Probele omise in 2001 de procurori, invocate acum in dosarul "Anopolis"

Astazi, revenim cu partea a doua a povestii, care, timp de sase ani, s-a judecat in diferite faze si, in prezent, a ajuns obiectul unei dispute dintre anchetatorii initiali si actualul procuror de caz, Cornel Boldeanu

Procurorii Parchetului Constanta, care au anchetat accidentul in prima faza, au omis, din motive necunoscute, sa ia in calcul probe de interes pentru cauza. Poate din lipsa de experienta in anchetarea accidentelor la bordul navelor sau poate din neglijenta, in timpul primei anchete, masurile de protectia muncii luate de conducerea santierului, dar nerespectate de sefii de echipa, au fost doar povesti fara continut pentru ancheta. Este vorba despre: documentul Conditii necesare pentru lucru in tancuri la petrolierul Anopolis, care cuprinde 24 de masuri de protectia muncii, cu fixarea responsabilitatilor pe fiecare muncitor in parte. In continutul sau se arata cine avea sarcini pentru executarea ventilatiei in tancul unde s-a produs accidentul, lucru coroborat cu obligatia din Fisa Postului, Procesele verbale de instruire a tuturor muncitorilor, maistrilor si personalului tehnic cu masurile de protectia muncii cuprinse in acest document, Actul de Constatare - V103, Procesul verbal de receptie, intocmite de persoane autorizate si responsabili din SNC, pentru tancul 4C, Chemarea la inspectie, pentru tancul 4C, semnata de controlorul de calitate care a receptionat curatenia in tancul 4C. Un alt document important este Procesul verbal de cercetare a accidentului din 23 mai 2001 produs la bordul aceluiasi petrolier, intocmit de inspectorii de la ITM Constanta, care cuprinde masuri stabilite in vederea prevenirii altor evenimente similare, masuri care au fost indeplinite in totalitate de santier. Masurile au fost cerute de catre autoritatea statului roman in domeniul protectiei muncii. Proba este Nota 008994/30 Mai 2001, prin care sefii PSI si Protectia Muncii din SNC au primit in scris sarcina de a raspunde pentru executia in conditii optime (PSI si NTSM) a lucrarilor in tancurile de la Anopolis. Probe care contrazic flagrant marturia martorului Vasile Mangiurea, seful Protectiei Muncii din SNC si pe cea a sefului PSI, Mihail Micu au fost depuse la Parchet. In tanc, era atmosfera ce permitea lucrul cu foc in conditii de siguranta La toate aceste probe se adauga cateva esentiale pentru judecarea acestei cauze. Este vorba despre documente care se numesc, "Permise de lucru cu foc", emise pentru tancul 4C, chiar pe 5 iunie 2001, ziua sinistrului, semnat de persoane autorizate si responsabile din SNC, precum si cele din zilele premergatoare accidentului, in numar foarte mare. La acestea se adauga, Buletin de analiza 131, din 5 iunie 2001, pentru controlul atmosferei de gaze cu pericol de explozie, intocmit de specialistul santierului in gaze explozive, precum si Buletin de analiza 118/ 2001, intocmit de aceeasi persoana autorizata si responsabila, prin care se confirma ca tancul 4C a fost curatat, degresat, sters cu carpa si ca se poate lucra cu foc. Mai exista si alte probe precum Proceduri de lucru, Demontare/montare plansee si/sau elemente aferente, care arata responsabilitatile pe fiecare operatiune, inclusiv sarcina pentru executarea instalatiei de ventilatie in tancul 4C, Procedura de efectuare a controlului pe linie de protectia muncii. A existat si ventilatie Tot la dosar mai exista si Regulamentul de Organizare si Functionare, fisa postului prin care se indica cine asigura si raspunde de executarea ventilatiei in tancul 4C, Fisa de post pentru sefii de echipa si deciziile de numire pe post, care au atributii, inclusiv in asigurarea ventilatiei in tanc, jurnalul pompierilor, Constatari in Serviciul de Rond de la nava Anopolis. O alta proba este Punctul nr. 4, din Permisul de Lucru cu Foc, din 5 iunie 2001, de la tancul 4C, prin care semnatarii documentului respectiv sunt obligati sa respecte asigurarea ventilatiei spatiilor inchise in care se executa operatiile cu foc. Se mai adauga la dosar si declaratii ale sefilor de sectii, sefilor de ateliere, maistrilor si altor persoane din SNC in fata inspectorilor de ancheta de la Inspectia Muncii din Bucuresti, cuprinse in volumul nr. 12, din dosarul 222/P/01, prin care acestia confirma cum au actionat in organizarea muncitorilor la activitatile din tancul 4C, si cum au organizat si au efectuat ventilatia in zona accidentului. Toate aceste documente arata ca nu s-a facut rabat de la procedurile impuse de lege si nu se explica de ce procurorii au sarit sa aresteze conducerea santierului si expertul naval. Singura ratiune care justifica ocolirea acestor probe de catre primii procurori anchetatori are probabil legatura cu actiunea de a se justifica masura arestarii directorilor din SNC, pe baza unor indicatii ministeriale. Toate aceste probe se gasesc in dosarul cauzei, iar orice organ independent de control, precum Inspectia Judiciara din Consiliul Superior al Magistraturii, poate sa vada ca ele nu au fost administrate, ci omise din nu se stie ce ratiuni. Este obligatia legala a procurorilor de a administra probe atat in sprijinul acuzarii, cat si in apararea inculpatilor. Faptul ca acesti procurori au actionat eronat este dovedit si de doua instante de judecata care au restituit dosarele procurorilor, Curtea de Apel Constanta si Judecatoria Constanta. Este suficient sa se citeasca Hotararea Curtii de Apel Constanta de restituire si se poate constata usor ca in prima etapa procurorii nu au administrat probe pentru a se cunoaste cu exactitate cauza accidentului, lucru care de altfel nu se cunoaste nici acum, in lipsa experimentului judiciar solicitat. Eroare de fapt a procurorilor care au anchetat cazul initial, in anul 2001 Acestia nu au utilizat documentul Norme specifice de protectia muncii pentru transporturi navale in cercetarea accidentului de la bordul petrolierului Anopolis. La art. 16, se spune persoanele care sunt trimise la nava pentru executarea unor lucrari in interes de serviciu vor fi instruite in prealabil de catre seful lor direct, atat in ceea ce priveste sarcina (lucrarea) de executat, cat si asupra modului de circulatie si de comportare la bordul navei. Nerespectarea indatoririlor ce decurg din acestea atrage raspunderea din partea persoanei respective si a sefului direct. Procurorii au permis fuga, de la nava si din tara a comandantului grec al navei, la cateva ore de la accident, fara sa-l fi anchetat. Ori comandantul, se stie, este responsabil de viata tuturor celor de la bordul navei. In lipsa comandantului grec al navei, fara sa se clarifice contradictia privind practicarea unor decupari pe fundul navei, nu se poate respecta hotararea judecatorilor din Decizia 399/2004, a Curtii de Apel Constanta, de a se efectua confruntarea cu inculpatii, aceasta constituind o incalcare a procedurilor cerute de lege. Muncitorii au si ei o parte din vina Este cunoscut ca toti muncitorii care au decedat in tancul 4C au fost instruiti in conformitate cu prevederile legale si procedurile sau instructiunile in vigoare la SNC. In afara instructajului care se face saptamanal si a celui general consemnat in Fisa Individuala fiecare din cei decedati a trecut printr-un instructaj cu caracter specific activitatii de la bordul petrolierului Anapolis. Documentul dupa care au fost instruiti cei zece se numeste Conditii necesare pentru lucru in tancuri si a fost avizat de seful Protectiei Muncii, Vasile Mangiurea si seful PSI, tehnician Micu Mihail. Dupa efectuarea si in timpul instructajului, niciunul dintre muncitorii instruiti, care urmau sa lucreze in tancurile navei, nu a avut nimic de obiectat si nu au protestat la ideea ca urmeaza sa intre in tancurile navei. Toti muncitorii care au lucrat in tancuri au semnat, in fiecare zi inainte de inceperea lucrului, intr-un registru tipizat numit Constatari in registrul de rond in care s-a consemnat ca in tanc sunt conditii de lucru si ca s-au asigurat toate masurile de siguranta din punct de vedere PSI. Pompierii de serviciu pe nava au eliberat permisul de lucru cu foc pe baza masuratorilor facute de toxicologul uzinal. Documentul era inmanat sefului de echipa. Acest permis era semnat si confirmat de maistru si dispecer. Din documentarea noastra nu a rezultat niciun act emis in acea perioada in care vreunul din muncitori sa se fi plans de conditiile de lucru din tancul 4C. De obicei, cand muncitorii au obiectii, le trec in registrul tipizat. In alte situatii muncitorii au refuzat sa semneze registrul. In acele situatii, prin intermediul maistrului, care la SNC are raspundere totala pe linia asigurarii normelor de protectia muncii, se transmit neregulile care sunt remediate si apoi se reia lucrul. O parte dintre muncitorii decedati care aveau functii de sef de echipa sau sef de tura au inspectat tancul 4C. Ei au constatat ca sunt conditii de munca si au semnat pe Permisul de lucru cu foc, dupa care au intrat in tanc unde au pornit lucrarile. Dintre cei a caror semnatura se regaseste in documentele din perioada accidentului, amintim pe sefii de echipa Hagicalil Muzechir, Creanga Costica, Soare Ion si Bontea. De asemenea, se poate constata caracterul masiv al aprobarilor sub semnatura, al foarte multor oameni, aproximativ 50 de maistri, sefi de echipa, dispeceri, caracterul sistematic, permanent al aprobarilor zilnice petrecute. A putut constata caracterul responsabil, pentru ca cei care au semnat aceste documente erau oameni cu experienta, avand sarcini de serviciu in acest sens. In concluzie, aprobarile conducatorilor locurilor de munca care au decedat, din nefericire, sefi de echipe, au constituit garantia pentru muncitori precum ca in tancuri lucrul este in siguranta. Memorii peste memorii Ca urmare a acestor vicii, inculpatii s-au adresat Procurorului General al Romaniei si Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii solicitand sa se asigure independenta procurorului. De asemenea, s-a solicitat sa se cerceteze daca declinarea de competenta a dosarului nr. 627/P/2006 s-a facut sub presiunea procurorilor care au anchetat cazul in 2001, cu scopul de a nu se accepta solutia de scoatere de sub urmarire penala.

Scris de: {autor}D.E.I.{/autor}