Romania si Ucraina au ajuns la Curtea Internationala de Justitie pe problema delimitarii zonei marit

# Marea Neagra ramane o zona strategica disputata * Impartirea zonei economice exclusive este miza disputei dintre Romania si Ucraina # Dupa 24 de runde de negocieri, completate de 10 alte runde la nivel de experti, nu s-a gasit nici o solutie

Desi intrarea Romaniei in NATO si Uniunea Europeana presupune o garantie de securitate asupra teritoriilor sale, dispute serioase sunt inca pe tapet. Odata cu lansarea noului concept de securitate in zona Marii Negre, a viitoarei amplasari de baze americane pe teritoriul Romaniei si Bulgariei, alte tari riverane agaseaza in continuare tara noastra.Dincolo de diferentele de opinie si de contraargumentele aduse de Rusia si Turcia noilor initiative de securitate la Marea Neagra, sustinute de Romania cu sprijinul SUA, un conflict mai vechi trebuie solutionat. In baza unei mosteniri sovietice tratata in spirit stalinist, Ucraina continua sa ramana un adversar al Romaniei, chiar daca incearca sa devina o tara democratica. Dupa o provocare economica si de securitate la gurile Dunarii - inceperea lucrarilor la Canalul Bastroe - Ucraina isi continua pozitiile de forta.Cu un presedinte pro-occidental Victor Iuscenko si un premier pro-rus, Victor Ianukovici, Ucraina este la raspantie de drumuri si se dovedeste inca sub influenta si la ordinele Moscovei. Ucraina vrea sa obtina un statut special pentru Insula Serpilor, care sa-i confere dreptul la ape teritoriale si zona economica exclusiva. Intr-o astfel de varianta, Ucraina ajunge sa aiba controlul zonei in care se afla platformele de extractie ale Petrom OMV.Tratatul de la ConstantaDelimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive in sectorul nordic al bazinului de vest al Marii Negre a facut obiectul unui proces indelungat de negocieri, desfasurat in perioada 1967-1987, intre Romania si Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, fara ca cele doua parti sa ajunga la un acord. Dupa destramarea URSS, aceasta problematica a fost abordata in relatia cu partea ucraineana, ca mostenitor de drept al acestor probleme. La data de 2 iunie 1997 a fost semnat, la Constanta, Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare dintre Romania si Ucraina (Tratatul politic de baza). Tot cu aceasta ocazie, a fost semnat Acordul conex Tratatului politic de baza, incheiat prin schimb de scrisori intre ministrii Afacerilor Externe ai celor doua state. Acest document contine prevederi referitoare la obligatia partilor de a incepe negocieri in vederea incheierii unui Tratat privind regimul frontierei de stat si a unui Acord pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.Tratatul de la CernautiCu dorinta de a realiza un acord cat mai urgent, Romania si Ucraina au inceput, in paralel, in 1998 negocierea Tratatului privind regimul frontierei comune si a Acordului privind delimitarea spatiilor maritime. Tratatul privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera a fost semnat la Cernauti, la 17 iunie 2003, de catre presedintii Romaniei si Ucrainei. Acesta a intrat in vigoare in urma schimbului instrumentelor de ratificare, realizat la Mamaia, la data de 27 mai 2004. Insa, dificultatile au continuat. Negocierile bilaterale referitoare la Acordul privind delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra, desfasurate in perioada 1998-2004, nu au condus la rezultate concrete, textul acestui document nefiind convenit nici pana in prezent.Date fiind acestea si avand in vedere faptul ca ambele conditii privind sesizarea Curtii Internationale de Justitie erau indeplinite, la data de 16 septembrie 2004, Romania a transmis institutiei de la Haga cererea de initiere a procedurilor (Application Instituting Proceedings) in vederea solutionarii problematicii delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra. Acest demers romanesc venea in urma lipsei oricarui progres in negocierile bilaterale. Ca sa intelegem exact despre ce este vorba, precizam ca au avut loc 24 de runde pentru negocieri, completate de 10 alte runde la nivel de experti. Asadar, peste 30 de posibilitati de gasire a unei cai comune. Ucraina a ramas, insa, inflexibila la orice propunere de compromis si la toate referirile de baza din tratatele internationale.