Dobrogea - File de istorie Istoria Teatrului de Stat Constanţa - partea I (1948-1958) - galerie foto

O descriere scurtă a teatrului constănţean, în cele ce urmează; acum: partea I (primii zece ani, 1948 - 1958).
 
Folosind imagini şi date din arhiva familiei; Valentina Şambra (mama mea) a însoţit teatrul constănţean timp de 36 de ani (1948-1984).
 
[Cap. 1] Valentina Şambra: o scurtă biografie
 
Născută Herman Popa Valentina. Tatăl ei a fost german; s-a numit Herman. Mama Valentinei (din familia Popa, originară din Turda) a ajuns la Constanţa după Primul Război Mondial. Părinţii Valentinei s-au despărţit însă, iar tatăl ei a emigrat în SUA.
 
Valentina a început şcoala primară la Bucureşti - la şcoală germană; a continuat apoi la Constanţa. Ea a purtat numele de familie Herman Popa până în 1945 (trecut aşa, de exemplu, în diploma de absolvire liceu); apoi a purtat câţiva ani numele Popa (după mama ei), până la căsătoria ei în 1949 cu Victor Şambra (tatăl meu).
 
Alăturat, o imagine cu Valentina, în uniformă de cercetaş; a făcut parte din cohorta „Ovidiu“, Constanţa. Aceasta a fost printre primele cohorte de cercetaşi din România - alcătuită în 1914 şi având jurământul depus la 8 martie 1915.
 
Sediul cohortei era pe strada Traian, în localul Liceului Teoretic de Fete „Domniţa Ileana“. Liceu înfiinţat în 1919, ca şcoală secundară de fete; avea numai un curs inferior, de şase clase secundare. Prima promoţie a fost în 1923 - când a primit numele de Şcoala secundară de fete „Domniţă Ileana“. A devenit Liceul de Fete „Domniţa Ileana“ în 1941.
 
Valentina a fost înscrisă la acest liceu, în cursul secundar, între 1939-1945.

Certificatul de absolvire a Liceului „Domniţa Ileana“, la 5 iunie 1945. În dreapta, adeverinţa care atesta că de la 1 octombrie 1948 Valentina a lucrat la Căminul (Ateneul) Popular „Filimon Sârbu“ Constanţa.
  
Împreună cu profesori şi colege de la „Domniţa Ileana“:
 
Câteva imagini cu Valentina Şambra (1946-1949):
 
[Cap. 2] Ateneul Popular „Ştefan Gheorghiu“, la Teatrul Elpis

 
Elpis este primul teatru din Constanţa, aparţinând Comunităţii Elene. Construit după planurile arhitectului francez L. Piver; inaugurat la 20 decembrie 1898.

O imagine cu „Elpis“ înainte de 1919 - cu faţada către stradă; în dreapta, planul sălii de teatru:
 
O imagine de ansamblu a zonei; în stânga este Biserica Greacă şi, alăturat, „Elpis“. Imaginea este după 1919 - când s-a adăugat o aripă laterală şi s-a schimbat faţada clădirii spre curtea bisericii:
  
În august 1959 a apărut această broşură:

„Teatrul de Stat Constanţa, 1 ianuarie 1951 - 23 august 1959“.

 
Bilanţul său până atunci:
-  79 de premiere
-  3.182 de spectacole
-  1.251.798 de spectatori
-  838 de spectacole în deplasare
 
În imaginea de mai jos este relatată pe scurt evoluţia teatrului profesionist / Teatrul de Stat Constanţa:
 
-  prima stagiune a început la 2 mai 1951, cu piesa „O scrisoare pierdută“. S-a jucat în sala „Filimon Sârbu“, care era în acel moment (1959, dată în care a apărut textul de mai jos) Teatrul Marinei Militare. Care a funcţionat în clădirea Teatrului „Elpis“.
 
-  noua clădire a Teatrului de Stat Constanţa s-a inaugurat la 7 noiembrie 1952, cu piesa „Ruptura“.
  
Imagini cu Valentina Şambra, la Ateneul Popular (pe scena Teatrului „Elpis“):
 
Pe lângă Valentina Şambra au jucat la cercurile teatrale de amatori şi alţi actori deveniţi profesionişti după 1951, când a apărut noul Teatru de Stat Constanţa; ca de exemplu: Romeo Profit, Jean Ionescu, George Stancu, Marieta Mihalcea, George Gheorghiu.
   
Urmează imagini din spectacole de teatru jucate pe scena Ateneului Popular „Filimon Sârbu“ / „Elpis“ (1948-1949), cu actriţa Valentina Şambra:
 
1948: „Steaua fără nume“, de Mihail Sebastian (rol principal):
 
Imagini din spectacolul „Rădăcini adânci“, de Gow şi d'Usseau, 1949 (a avut rol principal):
 
Imagini din spectacolul „O zi de odihnă“, de Kataev (a avut rol principal):

[Cap. 3] Teatrul de Stat Constanţa
 
Clădirea în care a luat fiinţă Teatrul de Stat Constanţa a fost vechea sala de gimnastică a Liceului „Mircea cel Bătrân“.
 
Alăturat, o imagine din 1 mai 1948 - cu ocazia defilării pe bulevardul Carol, bulevard care după 1945 s-a numit 23 August, iar azi se numeşte Tomis.
 
În spate se vede Liceul „Mircea“:
 
 Clădirea a fost extinsă între 1950-1952; a primit în faţă un portic cu şase pilaştri şi un vestibul. Sunt multe teatre în România care au un portic / vestibul similar la intrarea spectatorilor.
 
De exemplu: Teatrul Naţional, Bucureşti:
 
 O imagine cu clădirea modificată pentru noul teatru - gata să-şi primească spectatorii. Gardul exterior încă mai era prezent.
  
Gardul a dispărut; grădina din faţa teatrului a început să fie plantată:
 
 Teatrul, văzut de sus:
 
  
[Cap. 4] Jean Badea. El a fost mulţi ani secretar literar la Teatrul de revistă „Fantasio“; a scris şi documentat teatrul constănţean. În total, a avut 249 de lucrări, apărute în 244 publicaţii diferite (până în ianuarie 2015).
 
Ultimul său volum este „Dulcea povară - Schiţe de portret din lumea teatrelor constănţene“, apărut recent cu sprijinul ziarului ZIUA de Constanţa (lansarea volumului a fost iniţial programată pentru 9 decembrie a.c.).
 
Câteva portrete apărute în „România Liberă“, ianuarie 2003, semnate de Jean Badea:
 
Valentina Şambra:
  
- Mania Antonova, Marcela Sassu, Ion Drugan:
 
 [Cap. 5] Spectacolele Teatrului de Stat Constanţa. Prima parte: 1951-1958

Alăturat: premiera / spectacolul cu care a fost inaugurat Teatrul de Stat Constanţa (spectacol jucat pe scena „Elpis“):
 
S-a continuat apoi din toamna lui 1951, cu cea de-a doua stagiune; cu o piesă originală, autoare Maria Banuş: „Ziua cea mare“.
 
Evenimentul inaugurării clădirii Teatrului Dramatic din Constanţa avea să se producă în cea de-a treia stagiune.
 
În timp ce lucrătorii finisau clădirea şi instalau mochetele şi scaunele în sală, pe scenă se repeta premieră inaugurală; într-un timp extrem de scurt, decorurile neputând să se usuce bine până în seara premierei din 7 noiembrie 1952.
 
Cu acest spectacol a fost inaugurată noua clădire a teatrului:
  
Au urmat:
 
În imagini: Valentina Şambra, Marcela Sassu.

În imagini: Marcela Sassu, Mania Antonova
  
În imagini: Valentina Şambra
  
În imagine: Marcela Sassu 
 
În imagine: Valentina Şambra
 
 O imagine de ansamblu:
 
Anaid Tavitian:
 
„Că tânără actriţă, alături de Mania Antonova (interpreta rolului Doamna Warren), a dat viaţă personajului Vivie din «Profesiunea doamnei Warren» de G.B. Shaw, un personaj de mare semnificaţie în însăşi istoria dramaturgiei.
 
A fost o Vivie matură, cu un bogat univers de simţăminte, care ia decizii cu o inteligenţă lucidă şi pătrunzătoare. Vizavi de personalitatea şi clocotul cu care venea Mania Antonova, Valentina Şambra, învăluită în fumurile unei ţigări din care trăgea bărbăteşte, aborda o răceală tăioasă, care o făcea pe mamă [n.n. doamna Warren] să bată în retragere“.
 

O imagine de ansamblu; pe lângă actorii din acest spectacol, sunt şi alţi colegi actori, regizor, scenograf, personal de scenă.

Anaid Tavitian:

 
„În Lady Milford din «Intrigă şi iubire», de F. Schiller, actriţa Valentina Şambra a ştiut să dea textului suflet - şi ideii, glas. Cu o ţinută impecabilă, cu o rostire limpede şi inteligent gândită şi cu o filtrare foarte personală, ea a conferit personajului o notă inedită de tragică demnitate“.
 
În final: câteva imagini făcute de-a lungul timpului pentru teatrul constănţean:

Alăturat, imagini cu prieteni de familie ai Valentinei Şambra.
 
În dreapta, o imagine cu doamna Anaid Tavitian, care a fost, până în acest an, secretar literar, ulterior consultant artistic (din 2013) al Teatrului de Stat Constanţa. Mai precis, de la 3 octombrie 1978; an în care a terminat şi facultatea -Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“, cu triplă specializare: teatrologie, filmologie, TV.

Anaid Tavitian a preluat funcţia de secretar literar al teatrului constănţean de la Romeo Profit - cel care a făcut parte de la bun început din grupul de actori amatori şi apoi profesionişti constănţeni. Merită a fi menţionat şi faptul că din valoroasa echipă a secretarilor literari din cadrul Dramaticului constănţean a făcut parte şi Georgeta Mărtoiu, în perioada 1956-1990.

 Anaid Tavitian:
 
„Actriţa Valentina Şambra ocupă un loc de seamă în memoria mea afectivă. Ea face parte din generaţia de aur a artiştilor constănţeni care au zidit cu nemăsurată iubire pentru Thalia şi Melpomene un Edificiu care, iată, în 2016 sărbătoreşte 65 de ani.
 
Distinsă, o apariţie elegantă, calmă, a împrumutat toate acestea şi personajelor sale. Cu talent, cu farmec, cu o sensibilitate aparte, a creat roluri de o mare diversitate“.

Despre Dan-Eugen Șambra

 
S-a născut în Constanţa, în martie 1950. A absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân“ și Facultatea de Automatică şi Calculatoare Bucureşti. În august 1986, a emigrat oficial cu familia în Germania, unde a lucrat, până la pensionare, la Siemens AG (din 2004, cu titlul Senior Engineer). A proiectat şi a pus în funcţiune proiecte de automatizare şi software diverse pe patru continente. La începutul anului 2011, a demarat ca administrator un forum despre istoria României / Dunăre / M. Neagră (design & structură proprie) - romaniaforum.info.

facebook.com/Dan.Sambra.1/ 

facebook.com/Dan.Sambra.2
 
Citeşte şi: 
 

Dan Şambra şi file de istorie dobrogeanã

Dobrogea - File de istorie
 
Dobrogea - File de istorie Pagini din trecutul orașului Constanța. Partea a V-a - DBSR