Mai multe paduri de protectie
Mai multe paduri de protectieImpotriva vanturilor puternice si a ploilor torentiale
Inainte de 1989, perdelele forestiere erau considerate factori negativi in dezvoltarea economica a judetului, prin stoparea extinderii terenurilor agricole * Ploile torentiale antreneaza 20 tone de pamant pe an, in timp ce vanturile puternice decoperteaza solurile dobrogene * In perdelele de protectie constantene se semnaleaza prezenta pinului negru, specie importanta de rasinoase
Una dintre problemele intens dezbatute la seminarul "Solutii pentru ameliorarea terenurilor degradate", organizat de catre Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Constanta si Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice, cu ocazia Zilei Pamantului, a fost cea a crearii perdelelor forestiere. Dupa ce in perioada de dinainte de 1989 se aplica principiul conform caruia acestea reprezentau un element negativ in dezvoltarea economica a judetului, impiedicand extinderea suprafetelor agricole, in momentul de fata se reafirma necesitatea reinfiintarii acestora. Dupa cum ne-a declarat Ion Bogdan, director in cadrul Directiei Silvice Constanta, aceste paduri ar putea proteja culturile agricole impotriva vanturilor care usuca puternic pamanturile in zona stepei dobrogene si decoperteaza solurile, perdelele respective urmand sa fie proiectate si amplasate transversal pe directia curentilor de aer dominanti, la distante stabilite prin studii de specialitate, pentru a "ridica" actiunea vanturilor de la suprafata solului. De asemenea, dispunerea perdelelor forestiere in careuri ar putea impiedica eroziunea pluviala, ploile torentiale antrenand pana la 20 tone de pamant/hectar in fiecare an. La momentul actual, Directia Silvica Judeteana mai detine in administrare, prin Ocolul Silvic Basarabi, conform precizarilor directorului institutiei, "doar cateva astfel de perdele forestiere care au supravietuit defrisarilor din anii `60, pe aliniamentul Mangalia - Ciobanita - Conacu si Constanta - Mangalia. Acestea totalizeaza o suprafata de 550 hectare, cu o lungime de aproximativ 61 kilometri. Vegetatia forestiera din perdelele respective cuprinde specii de rasinoase, cum ar fi pinul negru, de foioase (frasin, ulm, stejar, liliac, maces)". Conform informatiilor de specialitate, pinul negru este o specie de rasinoase importanta si de aceea ocrotita, multi arbori seculari declarati monumente ale naturii in intreaga tara apartinand acesteia. In urma cu doi ani, Directia Silvica a demarat un program de impaduriri pe terenurile goale din fondul forestier existent, in actiunea de infiintare a peste 1.100 hectare de padure fiind investite 48 miliarde lei, bani proveniti din Fondul pentru conservare si regenerare a padurii, constituit conform legislatiei in vigoare.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp