Comitetul de Bazine s-a intrunit pentru prima data in acest an

Miliarde de lei pentru combaterea eroziunii costiere

Primul Comitet de Bazin din acest an a fost organizat de catre Directia Apelor "Dobrogea-Litoral" in cursul zilei de ieri, la sediul institutiei, avand drept participanti specialisti din domeniul protectiei mediului, alimentarilor cu apa, reprezentanti ai industriei si agriculturii, precum si ai organizatiilor non-guvernamentale din sfera ecologiei. Comitetul de Bazin are rolul de a analiza si organiza programele de dezvoltare in gospodarirea apelor, urmarind asigurarea calitativa si cantitativa a cerintelor de apa zonale, apararea impotriva efectelor distructive ale apelor, protectia si imbunatatirea calitatii apelor, precum si asigurarea cerintelor ecologice si de sanatate ale populatiei. Decizia ca acest eveniment sa se desfasoare in aceasta perioada a fost luata ca urmare a altor doua, respectiv celebrarea Zilei Mondiale a Apelor si implementarea Programului de masuri si lucrari privind protectia si reabilitarea zonei costiere.

Program de reabilitare

Zona costiera, in lungime de 244 de kilometri, este formata din tarmuri cu altitudine joasa, respectiv plajele (80%) si tarmuri relativ inalte - falezele (20%). In prezent, litoralul romanesc se afla intr-o intensa si continua degradare prin eroziune marina, produsa de dinamica valurilor. Procesele de eroziune, precum si cele de dinamica a sedimentelor si a apei din zona constituie obiectul unor studii detaliate si al unui program de urmarire anuala in vederea gasirii de solutii de limitare a efectelor de degradare si de reabilitare ambientala. Prin urmare, a fost elaborat un program de masuri, fundamentat stiintific si bine coordonat privind sistemul de protectie si reabilitare a acestei zone. Astfel, pe data de 12 februarie a fost aprobata Hotararea de Guvern 164/2004 referitoare la acest program. In esenta, acesta contine aplicarea unor solutii de tip usor (garduri de protectie a plajei, completari cu nisip, lucrari pregatitoare, plantarea de perdele de vegetatie), o gestionare mai buna a sedimentelor nisipoase aduse de Dunare in zona costiera, in plus fiind vizat Programul national de urmarire a factorilor care contribuie la dinamica tarmului si a efectelor acestor factori. Lucrarile de cercetare, proiectare si realizare a intregului proces investitional vor fi puse in aplicare de catre autoritatea publica pentru protectia mediului si gospodarirea apelor, iar cooperarea va fi asigurata de catre Comitetul National al Zonei Costiere. "Fondurile pentru executia lucrarilor asupra reabilitarii litoralului dobrogean vor proveni din Fondul de Mediu. Finantarea pentru 2004 va veni de-abia cand se vor sfarsi cele 90 de zile de la publicarea Hotararii de Guvern, iar pentru lucrarile din 2005 banii necesari vor fi alocati de la bugetul de stat", a declarat Hristu Uzun, directorul general al Directiei Apelor "Dobrogea-Litoral", gazda evenimentului. Acesta a mai afirmat ca pentru lucrarile de amenajare si reabilitare se vor folosi metodologii moderne, folosite deja de catre specialistii internationali. Potrivit afirmatiilor lui Uzun, se va incepe cu lucrari de intarire a digurilor impotriva actiunii eoliene, se vor mari suprafetele de plaja de la 7.000 de metri la 10.000 de metri. Programul vizeaza prelungirea "vietii" plajelor romanesti cu inca 40-45 de ani si marirea suprafetei acestora.

Avertizari pentru inundatii

In Romania, pagubele anuale datorate inundatiilor sunt estimate la circa 92 de milioane de dolari. Din anul 1993 au fost inregistrate 118 pierderi de vieti omenesti, au fost distruse sau afectate 138.000 de gospodarii, distruse 44.000 de animale de ferma si au fost afectati 14.000 de kilometri de drumuri. Din acest motiv, se doreste implementarea unui sistem automat de monitorizare pentru inundatii, DESWAT. Acesta are rolul de a furniza continuu informatii hidrologice necesare pentru evaluarea riscului la inundatii si stabilirea directiilor de actiune la nivel local in caz de dezastru. Prin implementarea acestei tehnologii se estimeaza o reducere a pagubelor provocate economiei de 10-15% pe an. Sistemul de avertizare DESWAT este compus din statii automate de observatii hidrologice dotate cu senzori pentru masuratori hidrologice si din statii pluviometrice. Comunicarea se poate realiza prin sistem radio in linie vizuala, prin sistem de telefonie GSM, prin sistem de comunicatie prin satelit si prin sistemul Meteorburst. In Romania, derularea proiectului se realizeaza prin intermediul organizatiei USAID si consta in realizarea la nivel national a unei retele de supraveghere hidrologica, alcatuita din 458 de statii hidrologice si 250 de statii pluviometrice, al carei cost este estimat la aproximativ 50 de milioane de dolari. Pentru spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral sunt propuse 28 de locatii pentru statii automate de observatii hidrologice ce vor supraveghea integral reteaua hidrografica din Dobrogea. Din declaratiile Marcelei Cucu, sef serviciu in cadrul Directiei Apelor "Dobrogea-Litoral", a reiesit ca pana in acest moment nu a fost stabilit numarul de posturi pluviometrice suplimentare. Orice crestere de nivel peste cota de atentie, cota de inundatie sau cota de pericol va fi transmisa in timp extrem de scurt Comisiei Judetene de Aparare Impotriva Inundatiilor Constanta si omoloagei din Tulcea.