Un secol de la inaugurarea portului modern Constanta

Afirmam şi cu alte ocazii că între cele mai importante realizări ale României de până la Primul Război Mondial se numără, cu certitudine, construirea podului de la Cernavodă şi a portului modern Constanţa. Destinul a făcut, poate, ca aceste două investiţii strategice, succesive, pe tărâmul Dobrogei, atât de primitor de statornicire pentru diverse neamuri, să poarte pecetea ilustrului Anghel Saligny.

16 octombrie 1896 - veritabilă zi de sărbătoare naţională

Într-o atmosferă de mare sărbătoare, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, a Principelui moştenitor şi a soţiei sale, a Episcopului Dunării de Jos, Partenie, a unor notabilităţi din capitală, a prefecţilor de Constanţa, Ialomiţa, Ilfov şi, nu în ultimul rând, a Primarului Constanţei, Mihail Koiciu, miercuri, 16 octombrie 1896, avea să se pună piatra de fundaţie a portului modern Constanţa, după cum reiese şi din documentul întocmit cu această ocazie:

,,Noi Carol I-iu, prin graţia lui Dumnezeu

şi voinţa naţională, REGE AL ROMÂNIEI

În anul mântuirei 1896, în a şesesprezecea zi a lunei Octomvrie, am pus piatra de temelie pentru construirea portului Constanţa pe ţărmurile Mărei Negre.

Dumnezeu dăruindu-Ne, în Domnia Noastră asupra acestei ţări, nu numai ani de glorie, ca, împreună cu viteaza Mea oştire, să'i pot da independenţa şi o posiţiune statornică, dar şi ani de pacinică domnie, am lucrat cu râvnă şi stăruinţă, pentru înflorirea şi prosperitatea României.

Înmulţind căile de comunicaţiune şi reţeaua căilor ferate, unind cele două ţărmuri ale Dunărei prin podul de la Fetesci-Cernavoda, luat-am hotărârea ca aceste temeinice şi nepieritoare lucrări să fie desăvârşite prin întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont-Euxin, unde din veacurile cele mai depărtate comerciul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţiune a strămoşilor Noştri Romani, şi unde şi-a sfârşit zilele marele poet Ovidiu.

In al trei-zecilea an al domniei Mele şi al cincisprezecelea al fondării Regatului am pus astăzi piatra de temelie a acestei însemnate lucrări, faţă fiind Majestatea Sa Regina, Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, Înaltul Cler, Miniştrii Mei, Preşedinţii şi Vice-Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, Înalţii demnitari ai Statului şi Corpul tehnic.

Nădăjduim că Dumnezeu ne va ajuta să desăvârşim în linişte şi fericire lucrarea începută astăzi, care va duce peste mări numele Românilor, şi va înlesni, în toate vremurile, transportul bogăţiilor acestei ţări.

Spre amintire, am subscris acest document în îndoit exemplar, din care unul se va aşeza în piatra de temelie, iar altul se va păstra în archiva Statului".

În cinstea oaspeţilor oraşului nostru şi pentru pavoazarea lui pe măsura unui eveniment de o asemenea anvergură, autorităţile locale au comandat 1.500 metri liniari de ghirlande din brad şi o serie de arbori din aceeaşi specie cu dimensiunea de trei metri. Totalul cheltuielilor făcute cu această ocazie s-a ridicat la suma de 2.000 lei, Consiliul Local aprobând unui credit extraordinar din fondul pentru deschiderea de credite suplimentare şi extraordinare, în şedinţa din 18 octombrie 1896. În cadrul dezbaterilor, unii consilieri au adresat primarului Mihail Koiciu o serie cu reproşuri, datorate faptului că nu au fost consultaţi înainte de eveniment, cât şi pentru că nu s-a îngrijit să procure trăsurile necesare a-i transporta pe unii dintre aceştia la gară şi, de aici, să însoţească suita regală. Nu este însă mai puţin adevărat faptul că atmosfera de veritabilă sărbătoare naţională şi reuşita evenimentului în sine au făcut uitată rapid această dispută.

Grandiosului eveniment aveau să îi urmeze ani de muncă din partea meseriaşilor şi specialiştilor, cât şi un efort considerabil din partea statului.

27 septembrie 1909 - inaugurarea portului modern Constanţa

Un eveniment mult aşteptat de către constănţeni, dar şi la nivel naţional avea să se deruleze în toamna anului 1909, mai exact, inaugurarea portului modern Constanţa, a primei magazii de cereale şi a instalaţiei pentru exportul petrolului. La un asemenea eveniment, fără îndoială, nu puteau lipsi cetăţenii oraşului nostru. În acest sens, la data de 22 septembrie, primarul Constanţei, George Boteanu, avea să le transmită următoarea înştiinţare:

,,Sâmbătă 26 septembrie a.c. MAJESTATEA SA REGELE însoţit de MAJESTATEA SA REGINA şi ALTEŢELE LOR REGALE PRINCIPII MOŞTENITORI vor sosi cu trenul la orele 5 p.m. în gara oraşului.

IUBIŢI CETĂŢENI

Oraşul nostru are din nou fericita ocaziune de a primi şi saluta AUGUSTA FAMILIE REGALĂ.

Mândri de această distincţiune ce se face şi de data aceasta oraşului Constanţa, să ieşim cu toţii întru întâmpinare pentru a exprima recunoştinţa şi devotamentul nostru nestrămutat către TRON şi DINASTIE.

Aflarea MAJESTĂŢILOR LOR în mijlocul nostru este o mare sărbătoare pentru noi toţi; Să împodobim oraşul şi plini de bucurie, uniţi în gând şi în simţiri, să Le urăm bună venire.

Primarul oraşului Constanţa George Boteanu".

Pentru eveniment, conducerea primăriei a solicitat Serviciului Împăduririlor din Dobrogea o cantitate de şase căruţe cu frunze de stejar pentru ghirlandele cu care urma să se decoreze oraşul. Însă, la data de 24 septembrie 1909, cu adresa nr. 1015, şeful acestei instituţii avea să comunice următoarele:

,,Domnule Primar,

În răspuns adresei d-voastră nr. 6996 din 19 septembrie 1909, am onoarea a vă comunica, că verdeaţă de stejar nu se poate elibera din apropiere, decât numai verdeaţă de carpen, ulm şi alte esenţe secundare.

Binevoiţi a cunoaşte că am dat ordin d-lui silvicultor V.P. Hărşan, şeful secţiei Murfatlar, să elibereze din pădurea Murfatlar 6 căruţe verdeaţă din acea indicată mai sus.

Primiţi, vă rugăm, D-le Primar, asigurarea consideraţiunilor mele.

Şeful Serviciului Împăduriri

(ss) Indescifrabil

Domniei-Sale

Domnului Primar al Oraşului Constanţa".

Acţiunile premergătoare acestui moment solemn de inaugurare a portului modern Constanţa prevesteau o nouă zi de sărbătoare naţională. Prin urmare, momentul mult aşteptat avea să se desfăşoare duminică, 27 septembrie 1909, fapt demonstrat şi de documentul întocmit cu această ocazie:

,,Noi CAROL I-iu

Prin graţia lui Dumnezeu

şi voinţa naţională

REGE AL ROMÂNIEI

De când România şi-a întrupat Dobrogea prin vitejia ostaşilor săi în răsboiul neatârnărei şi s'a făcut stăpână la ţărmul Mărei Negre, gândirea Ne-a fost într'una pironită la mijloacele de a înlesni exportul Ţărei, în tot cursul anului.

În scop de a deschide României căile nesfârşite ale mărilor, am împreunat cele două maluri ale Dunărei, dintre Feteşti şi Cerna-Vodă, ridicând măreţul pod «Regele Carol I», iar în anul mântuirei 1896, am pus temelia portului Constanţa, a cărui inaugurare o serbăm astăzi.

De atunci, treptat cu mijloacele de care s'a dispus, Am avut grija, înainte de toate, de a asigura isprăvirea lucrărilor pentru exportul cerealelor şi al petrolului, cari reprezintă 85 la sută din exportul Ţărei.

Nădăjduind că Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare ca să putem isprăvi, cât mai curând portul întreg, menit să slujiască la propăşirea economică a scumpei Noastre patrii, astăzi în a douăzeci şi şaptea zi a lunei septemvrie din anul mântuirei 1909 şi al patruzeci şi treilea al Domniei Mele, am inaugurat asemenea prima magazie de cereale, din cele patru ce se clădesc şi instalaţia pentru exportul petrolului, de faţă fiind Maiestatea Sa Regina, Alteţele Lor Regale: Principele Ferdinand, moştenitorul tronului şi Principesa Maria, înaltul Cler, Miniştrii Mei, Preşedinţii şi Vice-Preşedinţii Corpurilor legiuitoare, înalţii demnitari ai Statului, fruntaşii oştirei Mele, şi corpul tehnic.

Spre amintire Am semnat acest document în întreit exemplar, hotărând ca după sfinţenia lucrărilor, făcute de I.P.S.S. Episcop al Dunărei de jos, un exemplar să fie aşezat în zidăria dinspre mare a magaziei de cereale ce se dă acum spre folosinţa comerţului, al doilea exemplar să fie aşezat în zidăria farului de la capul digului dinspre larg, iar al treilea să se păstreze în Arhiva Statului".

Potrivit mărturiilor consemnate în presa vremii, evenimentul a început la ora 10.30, cu întâmpinarea suveranilor de către P.S.S. Episcopul Nifon al Dunării de Jos şi oficierea ceremoniei religioase. A urmat apoi citirea actului comemorativ de către Ministrul Lucrărilor Publice, Vasile Morţun, şi zidirea celor două exemplare ale acestui document. După-amiază, toţi oaspeţii, dar şi mulţi constănţeni, au vizitat silozurile. Evenimentul s-a încheiat cu un banchet, organizat de la ora 19.00 în salonul mare al birourilor silozurilor, la care au fost invitate 250 de persoane. Poate, cel mai emoţionant dintre toasturi a fost cel al lui Anghel Saligny:

,,Sire,

Prezenţa Majestăţii Voastre şi a Augustei Voastre familii la această serbare are o mare însemnătate pentru ţara noastră.

Nu sărbătorim numai săvârşirea unor lucrări din portul Constanţa ci îndeplinirea unui program urmat cu atâta stăruinţă de Majestatea Voastră. Prin facerea căei ferate Bucureşti-Feteşti şi Făurei-Feteşti şi a podului peste Dunăre, aţi dat putinţa ca produsele de tot felul ale patriei noastre să se scurgă la mare fără întrerupere şi în timp de iarnă. Prin facerea portului Constanţa cu adâncime şi instalaţii speciale pentru cereale aţi dat putinţa de a se reduce navlul cerealelor prin sporirea capacităţei vapoarelor şi scurgerea timpului de încărcare.

Toate acestea vor contribui ca să putem susţine mai cu folos concurenţa pe pieţele mondiale.

În ce priveşte industria noastră de petrol ea n'ar fi putut lua desvoltarea de acum fără lucrările cari le inaugurează azi". În continuare, Anghel Saligny a prezentat principalele proiecte ale portului modern Constanţa iniţiate începând cu anul 1881 şi a încheiat strigând: ,,Să trăiţi Majestate! Să trăiască Majestatea Sa Regina! Să trăiască Dinastia!".

A urmat răspunsul Regelui Carol I, care a evidenţiat realizările inginerilor români sub conducerea lui Anghel Saligny, sperând ca nu peste multă vreme portul Constanţa să devină printre cele mai importante porturi ale Mării Negre. În final, a mulţumit pentru căldura cu care fost primit de constănţeni şi pentru urările aduse. La ora 21.30 suveranul şi ceilalţi invitaţi s-au ridicat de la masă urcând la bordul navelor ,,Regele Carol" şi ,,Dacia" pentru a admira focurile de artificii, iar puţin după ora 23.00 au început a se retrage, alături de mulţi dintre cetăţenii oraşului nostru, punând astfel capăt fastuoasei ceremonii.

Între cheltuielile făcute cu această ocazie regăsim: plata a 20 birje aduse din Bucureşti pentru cinci zile, plata a 20 birje timp de 8 ore puse la dispoziţia misiunii ruse, plata birjei pusă la dispoziţia consilierilor locali pentru două zile, plata întreţinerii agenţilor de siguranţă ai Poliţiei oraşului Constanţa, plata a 60 de buchete, respectiv a 4 jerbe de flori naturale, a drapelelor, prăjinilor şi lumânărilor procurate pentru pavoazarea şi iluminarea oraşului, ş.a., ce au totalizat 10480,05 lei. Şi de această dată s-a solicitat votul aleşilor locali care, în şedinţa din 22 octombrie 1909, au aprobat deschiderea unui credit extraordinar.

Astăzi, la 100 de ani de la acest eveniment, putem spune că speranţele Regelui Carol I au devenit realitate, portul Constanţa fiind unul dintre cele mai importante porturi ale Mării Negre, astfel încât nici criza economică mondială ce îşi face simţită prezenţa şi printre operatorii portuari tomitani nu îi poate ştirbi prestigiul dovedit decenii de-a rândul în întreaga lume.

Virgil COMAN, directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale