Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
13:57 27 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Agricultura precara accentueaza desertificarea

ro

22 Apr, 2004 00:00 1107 Marime text

Simpozion privind ariditatea terenurilor dobrogene

Cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Pamantului a fost organizat simpozionul "Solutii pentru stoparea desertificarii in Dobrogea" * Specialisti din cadrul INCMD "Grigore Antipa", Oficiului de Studii Pedologice, Statiei Meteo, Directiei Silvice Constanta au prezentat o serie de comunicari pe tema fenomenului desertificarii in judetul nostru * Practicarea agriculturii mecanizate in mod irational este unul dintre motivele pentru care desertificarea devine o problema tot mai acuta cu fiecare an * Implementarea unor solutii de stopare a fenomenului declansat in urma cu cativa ani va reusi sa impiedice transformarea Dobrogei in desert

Ieri, la sediul Regiei Autonome Apele Romane, o seama de reprezentanti ai unor institutii de specialitate s-au intrunit in cadrul simpozionului "Solutii pentru stoparea desertificarii in Dobrogea", organizat cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Pamantului. Specialisti din cadrul INCMD "Grigore Antipa", Oficiului de Studii Pedologice, Statiei Meteo, Directiei Silvice Constanta au prezentat o serie de comunicari pe tema fenomenului desertificarii in judetul nostru, fenomen care se cronicizeaza de la an la an, potrivit afirmatiilor multora dintre participanti. Marioara Nicolaescu, director al OSPA Constanta, a afirmat ca "procesul de desertificare s-a amplificat, in prezent, putandu-se gasi inca solutii, cu caracter reversibil, in ceea ce priveste acest fenomen. Nu suntem inca in situatia in care sa afirmam ca in Dobrogea exista desert, dar, daca nu se vor lua masuri, peste multi ani exact in acest punct se va ajunge". In judetul nostru, terenurile sunt de tip cernoziom, implicit de buna calitate, rentabile din punctul de vedere al productiei agricole, iar prin aplicarea unei agriculturi rationale se poate stopa acest fenomen. Potrivit declaratiilor aceleiasi persoane, se pierde teren anual, unul dintre motive fiind existenta unor suprafete arabile care nu sunt lucrate, necultivate. Un alt motiv pentru care desertificarea se extinde pe teritoriul dobrogean este modul de lucrare a terenurilor arabile de catre proprietari, care de cele mai multe ori nu respecta calendarele de lucrari: insamantari, araturi, acestea efectuandu-se de nenumarate ori cu utilaje decalibrate sau reglate, in functie de tipurile de lucrari care se executa in fiecare perioada a anului. Un alt participant, respectiv profesorul universitar Andrei Canarache, a prezentat dezavantajele practicarii agriculturii mecanizate, accentuand asupra compactarii solului, in prezent doua treimi din suprafata arabila suferind de acest sindrom. Procesul de compactare este accentuat de conditiile de prelucrare a solului in conditii de umidificare a acestuia intr-un grad mai mare decat este normal.

Desertificarea si impaduririle

Stoparea desertificarii terenurilor arabile in Dobrogea, cel putin in prezent, se doreste a se realiza prin impadurirea solurilor care nu pot fi folosite pentru productia agricola. Acolo unde terenul nu se preteaza la o reconversie in plan agricol, se intentioneaza a se planta perdele forestiere de protectie, care vor influenta in sens pozitiv eliminarea aridizarii solurilor. "Conform Strategiei nationale de combatere a desertificarii, Dobrogea este zona cea mai expusa la desertificare din Romania", a declarat Mihail Neacsu, director tehnic in cadrul Directiei Silvice Constanta, participant la simpozion. Terenurile Dobrogei se inscriu in categoria terenurilor aride, semiaride si sub-umed uscate. Pentru ca raportul intre precipitatii si evapotranspiratia potentiala este cuprins intre 0,05-0,65, intreaga zona este supusa acestui fenomen. Cu exceptia zonei situate la sud-vest de linia Rasova-Negru Voda, care este de tip silvostepa, restul judetului este incadrat in zona de stepa. Perdelele forestiere de protectie asigura habitatul de adapost pentru numeroase specii ale florei si faunei salbatice, aducand de asemenea servicii in plan social si economic. Dintre acestea se pot enumera: confortul termic necesar in zilele toride, atat pentru locuitori, cat si pentru animalele din exploatatiile agricole, asigurarea de cantitati de lemn de foc etc. In concluzie, reprezentantul Directiei Silvice in teritoriu a subliniat importanta crearii unui sistem de perdele forestiere de protectie de aproximativ 5000 de hectare in zona stepei dobrogene, prin acoperirea vechiului sistem, completat cu noile zone necesare.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii