Directia Silvica Constanta aduna gunoaiele altora

"Cei sapte ani de acasa" ar fi bineveniti pentru padurile locale

Anul trecut s-a inaintat un proiect "Conservarea biodiversitatii si managementul durabil al padurilor din Dobrogea de Sud", care a fost aprobat de catre oficialii Uniunii Europene * Silvicultorii constanteni sunt preocupati nu numai de administrarea si protejarea fondului forestier prin metodele specifice domeniului, dar si prin igienizarea tuturor ariilor protejate si a perdelelor forestiere * In judetul Constanta sunt zeci de kilometri de astfel de perdele forestiere care, saptamanal, sunt igienizate de catre circa 20 de silvicultori, constituiti in echipe secondate de doua remorci * Exista o continua preocupare a Directiei Silvice Constanta in domeniul conservarii padurilor locale, de "agrement", prin imprejmuirea acestora, crearea unor alei pietruite si a unor vetre de foc care sa poata fi controlate, precum si amenajarea mai multor puncte de depozitare a gunoiului menajer

"Ariile protejate din Romania au inceput sa aduca speranta unor investitii din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene, inclusiv pentru Directia Silvica Constanta", a declarat Ioan Bogdan, directorul general al institutiei. Anul trecut s-a inaintat un proiect "Conservarea biodiversitatii si managementul durabil al padurilor din Dobrogea de Sud", care a fost aprobat de catre oficialii Uniunii Europene. Este unicul proiect ce dezvolta aceasta cooperare in zona de frontiera terestra, de cand a demarat programul in 1999. Obiectivele proiectului sunt: realizarea a patru arii protejate transfrontaliere cu Bulgaria si imbunatatirea administrarii a cinci arii protejate forestiere din sudul Dobrogei: padurea Hagieni, Dumbraveni, Canaraua-Fetei si Esechioi in zona limitrofa granitei si padurea Fantanita-Murfatlar. Din fondurile PHARE se vor realiza patru noi cladiri tip cabane silvice, cu multiple functionalitati in imediata apropiere sau chiar in interiorul a patru paduri de mare importanta: Hagieni, Fantanita, Negru Voda si Negureni. Cabanele vor functiona cu rol de puncte de monitorizare, control si informare publica. Parte din fonduri va fi folosita pentru imprejmuirea padurilor Fantanita, pentru controlul turismului popular si transformarea lui intr-un silvoturism durabil, si a padurilor Negru Voda si Negureni, pentru protectia faunei salbatice impotriva braconajului si actiunii unor carnivore atipice, cum ar fi sacalul. Din fondurile Regiei Nationale a Padurilor se vor realiza lucrari de impaduriri si studiile aferente acestora, intreg judetul fiind eligibil pentru acest gen de lucrari.

Munca de silvicultor

Silvicultorii in general, implicit cei locali, au menirea de a proteja si administra cat mai bine fondul forestier: padurile, perdelele si vegetatia forestiera, precum si parcurile nationale si rezervatiile naturale din teritoriu. A proteja padurea, printre altele, inseamna si a fi in permanenta gata sa strangi resturile menajere ale celor care, intr-un week-end, isi petrec timpul liber la aer curat, in mijlocul naturii. Nu toti cei care aleg acest mod de recreere au cei "sapte ani de acasa", lasand in urma lor gramezi de gunoaie care, de fiecare data, sunt stranse de catre personalul din cadrul ocoalelor silvice, sau cum le spunem noi, padurari.Directia Silvica Constanta initiaza cu orice prilej, respectiv "Luna padurii", care se va incheia pe 15 aprilie, actiuni cu elevi ai scolilor din municipiu sau din localitatile judetului Constanta, avand drept tematica igienizarea si educatia ecologica. Pentru ca, pana la urma, tot ecologie se numeste si colectarea si depozitarea in locuri special amenajate a resturilor menajere din fondul forestier, rezultate de la gratarele si picnicurile in aer liber. O data cu incalzirea vremii, munca de colectare a gunoaielor din paduri se amplifica datorita numarului mare de persoane care profita de fiecare zi libera in mijlocul naturii. Aceeasi problema o au cei de la ocoalele silvice si cu perdelele forestiere, acele "lanturi" de copaci de la marginea drumurilor judetene si nationale. Gunoaiele care troneaza la un moment dat in aceste locuri sunt rezultatul ignorantei conducatorilor auto, carora le este mult mai usor sa se debaraseze de oarece ambalaje ale unor produse prin simpla aruncare in afara masinii care ruleaza pe carosabil, decat sa le depoziteze la primul punct de colectare special amenajat. In judetul Constanta sunt zeci de kilometri de astfel de perdele forestiere care, saptamanal, sunt igienizate de catre circa 20 de silvicultori, constituiti in echipe secondate de doua remorci. "Zonele cele mai expuse din acest punct de vedere sunt drumurile judetene si cele trei nationale. Cat despre paduri, pot afirma ca cele mai mari probleme le avem la padurea Valu lui Traian, padurea Basarabi, padurea de la Negureni, cele mai solicitate ca puncte de recreere", a declarat Ioan Bogdan, directorul general al Directiei Silvice Constanta. Nu mai tarziu de 1 Mai excursionistii de ocazie vor umple padurile si lizierele aflate in imediata vecinatate a zonelor urbane. Iar ce ramane in urma reprezinta o problema de educatie a multora. Problema cea mare este ca in multe dintre aceste arii forestiere traiesc specii rare de plante si animale.

Educatie ecologica

Ideal ar fi ca oricare dintre noi care se bucura de o farama de aer curat in mijlocul unei paduri cum este cea de la Negureni sa constientizeze si faptul ca doar o mana de oameni se straduiesc sa pastreze intacte astfel de locuri. Fluxul de turisti depaseste intotdeauna numarul celor care administreaza ariile protejate dobrogene. "Daca fiecare dintre cei care vin sa faca un gratar la iarba verde ar strange dupa sine ambalajele de tip PET, pe cele din hartie si ar supraveghea pana la sfarsit stingerea jarului din gratare, ar fi ideal. Exista amenajate puncte de depozitare a resturilor menajere care pot fi folosite ca atare", a declarat Mihai Neacsu, director tehnic in cadrul aceleiasi directii.In permanenta exista o preocupare a Directiei Silvice Constanta in domeniul conservarii padurilor locale, de "agrement", care se materializeaza in imprejmuirea suprafetei, crearea unor alei pietruite si a unor vetre de foc care sa poata fi controlate si astfel sa se poata evita eventuale incendii, precum si amenajarea mai multor puncte de depozitare a gunoiului menajer.