Enigma distrugatorului "MOSKVA"

Epava distrugatorului Moskva, scufundat in vara anului 1941, zace pe fundul marii undeva travers de Portul Constanta * Dupa aproape 66 de ani, epava navei nu a fost inca localizata * Scafandri militari romani au efectuat scufundari in scopul descoperirii navei, insa fara rezultate concrete * Ramane inca ambiguu cine a lovit distrugatorul Moskva, bateriile de coasta romana sau germana ori distrugatorul "Regina Maria", care se angajase in lupta

La 26 iunie 1940, ora 22.00, guvernul sovietic a prezentat o Nota ultimativa guvernului roman prin care ii impunea cedarea teritoriului dintre Prut si Nistru si a Nordului Bucovinei. Intamplator, peste exact un an, la 26 iunie 1941, in fata Portului Constanta, a fost scufundata puternica nava de razboi sovietica "Moskva". Tot in vara anului 1940, la doua luni si cateva zile de la producerea primului rapt teritorial, ne-a fost luata Transilvania, prin Dictatul de la Viena.Constanta. Sambata 21 iunie 1941, comandantul distrugatorului "Regele Ferdinand", capitan comandorul Tudor Isvoreanu a poftit la el acasa cativa camarazi, comandanti de nave: capitan comandorul Eugen Deleanu (distrugatorul "Marasti"), capitan comandorul Aurel Pelimon (distrugatorul "Marasesti"), capitanul Horia Popovici (torpilorul "Naluca").Catre ora 22.00, ei au fost preveniti de comandorul Alexandru Bardescu, comandantul Fortelor Navale Maritime (FNM), de asemenea invitat, "sa fie gata" si sa doarma in acea noapte la bordul navelor lor. La ora 1 30, comandorul Bardescu a comunicat prin telefon navelor ca "de la ora zero a inceput starea de razboi cu Rusia". Comunicarea oficiala s-a facut dimineata, cand F.N.M a transmis ordinul de lupta Nr.353/21 iunie 1941. (Nicolae Koslinski, Raymond Stanescu, "Marina Romana in al II-lea razboi mondial").Moscova. Putin dupa miezul noptii, Stalin dormea linistit la Kremlin. A fost trezit din somn in zori de generalul aghiotant, care i-a raportat ca s-a primit un Comunicat de la Flota din Marea Neagra in care se arata ca un "grup mare de avioane" au atacat porturile sovietice. (G.K.Jukov, maresal al Uniunii Sovietice, "Amintiri si reflectii", Editura Militara, Bucuresti, 1969).Prima zi de razboi la ConstantaDuminica, 22 iunie 1941, se arata o zi senina de vara. Navele FNM se gaseau in port, raspandite la diferite dane.Echipajele au fost adunate in cazarmile navelor unde au ascultat, la ora 10.00, proclamatia catre tara a Conducatorului Statului.Dupa-amiaza a trecut linistita, cu invoiri ale marinarilor in oras, unde lumea se plimba ca in orice duminica de pace.Submarinul "Delfinul", comandat de capitanul Constantin C. Costachescu, a iesit in larg in prima lui misiune de razboi. Urma sa supravegheze spatiul maritim din fata Constantei, ziua pana la 60 de mile marine de coasta, noaptea la 30 de mile. (Nicolae Koslinski, Raymond Stanescu, Op.cit, pp.93-94).Trebuie mentionat ca portul Constanta era aparat dinspre mare de baraje de mine cu pase de trecere la Tuzla si Midia. In barajele de la Constanta fusesera plantate (15 - 19 iunie 1941) 2315 mine marine (Dorin Mara, "Marina regala a Romaniei in cel de al doilea razboi mondial", Ed. Economica). Barajele erau dispuse pana la aproximativ 10 - 12 mile marine, distanta de bataie a bateriilor de artilerie de coasta romane si germane. Astfel, puteau fi lovite cu focul artileriei navele care ar fi incercat sa faca culoare prin baraje, dragand minele.22 iunie 1941. La caderea serii, la ora 21.24, au zburat deasupra portului Constanta primele avioane de cercetare sovietice. Alarma! S-a dezlantuit focul tunurilor anti aeriene de la bordul navelor. Cerul, cam innorat, s-a acoperit de fumul de artificii al proiectilelor trasoare. Ca la inceput de razboi, s-a tras "ca la nunta" in directia zgomotului de motoare, fara rezultat, deoarece nici proiectoarele aprinse nu au putut sa strabata stratul de nori si sa lumineze vreun avion. Un al doilea raid a avut loc la ora 22.20 si al treilea la 23.31. Focul de artificii s-a pornit din nou. (Nicolae Koslinski, Raymond Stanescu, Op.cit, p.94, G.J.Vaneev, "Cernomorti o velikoi otecestvennoi voine", Moskva, 1978, "Craznoznamenai Cernomorskii Flot", Moskva, 1979).La Constanta au cazut opt bombe, pe uscat la Vii si cateva in fata portului.Luni 23 Iunie, a doua zi a razboiuluiAlarma aeriana s-a dat in port la ora 5,50. Artileria antiaeriana trage necontenit, dar fara efect. Avioanele zburau prea sus, 5200 m (tunurile antiaeriene bateau la 3200m). Bombele cad intre rezervoarele de petrol si in port. Explozii puternice. Flacari si schije.O bomba cade chiar in gura portului, alta la dana opt. Schijele ating si distrugatorul "Regina Maria". Au mai cazut cateva bombe in mijlocul portului, in bazinul Garii Maritime.O bomba a explodat in dosul silozului, nimicind o sectie antiaeriana germana. 30 de morti.Un avion sovietic a fost lovit puternic. Pilotii s-au catapultat si au amerizat. Avionul a zburat fara comanda si a cazut in oras pe strada Calarasi.La danele 20 - 24 au fost incendii puternice.La ora 12.40 se da o noua alarma. Bombele cad in zona farului Carol si in afara portului.Dupa-amiaza au mai fost doua alarme. Cad bombe in oras si in port.Distrugatoarele, canonierele si torpiloarele ies din port si se disperseaza in mare.Marti 24 iunie, a treia zi de razboiLa ora 7.00, formatii de bombardiere sovietice venind din Crimeea se apropie din nou de litoralul romanesc.De data aceasta le riposteaza aviatia de vanatoare. Mai multe avioane sunt doborate si cad in mare. Pilotii, lansati cu parasutele, sunt salvati de marinarii romani. Dupa alarma de la ora 20.48 au cazut bombe numai asupra orasului.Miercuri 25 iunie, a patra zi de razboiAviatia schimba mereu orele de atac. Alarme la orele 3,15, 4,07, 8,40. Rusii au aruncat bombele asupra rezervoarelor de petrol de la Palas.La 9.25 se bombardeaza orasul.In aceasta zi se vor da in port 11 alarme aeriene. Un avion a fost doborat catre ora 18.00 spre farul Carol.Sunt bombardate si distrugatoarele in mare. Aflate in mars, acestea manevreaza si reusesc evitarea bombelor.Atacul aero - naval sovietic din 25 - 26 iunie 1941O astfel de operatie, dupa perceptele tacticii navale ale epocii, se putea pregati in timp de trei - patru luni. De data aceasta, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagra a avut la dispozitie doar trei - patru zile pentru a pune la punct actiunea. Pregatita in pripa, ea a esuat.Fortele navale au fost organizate astfel: gruparea principala formata din nava de linie cuirasata "Parijnaia Comuna" de 23.000 tone, mai multe crucisatoare si distrugatoare, dispuse la 120 - 150 mile marine de Constanta, cu misiunea de neutralizare a apararii litoralului in vederea executarii, ulterior, a unei operatii de desant maritim. O alta grupare de lovire era compusa din crucisatorul "Vorasilov" si distrugatoarele "Soobraziteli" si "Smaslennai" cu misiunea de dezvoltare a succesului atacului gruparii de cercetare - lovire formata din distrugatoarele mari (lidere) de 3000 tone ("conducatoare de flotila") "Moskva" si "Harcov" care urma sa atace prima rezervoarele si trenurile de carburanti de la Palas si din port. (Dorin Manea, Op.cit, p.55).Atacurile navelor trebuiau sustinute cu bombardamente ale aviatiei.La 25 iunie 1941, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagra a aprobat Planul de actiune al atacului asupra Constantei.26 iunie, scufundarea distrugatorului "Moskva"Grupul de cercetare - lovire a navigat spre raionul de atac cu viteza de 24 noduri. Pentru a evita lovirea de mine ancorate, cele doua nave navigau cu paravanul antimina montat la prova. Instalatiile paravan ale navei din capul formatiei "Harkov" s-au rupt si scufundat. Atunci a trecut in fata liniei de sir "Moskva" cu paravanele la apa.La ora 0.15, submarinul "Delfinul", aflat in larg la 30 mile marine, a observat o racheta de semnalizare trasa de pe una din navele sovietice.La ora 3,30 distrugatorul "Marasti" observa o formatie de nave. Acestea ajung la 20 mile marine de litoral la ora 3,42.La "Marasti", aflat in zona Eforie Sud, se da alarma de lupta si se incepe apropierea de inamic. La fel procedeaza si distrugatorul "Regina Maria", aflat in zona Agigea.La ora 4,02, cele doua nave sovietice deschid focul de artilerie asupra portului si garii Palas. Au fost lovite si incendiate cateva cisterne petroliere de cale ferata si mai multe magazii. Imediat a deschis focul bateria de artilerie de coasta romaneasca de la Agigea.In jurul orei 4,09 si ora 4,11, cele doua distrugatoare romanesti deschid focul asupra navelor sovietice.Deschide focul si bateria germana de mare calibru Tirpitz care trage 39 de lovituri."Moskva", patruns in barajul de mine, intoarce, lanseaza o perdea de fum si incearca sa paraseasca lupta. "Harkov" este avariat usor de un proiectil si se retrage.La ora 4,26, in babordul liderului "Moskva" a avut loc o puternica explozie care a rupt nava in doua. In trei -patru minute, distrugatorul s-a scufundat. Supravietuitorii au fost salvati de vedetele si hidroavioanele romanesti.Doi martori la eveniment ( si in prezent locuitori ai Constantei) au relatat intr-o emisiune televizata felul cum au vazut ei desfasurarea luptei. Primul este contraamiralul de flotila in retragere Petre Zamfir care era ambarcat pe distrugatorul "Regina Maria" si se afla pe puntea de comanda, impreuna cu comandantul navei si ofiterul de cart, locotenetul Gheorghe Balaban. Al doilea, maistrul militar de marina in retragere, Ion Stanescu care era incadrat la bateria de artilerie de coasta de la Agigea a urmarit prin telemetru desfasurarea ostilitatilor. Ei au observat cum jerbele proiectilelor trase de pe nave si de la uscat se inaltau in jurul navelor sovietice. Apoi cum un proiectil a lovit suprastructura lui "Harkov" si un catarg al navei "Moskva". Au auzit bubuitura puternicei explozii si apoi o jerba inalta de circa 30 m s-a inaltat spre cer. In acelasi loc, liderul de flotila s-a dus apoi repede la fundul marii.Atacul din 26 iunie a fost un esec. Navele de suprafata de lupta sovietice nu s-au mai apropiat de litoralul romanesc. Au continuat sa actioneze numai submarinele, in special pe liniile de comunicatii maritime care plecau din portul Constanta. (Ioan Damaschin, "Lupta navala de la Constanta din 26 iunie 1941" in "Omagiu istoricului militar Jipa Rotaru", Editura Comandor, 2001).Cauza scufundarii navei "Moskva" nu a putut fi elucidata. Se estimeaza ca, probabil, s-a lovit de o mina marina din baraj, dupa ce a fost silita din cauza focului continuu de pe cele doua distrugatoare romanesti sa intoarca in baraj. O alta varianta ar fi ca a fost torpilata de un submarin propriu care se afla in zona si care a confundat nava sovietica cu un distrugator romanesc pentru ca siluetele semanau sau, mai putin probabil, o lovitura de tun intr-o magazie de munitii a navei.Pozitia epavei navei "MOSKVA" ramane necunoscutaCauzele reale ale scufundarii liderului "Moskva" nu rezulta din jurnalele de operatii, nici din marturiile martorilor. Ele pot fi aflate doar prin cercetarea epavei. Este o parere avizata sustinuta si de viceamiralul (r) ing. Ilie Stefan, omul care cunoaste bine mediul subacvatic pentru ca a fost, dupa razboi, comandantul submarinului "Delfinu 1" si ulterior comandant al Centrului de Scafandri al Marinei Militare. Amiralul Stefan a mai afirmat ca s-au facut tentative de cautare a epavei cu scafandrii de mare adancime, dar nu s-au obtinut rezultatele dorite, nava nu a fost localizata pe fundul marii.In aceeasi ordine de idei, regretatul Constantin Scarlat, pionier al scafandreriei romanesti, relata ca si el a cautat nava si ca ar fi gasit ceva. Din pacate el nu a putut stabili cu certitudine ca era "Moskva". Putin probabil sa fi fost aceasta nava deoarece ea s-a scufundat la o adancime de 38-40 metri. Este nevoie de o scanare a fundului marii cu sonare performante pentru a se putea stabili cu exactitate pozitia epavei. Apoi o interventie cu scafandri de mare adancime va putea certifica locul unde zace nava pe fundul marii.In ultimii ani sunt tot mai frecvente preocuparile unor institutii pentru studierea, in adancuri, a epavelor scufundate in Marea Neagra. Ramane de vazut daca se vor gasi fonduri pentru descoperirea distrugatorului Moscova si pentru cercetarea sa.