Eroziunea si desertificarea afecteaza terenurile din Dobrogea

Seminar de Ziua Pamantului

Printre arealele cu probleme din Constanta, cele in care se manifesta fenomene de eroziune si desertificare, se numara si zonele cu excedent de umiditate * Aplicarea solutiilor va fi sprijinita de prefectul judetului

In cursul zilei de ieri, in sala de conferinte a Directiei "Apele Romane Dobrogea-Litoral" s-a desfasurat seminarul cu tema "Solutii pentru ameliorarea terenurilor degradate". Organizata de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Constanta si Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice cu ocazia Zilei Pamantului, manifestarea a reunit reprezentanti ai majoritatii institutiilor care au legatura cu domeniul respectiv. Astfel, alaturi de reprezentantul Guvernului in teritoriu, Gheorghe Martin, au fost prezenti directorul Regiei Nationale a Padurilor, al Directiei "Apele Romane Dobrogea-Litoral", al SN Imbunatatiri Funciare, reprezentanti ai Universitatii "Ovidius", primari din localitatile care se confrunta cu probleme in acest sector. Dupa cum a declarat Marioara Nicolaescu, directorul OSPA, pamanturile din judetul nostru "sunt afectate de seceta climaterica si de cea pedologica", eroziunea solului fiind amplificata atat de acest fenomen, cat si de ploile torentiale care decoperteaza pana la 20 tone de pamant/hectar. O alta problema a solurilor dobrogene este, in opinia directorului OSPA, scaderea de elemente nutritive din acestea, la care se adauga si asa-numitul fenomen de compactare, cimentare a solului. Paradoxal, alte zone din judet contin un exces de umiditate, in acele locuri manifestandu-se fenomenul de saraturare. Toate aceste probleme la nivelul Constantei sunt generate de schimbarile climatice si "vanturile puternice care transforma ogoarele in desert", dupa cum a precizat primarul orasului Cernavoda, dar cea mai mare parte din vina revine factorului antropic, agricultorii constanteni aplicand agrotehnici neadecvate. Astfel, in judet nu se practica rotatia culturilor, se incendiaza miristile si se aplica doar 40 kilograme substanta activa de ingrasamant/hectar in loc de cel putin 120 kilograme, dupa cum specifica normele europene in domeniu, si asta pentru a enumera numai o mica parte dintre elementele negative care au condus la situatia actuala. Solutii pentru sutele de hectare afectate de saraturare sau pentru cele aflate in curs de desertificare ar fi, de la caz la caz, "reimpadurirea sau reintelenirea terenurilor, folosirea corecta a ingrasamintelor, constituirea unor ferme familiale si exploatatii agricole viabile" si, nu in ultimul rand, adoptarea unor masuri legislative care sa permita refacerea echilibrului in acest sector. Pentru a reusi rezolvarea acestor situatii, prefectul a sugerat intocmirea de catre institutiile amintite anterior a unui plan comun de actiune, promitand tot sprijinul pentru aducerea acestuia la indeplinire.