Piata vinurilor, plina de impuritati

Consumatorii incurajeaza comercializarea marfurilor slabe calitativ

Rafturile magazinelor constantene gem de recipiente din plastic, la doi litri, continand vin cu denumiri pretentioase, cum ar fi Galbena de Odobesti, Tamaioasa de Bohotin sau Feteasca Regala * Aceste soiuri fac parte din vinurile cu denumire de origine controlata si trepte de calitate, produse pe areale restranse * Cumparatorii nu reclama produsele slabe calitativ la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului, multumiti fiind de pretul scazut al acestora

Din punctul de vedere al consumului de bauturi alcoolice, pana in 1990, Romania era o tara a vinului. In ultima decada, insa, acest produs a pierdut in permanenta teren, in favoarea berii si a bauturilor spirtoase. Astfel, intr-o perioada relativ scurta de timp, romanul a devenit un consumator fervent de bere. Acest lucru se datoreaza dezvoltarii explozive a fabricilor de profil, investitiilor realizate in aceasta industrie, campaniilor publicitare foarte agresive si, mai ales, ofertei tot mai bogate, ieftine si de buna calitate. Pentru constanteni, sezonul estival in care se organizeaza festivaluri ale berii a constituit un motiv in plus pentru reorientarea consumului. In schimb, piata vinului a ramas la un nivel destul de primitiv, deoarece in ultimii 30 ani nu s-a mai investit in vinificatie, iar consumatorul, din lipsa de bani, s-a indreptat spre bauturile tari: in loc sa cheltuiasca 40.000 lei pe o sticla cu vin, prefera una de votca la pretul de 15.000 lei. La aceste cauze care au dus la stagnarea si chiar la regresul pietei se adauga scepticismul cunoscatorilor in ceea ce priveste continutul real al unei sticle de vin cumparate din magazin. In Constanta, rafturile magazinelor de cartier sunt pline de sticle de doi litri cu etichete de vinuri cu denumiri pretentioase de soiuri si podgorii cunoscute. Faptul ca aceste vinuri sunt etichetate cu intentia clara de a pacali consumatorii necunoscatori reiese din aceea ca multe din soiurile inscrise pe ambalajele acestor produse provin din podgorii restranse (Murfatlar, Jidvei/Tarnavele, Odobesti, Valea Calugareasca, Dealu Mare), situatie in care normal ar fi sa se livreze pe piata un numar mai mic de sticle, la preturi mai ridicate. Multe din soiurile inscrise pe etichetele marfurilor amintite (Tamaioasa romaneasca, Muscat Ottonel, Busuioaca de Bohotin, Feteasca regala) fac parte din vinurile cu denumire de origine controlata si trepte de calitate, care reprezinta categoria de calitate a vinurilor cea mai ridicata. Ele se produc in mod normal pe areale mai restranse si dupa reguli severe. De aceea ar fi imposibil ca licoarea galbena ambalata in plastic, la doi litri, sa fie chiar Galbena de Odobesti, la pretul de 35.000 lei sticla. Preferate de studenti amatori de chefuri sau de cei care apreciaza in primul rand cantitatea si apoi calitatea, bauturile fara pretentii care sufoca rafturile magazinelor constantene sunt bune de dat dureri de cap dupa primul pahar. Aceste vinuri anonime cu denumire nobila sunt obtinute din coloranti alimentari si arome, consumatorii care se lasa pacaliti de pretul scazut si eticheta cu nume inselator nereclamand calitatea produsului la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului, constienti fiind, pana la urma, ca la 15.000 lei/litru nu puteau achizitiona ceva original. Mai ciudata este insa tacerea producatorilor originali, care nu reclama folosirea abuziva a unor denumiri protejate.

Exportul de vinuri romanesti a scazut considerabil

In timp ce piata constanteana geme de impuritati, o colectie de vinuri romanesti provenind din podgoriile Murfatlar, Cramele Prahova (Ploiesti), Jidvei (Alba), Cotnari, Dealu Mare si Panciu au fost expuse cu ocazia Salonului International de alimentatie publica si hoteluri "Gastronomia", care a avut loc in perioada 2-6 noiembrie a.c. la Lausanne in Elvetia, Romania fiind invitata de onoare a acestui eveniment. In prezenta reprezentantilor firmelor producatoare mentionate si a membrilor Ambasadei Romaniei din Elvetia, a fost organizata o degustare de vinuri romanesti la care au participat oficiali ai Scolii Hoteliere din Lausanne, bauturile bucurandu-se de o remarcabila apreciere, dupa informatiile oferite de membrii ambasadei Elvetiei la Bucuresti. Cu toate ca, potrivit unei statistici recente, vinurile romanesti, printre care si cele constantene - produsele obtinute la Murfatlar aflandu-se in topul preferintelor romanilor - sunt apreciate la expozitii de gen din strainatate, exporturile de vin sunt in continua scadere, incepand din 1997. Daca in 1996 Romania exporta peste 46.000 tone vin, in valoare de mai mult de 33 milioane USD, in anul 2000 numai 12.300 tone vin au plecat la export, valoarea acestora fiind de 17 milioane USD. Pe de alta parte, drept raspuns la cererea interna, tara noastra importa cantitati insemnate de vinuri si bauturi alcoolice, numai prin H.G. 338/2001 aprobandu-se importul a peste 63.000 hectolitri de astfel de produse. La baza acestei situatii se afla, pe langa privatizarea lenta a producatorilor de vin, si diminuarea suprafetelor cultivate cu vita-de-vie. Conform unor prevederi ale politicii de aderare la Uniunea Europeana, Romania ar trebui sa desfiinteze aproape jumatate din culturile de vita-de-vie, care sunt alcatuite din soiuri hibride, pentru a se infiinta altele cu soiuri nobile. Ce va insemna acest lucru pentru industria vinurilor in tara noastra, inca nu se stie. Cert este insa ca, pentru a se adapta la cerintele unei piete libere competitive atat pe plan intern, cat si pe plan extern, firme producatoare cum ar fi "Vie-Vin Murfatlar" sau "Jidvei" si-au impus standarde calitative ridicate, pretul produselor lor fiind mai ridicat, insa intreaga aparenta a vinurilor produse de aceste firme, incepand de la etichetele folosite si terminand cu gustul, le impune pe piata constanteana, si nu numai. De asemenea, Laboratorul de oenologie al Statiunii de Cercetare si Productie Vitivinicola Murfatlar se afla printre cele noua laboratoare atestate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor in vederea executarii analizelor pentru vinurile si celelalte bauturi destinate exportului, precum si pentru cele cu denumire de origine. Acest lucru echivaleaza cu recunoasterea valorii atat a specialistilor constanteni, cat si a vinurilor din judetul nostru.