"Cand banii se intalnesc cu ideile"

In organizarea Ziarului Financiar s-a desfasurat seminarul

Scopul desfasurarii seminarului a fost crearea unui liant intre oamenii de afaceri si managerii orasului * Economia Constantei are un caracter complex * Ideea de baza a fost: "succesul este un incendiu, dar este greu sa gasesti chibriturile"

Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta, impreuna cu Ziarul Financiar au organizat joi, 4 iulie, al cincilea seminar din acest an si al treilea din seria seminariilor ZF desfasurate in cele mai importante zone economice ale Romaniei, intitulat "Cand banii se intalnesc cu ideile". Dupa Brasov si Iasi, Ziarul Financiar a ales judetul Constanta pentru a continua seria de seminarii care se concentreaza pe dezbaterea oportunitatilor si provocarilor in cateva dintre cele mai importante zone economice ale Romaniei. Scopul acestui seminar a fost crearea unui liant intre oamenii de afaceri si managerii judetului, oamenii de decizie din industrie si administratie. Evident, nu au lipsit reprezentantii din sectorul investitional central, cat si consultanti romani si straini. S-a incercat, de asemenea, mijlocirea intalnirii intre interesele complementare ale celor doua parti: oameni de afaceri constanteni si cei care ar putea sa-i ajute sa-si dezvolte afacerile. Ideea de baza a seminarului a fost faptul ca "succesul este un incendiu, dar este greu sa gasesti chibriturile", Constanta reprezentand un important sector economic care beneficiaza de un potential de dezvoltare puternic.

Particularul a preluat capitalul din mana statului, deoarece acesta din urma nu a fost gestionar grozav de-a lungul anilor

Mihai Daraban, presedinte al CCINA Constanta, a facut o scurta prezentare a ceea ce inseamna de fapt orasul nostru. "Economia Constantei are un caracter complex, principalele ramuri cu pondere fiind activitatea portuara si transportul maritim, agricultura si industria alimentara, turismul, comertul, industria constructiilor de masini, industria chimica si petrochimica, industria energiei electrice si termice, industria de prelucrare a lemnului si a producerii hartiei, industria confectiilor. Practic, aproape toate ramurile economiei romanesti sunt prezente in activitatea agentilor economici constanteni. Ne-am obisnuit, cand spunem Constanta, spunem in primul rand activitate portuara. Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra si al patrulea ca marime in Europa, avand o suprafata de aproximativ 4.000 ha, cu 110 dane operative si 36 dane tehnice, detinand terminale specializate. Portul Constanta are o pozitie strategica, fiind amplasat la intersectia drumurilor comerciale, care unesc Europa cu Orientul Mijlociu si Indepartat, cu nordul Africii, fostele tari din CSI, Caucaz si Asia Centrala. Un obiectiv de maxim interes atat pentru Constanta, cat si pentru statul roman il constituie includerea Romaniei in Coridorul 7 European si, nu lipsit de importanta, este constructia autostrazii Constanta-Bucuresti-Arad din extinderea Coridorului 4 European", a argumentat Mihai Daraban. Cel de-al doilea domeniu reprezentativ pentru Constanta este turismul, care concentreaza in acest moment, prin cele 868 unitati hoteliere, aproximativ 121.000 de locuri de cazare. Ca o concluzie la tematica abordata, Constanta are o piata dificila pentru investitii, existand anumite oprelisti cum ar fi preturile exagerate ale hotelurilor scoase la licitatie. O alta problema se ridica in ceea ce priveste legislatia care a devenit mult prea complicata si acest lucru se intampla din cauza fricii de coruptie. Pe de alta parte, a fost accentuat faptul ca este bine ca "particularul" a preluat capitalul din mana statului, deoarece acesta din urma nu a fost gestionar grozav de-a lungul anilor. Prezenta la seminar, directoarea Centrului Roman de Afaceri "Marea Neagra", Cornelia Boanta, a recunoscut ca, spre deosebire de anii trecuti, prezenta turistilor in statiunile din sudul litoralului este mult mai mica. "Se resimte o migratie catre statiunea Mamaia, unde privatizarea a avut loc pentru prima data", a afirmat ea. Pledand din punctul de vedere al Ministerului Informatiilor Publice, Mihaela Orban, consilier in cadrul ministerului, au declarat ca au fost elaborate mai multe studii de perceptii sociale, referitoare la modul de afaceri. "Cele mai importante tendinte se invart in jurul unor puncte cheie, cum ar fi fiscalitatea exagerata, lipsa stimulentelor financiare, coruptia, lipsa de transparenta", a precizat Mihaela Orban. Legat de acest ultim aspect, in cadrul Ministerului Finantelor Publice s-a propus adoptarea unui proiect de lege, care insa nu se stie daca va avea sorti de izbanda.