Americanii din Bulgaria si Romania, pericol pentru Rusia si Turcia

Un distrugator de rachete cu teleghidare, din Flota a Sasea a SUA, a vizitat, la inceputul lunii august, portul bulgar Varna, efectuand exercitii navale alaturi de marina bulgara

Evenimentul putea fi privit ca un exercitiu de rutina. Cu toate acestea, anuntarea trimiterii unor trupe americane in cateva baze bulgare, dar si in Romania, a starnit ingrijorare in doua dintre tarile hegemonice din regiunea Marii Negre: Federatia Rusa si Turcia. Pe tot timpul Razboiului Rece, Bulgaria a fost vazuta ca un satelit al Moscovei, sub conducerea lui Todor Jivkov. Odata cu disparitia Uniunii Sovietice, a inceput demersurile de alaturare Occidentului, prin intermediul statutului de membra a NATO si UE. Potrivit unei analize efectuate de Power and Interest News Report, din 3 septembrie, preluata de Agentia de presa Rompres, la 28 aprilie 2006, ministrul de externe al Bulgariei, Ivailo Kalfin, si secretarul de stat american Condoleezza Rice au semnat Acordul de Cooperare in domeniul Apararii, pe zece ani, care permite stationarea in Bulgaria a 2.500 de soldati americani. In timpul rotatiei trupelor, numarul soldatilor poate creste la cinci mii, pentru o perioada de 30 de zile. Soldatii americani vor fi stationati in trei baze bulgare, respectiv in Zona de Antrenament Novo Selo, la Baza Aeriana Bezmer si la Baza Aeriana Graf Ignatievo. Ca si in cazul bazelor din Romania, ambasada americana la Sofia a explicat ca nu vor exista baze americane pe teritoriul bulgar. Acestea sunt si vor continua sa fie baze bulgare, sub drapel bulgar si comanda bulgara, insa vor fi folosite si de trupele americane, pentru antrenament.

De ce este Bulgaria importanta?

Nu dimensiunea armatei bulgare este motivul pentru care Washingtonul da dovada de interes fata de relatia de prietenie cu aceasta tara slava. Din punct de vedere geografic, Bulgaria le ofera SUA si NATO o prezenta mai mare la Marea Neagra, prin care exista proiecte de construire de conducte de petrol si gaz. De asemenea, Bulgaria se afla aproape de fosta Iugoslavie, un spatiu in care tensiunea e constanta, in special in decursul ultimului deceniu. Mai important chiar, Balcanii reprezinta o zona de tranzit pentru traficul cu droguri ilegale spre Europa. In plus, Bulgaria este relativ aproape de tari din Caucaz, precum Georgia - un prieten si mai important al Statelor Unite. Bazele permit totodata SUA sa exercite un control sporit asupra tarii si asupra regiunii "Orientului Mijlociu Mare", in conditiile in care Washingtonul are acum o prezenta militara in sud, flota a 5-a a SUA in Bahrein, si va detine o prezenta si in nord, prin vecinatatea Bulgariei. Recent, mai multi oficiali militari rusi au discutat despre readucerea flotei ruse in Mediterana, ceea ce ar insemna o prezenta revigorata in Marea Neagra. Chiar daca Turcia este membra a NATO, ea doreste, de asemenea, sa tina Washingtonul la distanta, in conditiile in care se considera o putere regionala in Mediterana si la Marea Neagra si nu doreste sa isi piarda influenta. Este insa prea devreme sa se spuna daca vor exista repercusiuni asupra relatiei Washington - Ankara, atunci cand SUA isi vor aduce militarii si influenta in Bulgaria si la Marea Neagra. O posibila consecinta, putin probabila, dar cu toate acestea un scenariu ce trebuie avut in vedere, este ca Turcia, simtind ca influenta sa traditionala este amenintata si neavand indicii de aderare la UE intr-un viitor apropiat, si-ar putea alia alte tari, in principal Rusia. Oficialii turci si rusi ar putea chiar sustine ca prezenta americana la Marea Neagra nu este necesara, avand in vedere ca exista deja o initiativa regionala in vederea asigurarii securitatii regiunii Marii Negre, in principal BLACKSEAFOR. Aceasta initiativa a demarat la 2 aprilie 2001, intre Turcia, Rusia, Georgia, Bulgaria, Romania si Ucraina, pentru a promova pacea si stabilitatea in regiunea Marii Negre, precum si pentru a intari activitatile de cooperare si dezvoltare a unor relatii de buna vecinatate. La 6 august, fortele navale ale Turciei au preluat comanda BLACKSEAFOR de la Fortele Navale Ruse, in cadrul unei ceremonii care a aut loc la baza de la Golcuk. In mod ironic, evenimentul a avut loc aproape in paralel cu acostarea USS Forest Sherman in Bulgaria. In acelasi fel, devenind prea apropiata de SUA, Bulgaria ar putea expune unui risc relatiile sale istorice cu alte tari, precum si posibilele relatii de prietenie cu noii aliati. In decursul anilor 1990 si la inceputul acestui deceniu, Bulgaria, la fel ca Romania, a trait dilema de a alege intre a se imprieteni cu SUA si cu "Vechea Europa" (reprezentata de marile puteri precum Franta, Germania si Marea Britanie) si a mentine relatiile istorice atat cu Rusia, cat si cu lumea araba.

Perspective pentru Bulgaria

O apropiere de Washington ar putea expune aceste relatii unui risc, fapt ce ar pune in pericol comertul, investitiile straine si viitoarele relatii politice. In perioada sovietica, Bulgaria era aliatul de incredere al Moscovei in Europa de Sud-Est, in asemenea masura incat Washingtonul nici nu a incercat sa isi amelioreze relatiile cu Sofia. Astazi, strategii politici de la Sofia au decis ca Occidentul, insemnand aderarea la organizatii precum NATO si UE, si prietenia cu Washingtonul sunt in interesul lor. Datorita pozitiei geopolitice unice a Bulgariei, strategii de la Sofia vor fi nevoiti sa cantareasca cu mare atentie prieteniile pe viitor, indeosebi relatiile cu NATO, cu tarile europene si cu SUA. Fiecare guvern isi are propriile interese si este important ca Sofia sa isi aminteasca ca lucrurile care multumesc Washingtonul nu multumesc neaparat si liderii de la Bruxelles si din restul Europei. Mai mult, Bulgaria nu trebuie sa-si uite legaturile istorice cu tarile din Balcani, din lumea araba si cu Rusia. Este putin probabil ca Bulgaria sa devina o tinta pentru teroristi din cauza acceptarii prezentei soldatilor americani pe teritoriul ei, insa cu siguranta Kremlinul va supraveghea cu atentie evolutia situatiei din aceasta tara in anii ce vor urma. Sofia trebuie sa nu uite faptul ca principalul interes al SUA in Bulgaria, la fel ca si cel avut de Rusia in trecut, este legat de pozitionarea geografica a tarii la Marea Neagra.

Interese geopolitice la tarmurile Marii Negre

In a doua jumatate a lunii aprilie, la Belgrad, s-a desfasurat reuniunea ministrilor de externe ai Organizatiei Colaborarii Economice a Marii Negre (CEMN), care reprezinta o regiune cu o populatie de peste 350 milioane de oameni. Din organizatie fac parte Albania, Azerbaidjan, Armenia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Romania, Rusia, Serbia, Turcia si Ucraina. Statutul de observator este detinut de SUA, China, Japonia, Franta, Italia, Germania, precum si o serie de alte tari. In ultimii 15 ani, au fost create bazele institutionale ale CEMN, a fost infiintata Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre si au avut loc mai multe intalniri intre conducatorii statelor riverane. Potrivit agentiei de stiri Rusia la zi, regiunea marelui bazin al Marii Negre a devenit unul dintre centrele politicii europene si mondiale. O parte din pionii mondiali, in primul rand SUA, privesc aceasta regiune drept "coridor strategic", care deschide calea catre raioanele cuprinse de crize puternice, Orientul Mijlociu si care constituie, in acelasi timp, un fel de "bariera intre civilizatii". UE, largindu-si pozitiile in Bazinul Marii Negre dupa intrarea Romaniei si Bulgariei, si-a extins politica "noii vecinatati europene" asupra tuturor statelor Caucazului de Sud si a Balcanilor. In sfarsit, Rusia si Turcia sunt interesate de restabilirea pozitiilor lor, stirbite, intr-o oarecare masura, in prezent, si de dezvoltarea colaborarii regionale pe toate segmentele de activitate. Dupa destramarea URSS, linia de coasta a Rusiei s-a dovedit limitata in spatiu "de la Anap la Adler". Iar politica regionala a Turciei a fost supusa presiunilor unor conflicte acute in Orientul Apropiat si Mijlociu, in primul rand in Iran si Irak.

Militarizarea, cea mai puternica amenintare

Pentru Caucaz si Balcani, importanta si actuala ramane lupta impotriva amenintarii teroriste si a diferitelor forme ale crimei organizate transfrontaliere - trafic de narcotice, comert cu carne vie si cu arme. O noua amenintare aparuta in ultimul timp este, in opinia directorului Centrului armean de analiza privind globalizarea si colaborarea regionala, Stepan Grigorian, militarizarea puternica a regiunii, inmultirea fara control a armamentului de catre Azerbaidjan si Armenia. Un factor poate la fel de important il constituie intarirea fortelor militar-maritime ale diferitelor state in Marea Neagra. In aceste conditii, foarte importanta pentru Rusia este problema stationarii fortelor ei militare - Flota din Marea Neagra. Cum se stie, Flota din Marea Neagra este urmasa Flotei Militare Ruse, creata, dupa alipirea la Imperiul rus a Crimeii, din navele flotilelor din Marea Azov si de pe Dnepr si care avea baza permanenta la Sevastopol. In baza acordului dintre Rusia si Ucraina de partajare a Flotei, din 28 mai 1997, in portul Sevastopol a ramas gruparea navelor militare ruse si a aviatiei, care, prin efectiv, era comparabila cu puterea fortelor militaro-maritime ale Turciei. Dar, nici pana acum, nu a fost definitiv rezolvata problema daca Flota din Marea Neagra va mai ramane la Sevastopol si dupa 2017, cand expira termenul acordului de stationare a ei. Partea rusa si-a anuntat intentia de a ramane la Sevastopol si pe mai departe, dar Rusia si Ucraina nu au reusit sa convina conditiile de stationare a Flotei. Una din variante ar putea fi realizarea unei intelegeri referitoare la o zona extrateritoriala actualei baze. De-a lungul anilor, garant al stabilitatii in Marea Neagra a fost Tratatul Monroe, privind statutul stramtorilor din Marea Neagra, al caror pastrator este Turcia. Ankara este ingrijorata ca insistenta SUA ar putea duce la reactivarea discutiilor privind revizuirea articolului din acord care limiteaza termenele prezentei navelor straine in apele Marii Negre. Nu este exclus insa ca, daca SUA nu vor reusi sa se consolideze in bazinul Marii Negre sub propriul stindard, aceasta s-ar putea produce sub stindardul NATO, din care fac parte, alaturi de Turcia, Romania si Bulgaria. De distrugerea acestui echilibru de forte nu este interesata nici Rusia, nici Turcia, care manifesta o tot mai mare independenta in chestiuni de politica externa. In acest sens, merita amintit refuzul parlamentului turc, in martie 2003, de a permite fortelor armate americane sa intre in Irak de pe teritoriul turcesc. In calitatea ei de sustinator si initiator al colaborarii tarilor din Bazinul Marii Negre, Turcia incearca sa foloseasca factorul interdependentei lor si a istoriei comune pentru intarirea increderii si formarii de relatii de buna vecinatate. Neschimbata este orientarea politicii Turciei la Marea Neagra pentru sprijinul potentialului BlackSeaFor. Impreuna cu Rusia, Grecia si o serie de tari din bazinul Marii Negre, Turcia depune eforturi sustinute, inclusiv pentru extinderea colaborarii economice regionale.

Prezenta americanilor, o primejdie

La inceputul lunii iunie, agentia de stiri Rusia la zi publica un interviu, preluat din publicatia Vremia Novostei, cu generalul-locotenent Alfred Gaponenko, fost comandant al Grupului sudic de trupe ale Pactului de la Varsovia, tratat din care au facut parte, pana la destramare, Romania si Bulgaria. Trebuie facuta precizarea ca Gaponenko a parasit Romania, in ziua de 19 decembrie 1989, la doar cateva ore de la plecarea lui Nicolae Ceausescu in Iran. Potrivit strategiei de la Moscova, generalul s-a deplasat la Chisinau, fiind integrat in Comandamentul sovietic constituit special pentru coordonarea Revolutiei din Romania. Prima intrebare pe care i-a adresat-o reporterul lui Gaponenko s-a referit la acordul semnat de SUA si Romania in 2005, prin care a fost puse la dispozitia SUA baza aeriana Mihail Kogalniceanu, dar si poligonul de la Babadag, bazele Smardan si Cincu. "Fortele armate americane pleaca din Europa occidentala, in primul rand din Germania, si iau curs spre rasarit, iar cel mai mare dintre noile obiective va fi baza aeriana Mihail Kogalniceanu, situata nu departe de portul romanesc Constanta. Tot acolo vor fi create conditii pentru ancorarea navelor flotei militare a SUA", a mai explicat fostul oficial. El a mai declarat ca "de acolo, avioanele militare americane pot zbura fara alimentare pana la orice punct al asa numitului «arc al instabilitatii», care traverseaza, in opinia Pentagonului, Orientul Mijlociu si Asia Centrala". Cel mai interesant este faptul ca SUA au deja baze militare in aceasta regiune - in Turcia, Afganistan, Israel, Kuweit si Kirghizia si, ca atare, bazele din Romania pot fi destinate altor scopuri. Pentru ca baza de la Babadag este un poligon bine amenajat pentru pregatirea trupelor de uscat, toate aceste obiective militare vor deveni puncte de sprijin pentru armata SUA si vor permite stabilirea suprematiei deasupra Europei rasaritene, Orientului Mijlociu si Caucazului.

Se vor putea lansa usor atacuri aeriene

Tinand cont de desfasurarea elementelor sistemului american de aparare antiracheta in Polonia si Cehia, se creeaza impresia ca Washingtonul incercuieste Rusia, avansand la maxim grupurile sale mobile pana la granitele CSI. Gaponenko mai spune ca "de la baza Mihail Kogalniceanu, vor putea fi lansate usor atacuri aeriene, se va putea realiza, cu navele flotei militare, redislocarea trupelor de uscat prin Marea Neagra pentru deplasarea trupelor de desant in Caucaz, in Ucraina si pe litoralul rusesc al Marii Negre". El dezvaluie chiar si un amanunt destul de sensibil pentru actuala situatie: "nu este exclus ca bazele militare din Romania sa joace un rol in alungarea flotei din Marea Neagra de la Sevastopol, ba mai mult, crearea unei infrastructuri militare americane in Romania contravine prevederilor Actului fondator Rusia - NATO, semnat in 1997". Trebuie facuta precizarea ca documentul interzice amplasarea in regim permanent de forte armate ale vechilor state membre NATO pe teritoriul noilor membri ai Aliantei, printre care se numara si Romania.

Scris de: {autor}Emilian ANDREI{/autor}