Directia Silvica are o curba ascendenta a veniturilor

Actuala conducere dezvolta un management profitabil

In cadrul Directiei Silvice activeaza patru ocoale silvice: O.S. Basarabi, O.S. Baneasa, O.S. Cernavoda si O.S. Harsova * Silvicultorii locali au in administrare o suprafata efectiv ocupata de padure de 29.647 ha (85%) * In toamna acestui an s-a desfasurat cea mai mare campanie de impaduriri de dupa 1989, si anume 800 ha * O actiune de mare importanta pentru 2004 este implementarea Proiectului PHARE denumit "Promovarea dezvoltarii durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera romano-bulgara", in valoare totala de 1380.000 euro

Directia Silvica Constanta este subunitatea Regiei Nationale a Padurilor pentru administrarea padurilor statului din judetul Constanta, reinfiintata in luna februarie a anului 2001 in baza H.G. nr. 173/2001. A fost o masura binevenita din partea Guvernului, pentru ca astfel s-a indreptat marea eroare din perioada 1999-2000, cand a fost desfiintata D.S. Constanta si preluata de D.S. Tulcea. In anii 1999-2001, cu mari eforturi proprii, derulate prin Ocolul Silvic Constanta, silvicultorii din judetul nostru au reusit sa-si construiasca un sediu propriu pe teren silvic, premisa decisiva a reinfiintarii Directiei Silvice Constanta. Constanta ramane centrul economic al Dobrogei, cea mai mare piata pentru lemnul de foc si de cherestea din sud-estul tarii, precum si una dintre cele mai dinamice zone in privinta ritmului de dezvoltare economica a tarii. Chiar daca judetul e sarac in paduri, prezenta administratiei silvice e foarte necesara deoarece deficitul de paduri trebuie combatut printr-o strategie bine gandita la care directia silvica poate aduce un aport esential de experienta si coordonare. In cadrul Directiei Silvice activeaza patru ocoale silvice, si anume: O.S. Basarabi, O.S. Baneasa, O.S. Cernavoda si O.S. Harsova. In cadrul O.S. Cernavoda este organizat ca formatie de lucru Atelierul de impletituri din rachita, similar fiind organizate pepinierele Agigea si Mamaia in cadrul O.S. Basarabi.Dupa 15 noiembrie 2002, Directia Silvica Constanta a preluat si Herghelia Mangalia, cu un patrimoniu valoros de peste 280 de cai de rasa pursange arab, dar si cu numeroase probleme financiare si materiale, care au necesitat si necesita implicarea RNP Bucuresti pentru rezolvarea lor. Capitalul uman reprezinta factorul determinant al unui management de succes. Numarul total de angajati al Directiei Silvice este de 221, din care 159 TESA si 62 muncitori.

Patrimoniul forestier din Dobrogea de Sud

In prezent, D.S. Constanta administreaza un fond forestier de 34.840 ha, din care s-au retrocedat, in urma aplicarii Legii nr. 18/ 1991, un total de numai 11 ha. In baza Legii nr. 1/2000, sunt validate 73,53 ha in vederea retrocedarii catre fostii proprietari. Legile proprietatii nu afecteaza nici 3 la mie din suprafata totala a padurilor detinute de stat. Suprafata efectiv ocupata de padure este de 29.647 ha (85%), din care speciile foioase au 27.855 ha (94%), iar rasinoasele ocupa 1777 ha (6%). In fondul forestier sunt cuprinse si 12 arii forestiere protejate: Padurea Hagieni, Padurea Canaraua Fetei, Padurea Dumbraveni, Padurea Esechioi, Padurea Fantanita - Murfatlar etc. Una dintre marile probleme ale silviculturii locale este procentul redus de padure fata de suprafata totala a teritoriului judetului, adica doar 5%, contribuie la aridizarea climei judetului, la scaderea productiilor agricole.

Principale realizari in perioada 2001-2003

La preluarea Directiei Silvice Constanta de catre actuala conducere, directorul general Ioan Bogdan si Mihail Neacsu, director adjunct, s-a gasit o restanta la regenerarea padurii din perioada 1990-2000 de aproape 2.000 ha, care s-a recuperat in totalitate in anii 2001-2003, prin investitii masive (ce insumeaza in trei ani aproape 100 miliarde lei) din fondul special pentru impaduriri de la RNP-ROMSILVA Bucuresti si cu efortul organizatoric remarcabil al silvicultorilor constanteni. Numai in acest an fondul forestier a fost extins cu peste 4.500 de hectare. Strategia judeteana de dezvoltare durabila a agriculturii si silviculturii constantene a stabilit un procent de 8-10% de padure ca prag minim de stopare a fenomenului de desertificare. In acest scop este necesara crearea a inca 50.000 ha de padure in judetul Constanta in urmatorii 25 ani. "Mentionam ca aceasta este cea mai importanta actiune de intarire a capacitatii administrative, care reprezinta totodata si cea mai importanta masura de politica forestiera in judetul Constanta, si anume dezvoltarea continua a fondului forestier de stat in scopul refacerii echilibrului ecologic al pamanturilor judetului", a declarat Ioan Bogdan. In toamna acestui an s-a desfasurat cea mai mare campanie de impaduriri de dupa 1989, si anume 800 ha, din care 470 ha in terenuri noi preluate in cadrul actiunii mentionate de dezvoltare a fondului forestier in judet. O alta actiune de mare importanta pentru intarirea capacitatii administrative va fi in anul 2004 si face referire la implementarea Proiectului PHARE CBC 2003/005-701.04 denumit "Promovarea dezvoltarii durabile si conservarea biodiversitatii in regiunea transfrontaliera romano-bulgara", in valoare totala de 1380.000 euro, Directia Silvica Constanta fiind prima administratie locala din domeniu care a obtinut fonduri nerambursabile in cadrul unui program al Uniunii Europene. S-au reinfiintat o parte din rachitariile dezafectate in perioada 1998-2000, in suprafata totala de 6,6 ha in raza ocoalelor silvice Cernavoda si Harsova. Dupa reinfiintarea, la 1 februarie 2001, a Directiei Silvice Constanta prin H.G. nr. 173/2001 de reorganizare a Regiei Nationale a Padurilor, activitatea silviculturii constantene s-a relansat, inregistrand an de an, sub indrumarea tandemului administrativ Ioan Bogdan - Mihail Neacsu, o crestere a tuturor indicatorilor tehnico-economici: productia unitatilor silvice, profitul brut, profitul net, in conditiile in care s-au platit toate obligatiile financiare la bugetele de stat, speciale si locale, acordandu-se salariatilor tichete de masa conform legii, uniforme si echipamente de lucru potrivit prevederilor contractului colectiv de munca. Curba profitabilitatii este ascendenta de la an la an, plecand de la 26,5 miliarde lei in 2001 pana la 43,4 miliarde lei inregistrati la sfarsitul lunii noiembrie a acestui an. Eforturile investitionale efectuate din surse proprii, in decursul celor doi ani, de echipa administrativa au contribuit la cresterea productivitatii si la reabilitarea unei mari parti din patrimoniul de constructii detinut de directia silvica si la dotarea cu masinile si utilajele necesare. In primele 11 luni ale acestui an s-au investit 7,518 miliarde lei fata de un program anual de 5,929 miliarde lei. De la 15.11.2002 a fost preluata in administrare si Herghelia Mangalia, pe baza OUG nr. 129/2002, unitate altadata de elita in domeniu, dar preluata cu mari probleme - datorii la stat (12 miliarde lei) care au fost platite de RNP-ROMSILVA si alti furnizori, precum si de D.S. Constanta. In total, in anul curent 2003 s-au platit pentru aceasta unitate peste 19 miliarde lei, din care de catre directie 7,5 miliarde lei. S-a relansat si aceasta activitate, prin organizarea curselor de galop de pe hipodromul Mangalia, asigurarea unei baza furajere corespunzatoare pentru cresterea celor 280 cai de rasa, reabilitarea partiala a cladirilor degradate, realizarea de imprejmuiri noi. Prioritatea actualei conduceri ramane insa realizarea Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, in anul 2004 dorindu-se impadurirea din terenurile preluate a unei suprafete de cel putin 500 ha, iar in fondul forestier existent sunt prevazute 170 ha, pentru care se vor produce peste 3,5 milioane de puieti forestieri de sectorul silvic. "Estimam o suprafata totala de aproximativ 1000 ha regenerate natural si artificial prin impaduriri", a declarat directorul general Ioan Bogdan. In total, in anii 2003-2004, conducerea si-a propus ca program de dezvoltare preluarea a unei suprafete de cel putin 10.000 ha pentru extinderea padurilor judetului administrate de ROMSILVA, ceea ce inseamna o crestere cu aproape 30% a suprafetei totale a padurilor statului in judetul Constanta.