentru protectia muncii, un caz unic in jurisprudenta romaneasca, ramane de vazut ce pozitie va adopta justitia romana, care urmeaza sa confirme dreptul argumentat de procurorul de caz Cornel Boldeanu de scoatere de sub urmarire penala a celor implicati in cazul Anopolis.

Scris de: {autor}D.E.I.{/autor}

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii