Nicuşor Constantinescu - Document 32

« Inapoi la articol

Din motivarea Judecătoriei Constanţa „Prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2004 a fost modificată Legea nr. 497/2001, stabilindu-se că cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanţare prevăzute în anexa nr. II la memorandumul de finanţare, precum şi costurile legate de operaţiunile bancare efectuate în România referitoare la transferul fondurilor ISPA şi al celor de cofinanţare, aferente măsurii, se asigură din surse proprii ale beneficiarului final.

CJC a aprobat Obiectivul de investiţii „Reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în scopul protejării Mării Negre şi a zonei litorale Constanţa" prin Hotărârea nr. 117/30.11.2000. Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat contractul de împrumut nr. 894 între CC Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) aprobat la data de 09.05.2002, precum şi contractul de garantare şi suport al proiectului nr. 894, între CJC şi BERD, aprobat la data de 09.05.2002. La data de 16.06.2003 a fost încheiat Contractul de Implementare (Acord) având ca părţi contractante: Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP) în calitate de Agenţie de Implementare, CJC în calitate de Beneficiar Local (BL) şi CC în calitate de Beneficiar Final (BF). Acest contract a fost avizat de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în calitate de Autoritate Competentă.

Obiectul Acordului este reprezentat de stabilirea cadrului dc implementare a Măsurii şi definirea drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor părţilor, iar scopul Acordului este acela de a delega obligaţiile şi responsabilităţile pentru implementarea Măsurii de la Agenţia de Implementare - OPCP - către beneficiarul final şi beneficiarul local. în cadrul implementării proiectului, s-au încheiat patru contracte (A,B,C,D), iar unul dintre acestea a fost Contractul B încheiat la, data de 00.00.0000 care avea ca obiect „Conducte de descărcare în mare pentru Staţiile contractele de servicii şi în contractele de lucrări, pe baza certificatelor de piaţă emise de Inginer (societatea a cărei ofertă este acceptată de Angajator în vederea asigurării Serviciilor de Coordonare şi Supervizare a Lucrărilor), avizate de UIP (unitatea de implementare a proiectului - unitatea pentru implementarea Măsurii formată în cadrul beneficiarului final, condusă de Manager de proiect numit de beneficiarul final, către care sunt delegate de către beneficiarul final toate atribuţiile, sarcinile şi obligaţiile acestuia pentru implementarea Măsurii şi de către autoritatea de implementare, conducerea tehnică a Măsurii).

Totodată, AI va primi toate facturile, avizate de UIP, de la Contractori şi va direcţiona către BF facturile aferente obligaţiilor de plată care incumbă efectiv BF în conformitate cu prevederile Acordului. AI va notifica în scris BF în legătură cu sumele şi termenele de plată, asigurându-se că BF va îndeplini obligaţiile de plată. BF nu va aproba plata nici unor costuri legate de Măsură care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanţare, în caz contrar, acesta va purta întreaga responsabilitate tehnică, financiară şi legală. Potrivit aceluiaşi acord, beneficiarul final se obligă să suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul nerambursabil şi/sau împrumutul BERD, toate taxele legate de împrumutul BERD cerute de autorităţile fiscale pentru servicii şi/sau lucrări, precum şi costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variaţie în condiţiile art. 7.3.9. din Acord. Totodată, Beneficiarul final va avea obligaţia să asigure toate fondurile necesare pentru a acoperi costurile neeligibile şi taxele aferente implementării Măsurii şi să plătească asemenea sume în timp util, aşa cum sa convenit prin contractele respective, conform notificării primite de la Al, către Contractori. In ceea ce priveşte situaţiile de încălcare a obligaţiilor stabilite prin Acord, în nici un caz şi din nici un fel de motive, AI nu va fi ţinută răspunzătoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de către personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Măsura este implementată. Al nu va accepta nici un fel de pretenţii, de compensaţii sau majorări ale plăţilor către orice părţi ale Măsurii în legătură cu orice astfel de prejudicii sau daune.

Beneficiarul local şi/sau Beneficiarul final, după caz, vor fi răspunzători pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligaţii ce le revine prin Acord, incluzând, dar tară a se limita la: întârzieri de plată, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificări făcute cu întârziere sau incomplete către AI şi CE. In cazul în care asemenea încălcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul focal şi Beneficiarul final vor răspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate. Beneficiarul final îşi va asuma responsabilitatea exclusivă faţă de terţe părţi, inclusiv responsabilitatea pentru daune sau prejudicii de orice natură suportate de acesta în perioada în care este implementată Măsura. Beneficiarul final va exonera pe AI, în calitate de Angajator, de orice responsabilităţi, asociate cu orice pretenţii sau acţiuni apărute ca rezultat al încălcării oricăror reguli sau CIP-ul nr. 00 în valoare de 689.119,28 euro, scadent la data de 25.08.2006, a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, în condiţiile în care suma de 425.592,65 euro a fost achitată la data de 22.08.2006 de către OPCP, iar suma de 263.526,63 euro a fost înaintată către OPCP ta data de 28.09.2006 de către CJC cu o întârziere de 34 de zile; CIP-ul nr. 00 în valoare de 739.087,61 euro, scadent la data de 25.09.2006, a fost achitat în întregime la data de 13.10.2006, în condiţiile în care suma de 456.452,55 euro a fost achitată la data de 05.09.2006 de către OPCP, iar suma de 282.635,06 euro a fost înaintată către OPCP la data de 28.09.2006 de către CJC, cu o întârziere de 3 zile.

In derularea Contractului B, avându-se în vedere achitarea cu întârziere a CIP-urilor nr. 0-00, Contractorul xxxxxxxxxxxxxxxx SA Grecia a solicitat, în anul 2007, daune sau plăţi compensatorii provocate de întârziere în efectuarea plăţii acestor certificate, în condiţiile în care în Contractul B nu sunt stipulare penalităţi pentru plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată. Cuantumul daunelor stabilite de Inginer ca fiind datorate Contractorului este l .006.658,97 euro, fiind emis astfel Certificatul intermediar de plată nr. 000 din 00.00.0000, cu scadenţă la data de 00.00.0000. Prin adresa nr. 00000 din 00.00.0000, OPCP a înaintat o notificare către CJC şi către CC pentru a achita contravaloarea CIP-ului nr. 000, întrucât suma de 1.006.658,97 euro reprezintă costuri ne-eligibile şi nu pot fi suportate de către OPCP, acestea revenind Beneficiarului Local/Beneficiarul Final, în baza art. 7.3.9. şi art. 11.11. din Acordul de Implementare. Faţă de această adresă, Consiliul de Administrare CC, prin decizia nr. 00/0000, a hotărât suportarea contravalorii CIP-ului nr. 000, pentru a preîntâmpina alte probleme legate de neachitarea la termen a plăţilor stabilite în beneficiul Contractorului xxx SA Grecia, în condiţiile în care acest certificat intermediar de plată era scadent la data de 25.06.2007.

La dispoziţia OPCP, suma de 1.006.658,97 euro a fost achitată de către CC Constanţa prin dispoziţia de plată externă nr. 00000 din 25.07.2007. Prin rechizitoriu s-a reţinut că inculpatul, în calitate de Preşedinte al CJC şi, astfel, în calitate de ordonator principal de credite, a refuzat şi achitarea contravalorii CIP-ului nr. 000, plata acestuia fiind făcută din fondurile proprii ale CC Constanţa, deşi acest certificat intermediar de plată a fost emis tocmai pentru că s-au înregistrat întârzieri în plata CIP-urilor nr. 00 - 000 din anul 0000, întârzieri cauzate prin refuzul inculpatului de a îndeplini obligaţiile de plată aferente Memorandumului de Finanţare. S-a apreciat de către acuzare că refuzul inculpatului a fost mai manifest în momentul în care CC Constanţa, prin adresa nr. 00000/18.06.0000, a informat că a returnat Contractorului Athena SA CIP-ul nr. 00 întrucât suma facturată reprezintă cheltuieli ne-eligibile, iar această chestiune trebuie rezolvată; direct cu Angajatorul - OPCP - iar Acordul de Implementare prevede, la art.:. 11.8, că Beneficiarul Final nu va aproba plata unor costuri care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanţare şi nu există instrucţiuni ale Angajatorului - OPCP - în ceea ce priveşte această situaţie specială.


Totodată, acuzarea a reţinut că, în condiţiile în care suma de 1.006.658,97 euro a fost suportată de către CC Constanţa, din fondurile proprii, acestei regii autonome i s-a cauzat un prejudiciu, al cărui cuantum se ridică la suma respectivă, iar întârzierile la plata CIP-urilor nr. 00 - 00 au afectat bunul mers al investiţiei care se realiza prin Măsura ISPA, apreciinduse incidente dispoziţiile referitoare la producerea unor consecinţe deosebit de grave prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului. Faţă de împrejurarea că refuzul de plată manifestat de inculpat, în modalitatea expusă mai sus, a fost unul constant, respectiv cu referire la CIP- urile nr. 00- 00 din 2006 şi 000 din 2007, acuzarea a reţinut forma continuată a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Potrivit dispoziţiilor art. 248 Cod penal, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia. Art. 248 ind.l Cod penal reglementează forma calificată a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv producerea unor consecinţe deosebit de grave.

Din analiza conţinutului acestei reglementări, reiese că obiectul juridic principal al acestei infracţiuni constă în relaţiile sociale care asigură buna desfăşurare a activităţii de serviciu prin îndeplinirea cu corectitudine de către funcţionarii publici a îndatoririlor lor de serviciu, iar obiectul juridic secundar este reprezentat de relaţiile sociale cu caracter patrimonial sau cele privind desfăşurarea normală a activităţii organelor, instituţiilor de stat ori celorlalte unităţi la care se referă art. 145 cod penal. Subiectul activ al acestei infracţiuni este unul calificat, prin calitatea de funcţionar public, în accepţiunea prevederilor art. 147 alin. 1 Cod penal - orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciului unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal. In speţa de faţă, instanţa constată că inculpatul AA are calitatea de funcţionar public, întrucât funcţia sa de preşedinte ai CJC implică exerciţiul autorităţii de stat. In ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni, se observă că elementul material se poate realiza fie printr-o inacţiune constând în neîndeplinirea unui. act, fie printr-o acţiune, constând în îndeplinirea defectuoasă a unui act - în sensul de atribuţie de serviciu. Astfel, acţiunea sau inacţiunea prin care se realizează elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal trebuie să fie săvârşită de inculpat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, reprezentând o încălcare a acestora. finanţare şi nu există instrucţiuni ale Angajatorului - OPCP - în ceea ce priveşte această situaţie specială.

Totodată, acuzarea a reţinut că, în condiţiile în care suma de 1.006.658,97 euro a fost suportată de către CC Constanţa, din fondurile proprii, acestei regii autonome i s-a cauzat un prejudiciu, al cărui cuantum se ridică la suma respectivă, iar întârzierile la plata CIP-urilor nr. 00 - 00 au afectat bunul mers al investiţiei care se realiza prin Măsura ISPA, apreciinduse incidente dispoziţiile referitoare la producerea unor consecinţe deosebit de grave prin săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului. Faţă de împrejurarea că refuzul de plată manifestat de inculpat, în modalitatea expusă mai sus, a fost unul constant, respectiv cu referire la CIP- urile nr. 00- 00 din 2006 şi 000 din 2007, acuzarea a reţinut forma continuată a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Potrivit dispoziţiilor art. 248 Cod penal, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers ai unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia. Art. 248 ind.l Cod penal reglementează forma calificată a infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv producerea unor consecinţe deosebit de grave.

Din analiza conţinutului acestei reglementări, reiese că obiectul juridic principal al acestei infracţiuni constă în relaţiile sociale care asigură buna desfăşurare a activităţii de serviciu prin îndeplinirea cu corectitudine de către funcţionarii publici a îndatoririlor lor de serviciu, iar obiectul juridic secundar este reprezentat de relaţiile sociale cu caracter patrimonial sau cele privind desfăşurarea normală a activităţii organelor, instituţiilor de stat ori celorlalte unităţi la care se referă art. 145 cod penal. Subiectul activ al acestei infracţiuni este unul calificat, prin calitatea de funcţionar public, în accepţiunea prevederilor art. 147 alin. 1 Cod penal - orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciului unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal. In speţa de faţă, instanţa constată că inculpatul AA are calitatea de funcţionar public, întrucât funcţia sa de preşedinte al CJC implică exerciţiul autorităţii de stat. In ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni, se observă că elementul material se poate realiza fie printr-o inacţiune constând în neîndeplinirea unui. act, fie printr-o acţiune, constând în îndeplinirea defectuoasă a unui act - în sensul de atribuţie de serviciu.


Astfel, acţiunea sau inacţiunea prin care se realizează elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal trebuie să fie săvârşită de inculpat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, reprezentând o încălcare a acestora. Referitor la urmarea imediată a infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal, se constată că aceasta constă fie într-o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau unei instituţii de stat ori al unei instituţii din cele la care se referă aii. 145 Cod penal sau o pagubă patrimoniului acesteia. Tulburarea însemnată a bunului mers constă în stânjeni rea, în orice atingere adusă funcţionării ireproşabile, care priveşte desfăşurarea în condiţii normale a tuturor activităţilor inerente respectivei instituţii, stânjeni re care trebuie să cunoască anumite proporţii, să fie de o anumită gravitate. Această tulburare trebuie să fie efectivă, nefiind suficientă numai eventualitatea unei asemenea urmări ori producerea numai a unei stări de pericol. Paguba pricinuită patrimoniului unui organ sau instituţii de stat al unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal trebuie să prezinte o anumită însemnătate.