Cacealmaua turismului social

In anii `80, turismul romanesc era la moda

Daca IHR Mangalia detinea toate unitatile hoteliere si de alimentatie publica din statiunile cuprinse intre Mangalia si Olimp, in urma divizarii, societatea detine trei hoteluri de doua stele, unul de trei stele si doua restaurante * Directorul societatii Mangalia SA, Liviu Scarlat, este de parere ca "turismul social este o mare cacealma pentru societatile de profil" * Comparativ cu anul trecut, sezonul estival 2002 a insemnat o scadere a numarului de turisti

La final de sezon estival, societatile din turism fac bilantul incasarilor, iar acest moment este prielnic pentru analize comparative si elaborarea de strategii pentru dezvoltarea sectorului pentru anii urmatori. Analiza raportului venituri-cheltuieli da o imagine globala asupra posibilitatilor unei societati anume de a face modernizari sau alte investitii, lucrari care se desfasoara in perioadele de extrasezon. In randurile ce urmeaza ne-am propus sa facem o radiografie a societatilor din turism, desprinse din fostele IHR-uri.Avand avantajul practicarii turismului balnear, care ii permite desfasurarea de activitati de profil si in extrasezon, am inceput analiza noastra cu SC Mangalia SA. Directorul societatii mentionate, Liviu Scarlat, ne-a expus o parte din istoria societatii, inainte si dupa trecerea in patrimoniu privat a pachetului majoritar de la stat. Asa cum s-a autodefinit, Liviu Scarlat este vocea de "contra" in problema modului in care Ministerul Turismului a inteles sa implementeze turismul social.

De la IHR Mangalia la Mangalia SA

"Inainte de divizare, IHR Mangalia detinea toate activele cu profil turistic situate in statiunile cuprinse intre Mangalia si Olimp. Dupa desprinderea de fostul IHR Mangalia, noua societate, Mangalia SA, avea in componenta patru hoteluri, Astra, Zenit, Orion (cotate la categoria "doua stele"), Mangalia (categoria "trei stele"), si doua restaurante (Cazino si Mangalia). Intre timp, a avut loc privatizarea, in mai 1997, prin care Asociatia Salariatilor a luat pachetul majoritar de la Fondul Proprietatii de Stat. Din 1997 si pana in prezent, patrimoniul societatii Mangalia SA s-a largit cuprinzand, pe langa activele mentionate mai sus, si o ferma de legume-fructe, la 2 Mai, si o autocoloana. Ferma urmeaza sa-si extinda activitatea cu cresterea pasarilor si a animalelor, iar produsele rezultate vor fi folosite in alimentatia publica, la cele doua restaurante ale societatii. Autocoloana face parte din parcul auto al SC Mangalia SA si este destinata transportului turistilor romani si straini. Am considerat ca este mai rentabil sa preluam turistii nostri de la aeroport cu autocarele proprii decat sa le inchiriem de la o firma de transport. Am achizitionat un microbuz nou si urmeaza sa mai cumparam si alte autovehicule. Este o alta activitate care le dezvolta pe celelalte trei activitati principale care constituie obiectul nostru de activitate: cazare, masa si tratament. Am luat in concesiune, pe o perioada de 20 de ani, cateva foraje de apa sulfuroasa pe care le folosim la exploatarea izvoarelor existente la Cap Aurora, Jupiter si Techirghiol. Doua dintre ele produc deja venituri, deservind anumite societati din statiunile Cap Aurora si Jupiter, iar veniturile obtinute le folosim pentru a plati taxele la stat. In plus, am modernizat baza materiala existenta, lucrari efectuate din sumele care s-au constituit ca profit al societatii".

In turism, "se purta" Romania

"Inainte de `89, turismul romanesc mergea bine cam in fiecare an, dar un maxim al acestei perioade s-a inregistrat intre anii 1975-1980. Practic, asa cum acum sunt la moda Caraibe si Insulele Bahams, pe vremea aceea, in turism, era la moda Romania. Dar turismul a mers mult mai bine decat acum chiar pana inainte de `89. Cauzele care au dus la declinul turismului romanesc ar putea fi si schimbarea sistemului. Din punct de vedere economic, atunci cand se petrece acest lucru, intervine o cadere brusca, dupa care urmeaza o crestere lenta al carei nivel poate depasi cu mult perioadele anterioare. Acelasi lucru se intampla si in turism, de la an la an - trebuie sa recunoastem - Mangalia SA primeste tot mai multi turisti straini, procentul de crestere fiind in medie de 5-10% fata de anul anterior. Daca va merge asa, ponderea turistilor straini va fi mult mai mare si acesta este un lucru benefic pentru toata lumea".

Sezonul estival 2002 a fost slab

"Realizarile de anul acesta ale SC Mangalia SA sunt aceleasi cu cele de anul trecut, cifra de afaceri pe sezonul estival 2002 fiind de aproximativ 55 miliarde lei. La indicele inflatiei inregistrate anul acesta, profiturile societatii vor fi aceleasi ca la finalul sezonului 2001. Cel mai bun an in turismul litoral a fost 2001, iar cine nu recunoaste ca in acest an s-a inregistrat o scadere in turism, inseamna ca nu e sincer. Cauzele acestui declin inregistrat in turismul romanesc sunt scaderea puterii de cumparare a populatiei, vremea si diminuarea interesului pentru Romania, intrucat preturile practicate in zone turistice cu renume sunt mai mici decat in cele autohtone. In cazul societatii Mangalia SA (care are ca "argument" tratamentul balnear - n.n.), se inregistreaza o crestere a numarului turistilor straini si o scadere, direct proportionala, a numarului turistilor romani".

Joaca de-a turismul

Interlocutorul nostru este un admirator al ideii de turism social, dar nu aproba modul in care acesta a fost implementat de ministerul de resort, tarifele extrem de mici ducand la o distrugere a bazei materiale, fara a se oferi posibilitatea hotelierilor de a reface starea dotarilor cu sumele obtinute ca profit. In acest sens, Liviu Scarlat, directorul SC Mangalia SA, ne-a declarat: "Turismul social este o mare cacealma pentru societatile din turism. Tarifele practicate sunt efectiv sfidatoare la adresa privatizarii. Niciodata turismul romanesc nu se va dezvolta pe baza programelor sociale. Acceptam faptul ca in perioadele de extrasezon trebuie practicate preturi mai mici, dar tarife flexibile, care sa tina cont de dezvoltarea societatilor de turism care s-au privatizat. Cum putem spune ca vrem turism de calitate in Romania, si pe alta parte venim cu programe sociale care distrug bazele materiale, uzeaza patrimoniul de cazare si masa al societatilor, fara ca acest pret sa produca plusvaloare si macar sa ne putem intretine dotarile?! Cu aceste sume abia ne acoperim cheltuielile de intretinere, dar nu se poate vorbi de reparatii si investitii. Este efectiv o joaca a Guvernului, totul are tenta politica! Nu asa se face turism in Romania, in conditiile in care vrem sa dezvoltam acest sector. Sunt de acord cu ideea de principiu, aceasta este excelenta pentru turist, dar ar trebui facuta altfel: turistul sa plateasca "pretul social", iar o alta parte de bani ar trebui sa fie platita de Ministerul Turismului, in asa fel incat sumele adunate din cele doua parti sa dea acel tarif care sa convina societatilor comerciale din turism, cu care sa poata castiga macar un procent de 5-10% profit. Altfel, privatizarea inseamna ca a fost praf in ochi, iar fara un plusvaloare nu se poate dezvolta turismul in Romania. Am preluat niste cutii de chibrituri pe care, fara investitii, nu putem sa le transformam in unitati hoteliere de calitate. Sa nu creada Ministerul Turismului ca, dupa privatizare, s-a spalat pe maini de responsabilitatea turismului, de fapt, de aici incepe greul. Proprietarii de unitati hoteliere trebuie sa investeasca pentru ca turismul sa ajunga la un standard de calitate ridicat. Daca dorim sa elaboram o strategie de dezvoltare a turismului, este imperios necesar ca, in urmatorii patru-cinci ani, unitatile din acest sector sa fie scutite de toate taxele si impozitele. Sunt tari in care s-a practicat acest lucru, iar efectul a fost benefic. Daca nu actionam in acest sens, vom ajunge sa facem doar activitati de vanzari de hoteluri, pure speculatii si nicidecum dezvoltarea ramurii turistice. Trebuie sa existe un sistem de facilitati in turism, care sa atraga investitorii". Singura sansa ca astfel de voci sa se faca auzite este cooptarea tuturor hotelierilor in cadrul Asociatiilor Patronale, lucru care in statiunile de pe litoral a fost initiat si se afla in faza de constituire a respectivelor organisme.