Constanta, amenintata de desertificare

Cresterea plantelor agricole este in pericol

Distrugerea sistemelor de irigatii din judet, aplicarea incorecta a ingrasamintelor chimice, incendierea miristilor si infiintarea de culturi improprii pentru pamantul respectiv au dus la eroziunea accentuata a solului * Constienti de pericolul obtinerii unor recolte din ce in ce mai slabe, unii producatori agricoli au inceput sa ceara Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice sa realizeze analiza solurilor

Dezvoltarea din punct de vedere agricol a unei regiuni, in ceea ce priveste cultura plantelor, depinde in primul rand de tipul de soluri existente in spatiul respectiv. Strans corelate cu roca pe care se dezvolta si clima, precum si cu vegetatia, solurile prezinta o raspandire zonala, etajata dupa altitudine. Judetul nostru, reprezentat de un vechi podis, format intr-o perioada anterioara alcatuirii Muntilor Carpati, este un teritoriu care nu depaseste decat pe alocuri altitudinea de 200 m. Pe un fundament de calcare si gresii s-a asternut, de-a lungul timpului, o cuvertura de loess (roca formata prin acumularea prafului transportat de vant) pe care s-au dezvoltat soluri de tip cernoziom si balane dobrogene, acoperite cu ierburi de stepa. Aceasta vegetatie este explicata prin climatul secetos, media anuala a precipitatiilor in judetul nostru fiind sub 400 mm. Fiind bogate in humus (component principal al materiei organice din sol, rezultat din descompunerea materialului vegetal si care conditioneaza fertilitatea acestuia prin substantele nutritive pe care le contine: carbon, oxigen, hidrogen, azot, fosfor), tipurile de sol reprezentate in Constanta sunt de o mare fertilitate, constituind baza unei bogate recolte agricole, cu exceptia zonelor Adamclisi, Baneasa, Targusor, Cheile Dobrogei, unde stratul fertil este mai mic. Conditia pentru obtinerea acesteia este, insa, o buna ingrijire a solului prin efectuarea corecta a lucrarilor agricole de orice tip si, nu in ultimul rand, prin irigarea zonelor cu deficit de umezeala.

OSPA ajuta producatorii agricoli

Paradoxal pentru un tinut aflat intre doua mari ape (Dunarea si Marea Neagra), in judetul Constanta irigatiile reprezinta una dintre cele mai importante componente ale unei recolte agricole bune deoarece precipitatiile sunt, dupa cum am mentionat anterior, prea scazute cantitativ pentru a acoperi necesarul dezvoltarii in bune conditii a plantelor. Cum sistemul de irigatii din Constanta, construit cu peste 30 de ani in urma, a fost sistematic descompletat in perioada post-decembrista, de catre hotii de fier si nu numai, suprafata irigata in ultimii ani a fost mult prea mica. In conditiile unei secete accentuate, lipsa aportului de apa din irigatii s-a concretizat prin calamitarea unor culturi (de exemplu, porumbul) in anumite zone. "Aplicarea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si a erbicidelor, distrugerea perdelelor de padure, a plantatiilor pomicole si viticole au afectat de asemenea solul judetului", ne-a declarat Marioara Nicolaescu, directorul Oficiului Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice. Incendierea repetata a miristilor dupa recoltare pentru a elibera campul constituie un alt motiv pentru care fertilitatea solului a scazut considerabil, microorganismele fiind distruse de foc. Cu toate ca, in urma cu peste un an, Ministerul Agriculturii a emis un ordin prin care se interzicea aceasta practica, unii agricultori inca mai dau foc miristilor in judetul Constanta. Datorita actiunii combinate a acestor factori negativi s-a ajuns la o eroziune accentuata a solului care, in lipsa unei interventii prompte, va duce la desertificarea intregii zone. Multi producatori agricoli din Constanta si-au dat seama ca folosirea corecta a ingrasamintelor chimice, determinarea corecta a structurii culturilor necesita o analiza competenta a solului si, de aceea, au apelat la ajutorul specialistilor de la OSPA Constanta. Acestia, prin efectuarea cartarii agrochimice (analiza insusirilor chimice si fizice ale solului) pot sfatui producatorii, eliminandu-se astfel interventia antropica negativa asupra pamantului. In acelasi timp, OSPA Constanta este cuprinsa in Sistemul national de monitorizare a solurilor, care se intinde pe o perioada de 11 ani. Lucrarile de monitorizare au inceput deja, localitatile vizate fiind Mihail Kogalniceanu, Baneasa si Ostrov, a precizat directorul OSPA Constanta.