APAPS se va dizolva

Sucursala Sud-Est Dobrogea si-a incheiat misiunea

In urmatoarele luni, va avea loc o reorganizare in directii aflate sub tutela unor ministere de resort * Vanzarea SC Palas SA se va incheia anul acesta, fiind ultima pe lista de privatizare

Conform unor surse neoficiale, SC Palas SA este ultima pe lista privatizarilor facute de APAPS la nivelul judetului, urmand ca Sucursala Sud-Est Dobrogea sa se dizolve. Se asteapta ca, pe la sfarsitul lunii august, sa fie publicata o ordonanta de urgenta cu privire la masuri de incheiere a privatizarii, care sa reglementeze si activitatea APAPS. Pentru ca fiecare privatizare facuta de APAPS prevede o monitorizare post-privatizare, care urmareste clauze de mediu, de investitii propriu-zise si de pastrare a angajatilor preluati in momentul privatizarii, este posibil ca aceasta entitate sa functioneze sub forma unor directii din cadrul unor ministere de resort. Aceste clauze au facut parte din contractele de investitii si trebuie respectate si monitorizate pe o perioada de cinci ani de catre APAPS.Referitor la pachetele minoritare de actiuni care au ramas in administrarea Autoritatii de Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, acestea asteapta sa fie cumparate de eventualii investitori. Aceeasi soarta o vor avea toate sucursalele, reorganizarea facandu-se la nivelul tarii.

SC Palas va fi privatizata a doua oara

SC Palas SA Constanta este al treilea producator de hartie din Romania, celelalte doua producatoare fiind privatizate la ora actuala. Paradoxal, SC Palas SA a trecut, in decurs de opt ani, printr-o privatizare si o nationalizare care nu au contribuit cu nimic la dezvoltarea societatii. Dimpotriva, societatea avea in anul 2001 mai multe datorii decat in anul 1995, cand a inceput procesul de privatizare, si anume 9,3 miliarde lei, capitalul social fiind dublul acestei sume. In perioada 1995-1999, APAPS detinea 36% din actiunile fabricii, majoritatea celorlalte actiuni fiind insa impartite intre alte sase firme investitoare. Declinul SC Palas SA a intervenit in anul 1996, cand conducerea societatii se hotaraste sa achizitioneze o instalatie de fabricat hartie, in valoare aproximativa de doua milioane de dolari, platita cu un credit obtinut de la BCR. Utilajul cu pricina era cel mai performant din tara in acea vreme si, in acelasi timp, unul care nu putea fi folosit, din lipsa de comenzi. Neacoperita din punctul de vedere al lipsei contractelor, conducerea nu reuseste sa achite la termen creditul, fapt care duce la preluarea actiunilor de la investitori de catre APAPS. Din acest moment, datoriile SC Palas SA cresc, in anul 1999 luandu-se masura nationalizarii societatii. In decursul anilor 1995-1999, fosta conducere incheie un contract de inchiriere a utilajelor cu SC Somes SA din Dej. Pentru ca in contract nu a fost stipulat faptul ca orice consum de energie electrica, apa si abur cald va fi platit de societatea din Dej, SC Palas SA ramane cu restante la plata aburului, care se ridica, in prezent, la suma de 10 miliarde lei, cu penalitati cu tot.

Datorii imense la stat

Anul 2000 este anul in care societatea inregistreaza datorii catre AVAB in valoare de 2,1 milioane de dolari, 10 miliarde lei la Termoelectrica si 2 miliarde lei reprezentand TVA nerambursat statului. Singura varianta posibila era lichidarea societatii, doar ca s-a mai incercat o privatizare in 2001, care de altfel sucomba pentru ca actiunile puse in vanzare se ridicau la valoarea de 500.000 de dolari, iar datoriile erau de circa... 3.000.000 dolari.Intamplarea a facut, insa, ca in acea perioada, o firma englezeasca Knox sa fie interesata de incheierea unui contract cu fabrica, astfel incat societatii i s-au ivit posibilitati sa isi plateasca o parte a datoriilor. Firma cu care a incheiat SC Palas SA contractul de inchiriere a utilajelor a venit cu clientii proprii. In anul 2001, o parte din profituri au provenit din balotarea maculaturii, creand hartie de o calitate superioara, care putea fi folosita pentru tiparirea de agende, carti etc., fiind exportata in Anglia o cantitate de 300 de tone dintr-un total de 5.000 tone, la pretul de 470 dolari/tona. Prin administrarea speciala corelata cu supravegherea financiara s-a ajuns ca datoria catre APAPS sa scada de la 2 milioane de dolari la 860.000 de dolari, datoriile catre bugetul statului au ramas doar cele curente, la fel ca si impozitele salariale si asigurarile sociale. O alta metoda de a micsora cheltuielile societatii a fost aceea de a nu mai folosi banca in tranzitul banilor incasati si cheltuiti, totul facandu-se prin file CEC, care nu necesita plata comisioanelor catre banci.

Noul investitor va trebui sa achite restantele

In faza actuala, privatizarea se face prin negociere directa a valorii de investitie, a numarului de personal angajat si a datoriilor curente ale SC Palas SA. Una dintre solutiile net avantajoase care se pot pune in aplicare, pentru a elimina datoriile majore pe care le mai are societatea, ar fi dotarea societatii cu utilaje performante de prelucrare a celulozei, al caror pret de importare este de 469 dolari/tona, Romania importand circa 4.000 tone pe trimestru. In momentul de fata, SC Palas SA poate produce, numai cu utilajele pe care le are, o cantitate aproximativ egala cu cea a importului in decursul aceluiasi trimestru. Acest lucru ar fi posibil abia in momentul in care APAPS va incheia procesul de privatizare al SC Palas SA, iar noul investitor va fi dispus sa achite datoriile acumulate in toti acesti ani.In perioada 2000-2003, societatea a demonstrat ca poate produce, plati datorii si poate fi chiar profitabila. Pachetul majoritar de actiuni ale societatii revine APAPS-ului, care sunt in proportie de 90%, 4,5% - SC Comatchim SA Bucuresti, iar restul de 6,5% revine actionarilor. Este posibila marirea capitalului social, datoria catre AVAB de 860.000 dolari va fi transformata in actiuni, urmand sa fie vandut intregul pachet.