Provocarea scutului antiracheta american a ajuns la Marea Neagra

Infrastructurile militare din Romania si Bulgaria ar putea fi utilizate de catre aviatia SUA intr-un eventual atac impotriva Iranului, a comentat, recent, publicatia britanica Sunday Herald. Anul acesta, cel mai probabil in luna octombrie, va fi inaugurat noul amplasament militar american de la Mihail Kogalniceanu, care va gazdui temporar cateva mii de militari

Este cunoscut ca tarile care au pe teritoriul lor tehnica militara si trupe americane trebuie, in viziunea SUA, protejate prin extinderea "umbrelei" scutului american antiracheta. Vom vedea insa in acest material ca miza discutiilor o reprezinta si viitoarele operatiuni militare americane in Orientul Mijlociu. Cotidianul Arab Times dezvaluia recent, citand o sursa oficiala americana, ca Statele Unite intentioneaza sa lanseze, pana in aprilie 2007, un atac militar impotriva instalatiilor petroliere si nucleare din Iran. Publicatia britanica Sunday Herald a preluat si ea o informatie difuzata de site-ul Novinite.com: "Fortele americane ar putea utiliza cele doua aeroporturi si infrastructura militara aferenta din Bulgaria si baza din Romania pentru a lansa un atac impotriva Iranului, in aprilie". Putin probabil ca atacul va avea loc in luna aprilie anul acesta, dar se poate lua in calcul o asemenea varianta pentru viitor. "Desfasurarea de forte militare in zona Marii Negre, coroborata cu trimiterea recenta a doua portavioane in Stramtoarea Hormuz par sa arate ca presedintele George W. Bush nu mai are rabdare cu ambitiile nucleare iraniene si cu incalcarea de catre Teheran a rezolutiilor Consiliului de Securitate ONU", comenteaza Sunday Herald. "Daca relatarea din Bulgaria este o alarma falsa sau un eveniment strategic este greu de spus in acest moment. Insa, tinand cont de pregatirile de la bazele americane din Italia si de intentia amplasarii unor instalatii antiracheta in Cehia si Polonia, evenimentele din Balcani par sa indice o noua etapa in razboiul lui Bush impotriva terorismului", continua editorialistii britanici. Unul dintre argumentele invocate de Sunday Herald in sprijinul ipotezei se refera la posibila montare in Bulgaria a unor rezervoare pentru realimentarea cu combustibil a bombardierelor americane. In plus, pana in luna martie, Statele Unite vor trimite in Bulgaria aproximativ 3.000 de militari. "Romania, cealalta tara de pe malul Marii Negre care gazduieste unitati americane, (...) este un element vital in scenariul atacarii Iranului", subliniaza Sunday Herald, remarcand ca si Cehia si Polonia se afla in "vizorul strategic al Pentagonului". Scutul american antiracheta va fi operational intr-un an Scutul american antiracheta ar trebui sa devina eficient intr-un an, perioada pe parcursul careia vor fi testate noi tehnologii, a declarat directorul adjunct al Agentiei americane de Aparare Antiracheta. Statele Unite au activat sistemul terestru in vara anului 2006, cand Coreea de Nord a lansat o racheta cu raza lunga de actiune si sase rachete cu raza scurta. Racheta intercontinentala nord-coreeana de tip Taepodong 2 a cazut in Marea Japoniei la scurt timp dupa lansare, dar se pare ca testul cu rachete de raza scurta a reusit, a declarat generalul de brigada Patrick O'Reilly, directorul adjunct al Agentiei americane de Aparare Antiracheta. O'Reilly a declarat ca armata americana nu va anunta oficial momentul in care sistemul va deveni operational. El a anticipat ca sistemul va putea proteja teritoriul american impotriva rachetelor inamice in cel mult un an de zile, in paralel cu derularea testelor si dezvoltarea proiectului. "Este doar o chestiune de maturizare", a declarat el jurnalistilor intr-un discurs rostit la Institutul George C. Marshall. O'Reilly a precizat ca manevrele militare ale Phenianului si Teheranului au subliniat necesitatea dezvoltarii unui scut antiracheta eficient de catre Statele Unite. Razboiul dintre Israel si militiile siite Hezbollah a readus in atentie pericolul rachetelor balistice si utilizarea lor de catre grupari militante, a adaugat O'Reilly. "Stim ca trebuie sa fim pregatiti pentru toate riscurile", a subliniat generalul american. El a precizat ca sistemul antiracheta, format din baze de interceptare terestre si marine si sisteme radar sofisticate, s-a dovedit eficient in 14 din cele 15 teste efectuate pana in prezent. Pana la sfarsitul anului 2007, programul se va concentra in special pe protejarea Statelor Unite de amenintarile provenind din Coreea de Nord si Orientul Mijlociu, extinzand apoi programul in beneficiul aliatilor Washingtonului. Dupa 2008, armata americana se va axa pe contracararea atacurilor neconventionale si pe inventarierea interceptorilor si senzorilor, a precizat O'Reilly. Zona de Aparare a Teatrului la Inalta Altitudine (THAAD), sistem implementat de Lockheed Martin Corp, a interceptat o racheta lansata de pe o nava. Acesta a fost primul test efectuat de THAAD de la stabilirea centrului de operatiuni in arhipelagul Hawaii. Doua alte teste THAAD sunt programate pentru 2007, alaturi de alte trei manevre de interceptare a rachetelor cu raza scurta si medie de actiune, a declarat O'Reilly. Agentia americana intentioneaza sa efectueze doua teste de interceptare a rachetelor cu raza lunga de actiune la sfarsitul primaverii si inceputul toamnei. Statele Unite au 14 baze de interceptare amplasate in Alaska si doua in California, in special pentru a contracara un eventual atac din partea Coreei de Nord. O'Reilly a declarat ca numarul bazelor din Alaska va fi suplimentat pana la 21 in opt luni. Pana in 2011, Pentagonul va amplasa 40 de sisteme de interceptare in Alaska si patru la baza aeriana Vandenberg din California, a adaugat generalul american. El a precizat ca autoritatile americane au demarat negocierile cu Polonia si Cehia pentru amplasarea a zece sisteme terestre de interceptare si a unei statii radar sofisticate. Intrebat in legatura cu ingrijorarile oficialilor rusi, O'Reilly a declarat ca Statele Unite poarta discutii cu Moscova si spera sa convinga Rusia ca amplasarea acestor baze contribuie si la sporirea securitatii sale. Generalul american nu a prezentat un calendar al negocierilor cu Polonia si Cehia, dar a precizat ca Statele Unite "analizeaza toate optiunile" in cazul in care cele doua state refuza propunerea Washingtonului. Europenii cred ca scutul american ar putea fi o eroare diplomatica Statele Unite, care isi extind sistemul de aparare antiracheta in Europa de Est, risca mai degraba sa irite inutil Rusia, decat sa isi imbunatateasca sensibil capacitatea de interceptare a unei rachete cu raza lunga de actiune din Orientul Mijlociu, au apreciat unii experti europeni. "Este adevarat ca rachetele intercontinentale lansate din Orientul Mijlociu, din nordul Iranului spre exemplu, cu directia nord (traiectoria cea mai scurta pentru a ajunge la Washington sau New York) ar trece prin Europa Centrala", a afirmat Bruno Gruselle, din cadrul Fundatiei pentru cercetari strategice din Paris. "Militarii americani dispun deja de statii radar in Norvegia, Groenlanda si Regatul Unit, precum si de o retea de sateliti de alerta (Defense Support Program) ce permite detectarea timpurie a tirurilor si a locului de unde provin", a subliniat expertul francez. Potrivit britanicului Andrew Brookes, expert in domeniul tehnologiei spatiale in cadrul Institutului pentru studii strategice din Londra, "statia de la Fylingdales, din Regatul Unit, ar detecta orice racheta lansata dintr-un arc de cerc pornind din Arhanghelsk (nordul Rusiei occidentale) si pana in Algeria". Radarele poloneze sau cehe "nu ajuta deloc", a precizat acesta, exprimandu-si regretul ca Statele Unite nu tin cont de "sensibilitatile ruse". El a explicat ca, "daca vor sa supravegheze Iranul, au nevoie de Rusia". Washingtonul a cerut oficial, luni, Cehiei si Poloniei sa serveasca drept baze europene pentru scutul american antiracheta. Pentru a contracara eventuale atacuri lansate din Iran sau Coreea de Nord, Pentagonul doreste sa amplaseze un radar si zece dispozitive de interceptare suplimentare in Europa, pana in 2011. Anuntul a generat reactii dure la Moscova, atat din partea unor reprezentanti militari, cat si guvernamentali, acestia vorbind despre o "amenintare evidenta" si de un "sentiment de pericol" pentru Rusia, care intentioneaza sa discute cu Statele Unite si cu tarile europene. Ruslan Pouhov, directorul Centrului de analiza pentru strategii si tehnologii, un institut particular de la Moscova, a afirmat ca "atitudinea autoritatilor de la Varsovia si Praga este o dovada in plus ca inca mai au reflexe din perioada razboiului rece" fata de Rusia. Brookes considera ca, pe langa problemele de sensibilitate istorica, "ceea ce ii preocupa pe rusi este ca americanii actioneaza unilateral, desi chiar ei propun o cooperare deplina" in ceea ce priveste scutul antisatelit. Decizia americana de a instala propria retea de statii radar si poate chiar rachete, in Polonia si Cehia, se inscrie in linia preocuparilor Moscovei, a explicat acesta. Reactia Moscovei nu a provocat surprindere la sediul NATO din Bruxelles. "Rusia cere de mai multi ani sa fie asociata tuturor deciziilor care ar putea fi luate de alte puteri pentru apararea lor fata de rachetele balistice, fie ca este vorba de Statele Unite sau de NATO", a amintit un diplomat din cadrul Aliantei. Purtatorul de cuvant al NATO, James Appathurai, a refuzat sa comenteze decizia americana, precizand ca este vorba despre "o chestiune bilaterala", intre Statele Unite si cele doua tari europene vizate, chiar daca toate trei sunt membre ale Aliantei. In ceea ce priveste un proiect de sistem antiracheta al NATO, "a fost realizat un studiu de fezabilitate, insa cele 26 de state membre nu au luat nicio decizie pentru moment", a declarat acesta. Diplomatii aliati se asteapta insa ca ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, sa discute acest subiect cu colegii sai din cadrul Aliantei la viitorul Consiliu NATO-Rusia, care se va desfasura la 9 februarie, la Sevilla (Spania). Vladimir Putin promite "reactii eficiente" fata de americani Rusia intentioneaza sa aiba "reactii eficiente" la desfasurarea in Europa de Est a unor componente ale scutului american antiracheta, a declarat presedintele Vladimir Putin in cursul discursului anual. "Trebuie sa reflectam la maniera de a ne asigura securitatea. Raspunsurile noastre vor fi asimetrice, dar extrem de eficiente", a atras atentia liderul rus. "Detinem deja sisteme capabile sa traverseze bariera antiracheta. Noua racheta Topol-M este dotata cu astfel de sisteme. Vom avea sisteme de noua generatie asupra carora sistemele antiracheta dezvoltate in prezent de Statele Unite nu vor avea nicio influenta", a subliniat presedintele rus, explicand ca este vorba de "arme strategice hipersonice, capabile sa isi schimbe traiectoria". In 2004, Putin vorbea de arme "capabile sa atinga tinte intercontinentale cu o mare precizie". "Specialistii nostri militari nu cred ca sistemele antiracheta montate in Europa de Est au rolul contracararii amenintarilor venite din partea Iranului sau a teroristilor. Aceste argumente sunt lipsite de fundament. Sistemele au o legatura directa cu noi", a insistat liderul de la Kremlin, adaugand ca nici Iranul si nici teroristii nu sunt dotati cu rachete balistice. De altfel, Putin a denuntat sanctiunile americane impotriva fabricilor de armament rusesti, acuzand Washingtonul de "concurenta neloiala". "Suntem activi pe un segment important al pietei de armament si intentionam sa sporim eforturile in aceasta directie", a subliniat Putin. Vocile Rusiei in Europa Amplasarea unor elemente ale scutului american antiracheta in Europa Centrala ar putea conduce la o deteriorare a relatiilor dintre Rusia si NATO, a declarat un fost premier slovac citat de RIA Novosti, in pagina electronica. Guvernele Poloniei si Cehiei si-au reafirmat luni dispozitia de a gazdui elemente ale scutului antiracheta american, pe teritoriile lor. "Desfasurarea bazelor in Cehia si Polonia inseamna ca unitatile NATO se vor muta mai aproape de frontierele Rusiei, incalcand promisiunile verbale facute de Statele Unite (fostului presedinte rus Mihail Gorbaciov), in timpul discutiilor privind incheierea «razboiului rece»", a afirmat Jan Carnogurski. "Aceste actiuni ar putea conduce la un nou razboi rece", a adaugat politicianul slovac. Washingtonul intentioneaza sa instaleze un sistem radar in Cehia si sa amplaseze sisteme de aparare antiracheta in Polonia, pentru a combate presupusa amenintare reprezentata de rachetele balistice din Iran si Coreea de Nord. Carnogurski a pus la indoiala adevaratul scop al planurilor americane in Europa Centrala, afirmand ca acestea nu vor fi niciodata transparente. "Cand bazele americane de aparare antiracheta vor incepe sa functioneze in Cehia si Polonia, doar americanii vor sti carui scop ar trebui sa serveasca acestea", a apreciat el, adaugand ca aceasta situatie va distruge balanta puterii din regiune. Moscova se opune ferm instalarii scutului antiracheta in Europa Centrala, calificand planurile drept o amenintare pentru securitatea nationala a Rusiei. Generalul Iuri Baluievski, seful Statului Major rus, a transmis un avertisment Statelor Unite la 15 februarie, anuntand o posibila retragere unilaterala a Rusiei din Tratatul privind Fortele Nucleare Intermediare (FNI), semnat in 1987. Comandantul fortelor strategice ruse, Nikolai Solovtov, a afirmat ca acestea vor putea localiza elemente ale sistemului american, daca vor fi desfasurate in Europa Centrala. "Daca Guvernele Poloniei si Cehiei iau o astfel de decizie, fortele strategice vor putea viza aceste sisteme", a declarat Solovtov. El a adaugat ca Rusia detine tehnologia si capacitatea de a relua productia de rachete cu raza scurta si medie de actiune in viitorul apropiat, daca va fi nevoie. Dezbaterea privind scutul american antiracheta va continua cu siguranta. Amplasamentele militare americane din Dobrogea vor fi si ele un motiv al acestei dezbateri aprinse intre SUA, Europa si Rusia.

Scris de: {autor}Doru IORDACHE{/autor}