Pozitia oficiala a Forumului Atomic Roman fata de situatia opririlor neplanificate ale CNE Cernavoda din perioada 25-29 martie 2018

ROMATOM intelege preocuparea publica fata de opririle neplanificate ale Unitatilor 1 si 2 CNE Cernavoda si reducerea de putere a Unitatii 2 din perioada 25-29 martie 2018, insa din punct de vedere tehnic si al securitatii nucleare, dorim sa facem urmatoarele precizari:

Opririle neplanificate pot fi de mai multe feluri: (i) deconectari automate ale reactorului ca urmare a interventiei sistemelor de oprire rapida sau (ii) opriri controlate ca urmare a deciziei conservative a operatorilor, la identificarea unor parametri care depasesesc conditiile standard si (iii) opriri controlate, preventive, datorate necesitatii efectuarii unor lucrari de remediere sau de mentenanta corectiva. Deciziile de oprire controlata se iau in conformitate cu normele si procedurile de securitate nucleara aplicabile in astfel de situatii. Reducerea de putere poate aparea tot din necesitatea efectuarii unor lucrari de remediere, insa reactorul ramane in permanenta conectat la retea cu totalitatea functiilor de securitate nucleara asigurate.
Ca si practica la nivel international in industrie, se estimeaza anual un numar de ore de opriri neplanificate care sunt bugetate in vederea echilibrarii productiei si onorarii contractelor de livrare a energiei electrice fiind specifice oricarui tip de reactor si, la nivel international, sunt anuntate in aceeasi maniera in care procedeaza Nuclearelectrica.
Desi au fost doua opriri neplanificate si o reducere de putere intr-o perioada foarte scurta de timp, ceea ce genereaza o stare de preocupare la nivel public, din punct de vedere al securitatii nucleare, riscului pentru personal, populatie si mediul inconjurator, aceste evenimente nu au un impact negativ asupra categoriilor mentionate mai sus.
Romatom este convinsa ca Nuclearelectrica, prin expertii sai, implementeaza toate masurile necesare reducerii frecventei unor astfel de evenimente, compania fiind printre cei mai siguri producatori de energie nucleara la nivel global.
Opririle neplanificate nu pot fi incadrate pe Scala Internationala a Evenimentelor Nucleare (INES) a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena, unde nivelul 0 (cel mai scazut) se refera exclusiv la deviatii, opririle de la CNE Cernavoda nefacand parte din aceste categorii.

In mod nefericit, opririle recente de la CNE Cernavoda au fost asociate in mod eronat conditiilor premergatoare care au condus la   accidentul de la Cernobil. Aceasta asociere este imposibila din punct de vedere tehnic din urmatoarelelor considerente:

a) Diferentele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizata la Cernavoda) si RBMK (cum a fost cel de la Cernobil) sunt fundamentale. Apararea in adancime specifica reactoarelor CANDU inseamna de fapt o abordare fundamentala a securitatii nucleare din perspectiva proiectului, constructiei, operarii.

b) In cazul reactoarelor CANDU, exista 4 sisteme speciale de securitate: doua sisteme independente, redundante si diferite constructiv de oprire rapida, sistemul de racire la avarie a zonei active a reactorului si sistemul anvelopei.

Caracteristica CANDU RBMK

Anvelopa de protectie Anvelopa de protectie Fara anvelopa de protectie
Sisteme de oprire -2 sisteme (bare absorbante si injectie de lichid)

-2 secunde ca timp de actiune

-Independente, redundante

-1 singur sistem de oprire cu bare


-10 secunde timp de actiune

-eficienta acestuia depinde de starea reactorului

Moderator Apa grea Grafit

c) Cauza de baza a accidentului de la Cernobil a fost o deficienta de proiectare a sistemului de oprire care in conditiile efectuarii unui experiment nefericit, ceea ce nu este cazul la CNE Cernvoda, a introdus o crestere necontrolata a reactivitatii urmata de topirea zonei active si initierea accidentului atat de mediatizat.

d) In cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire si sistemul de control nu erau independente, existand asadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate sa fie ignorate si operate prin ajustari manuale ale sistemului de control. In cazul reactoarelor de tip CANDU, cele doua sisteme sunt independente, actionand in mod automat la iesirea din parametrii normali de operare.

e) Reactorul de la Cernobil nu avea anvelopa de protectie, iar factorul cheie in eliberarea majora de radioactivitate in mediu a fost energia rezultata din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare si retinere a produsilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face fata unui accident sever  iar moderatorul utilizat este apa grea.

Asadar, orice asociere intre opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unitatilor 1 si 2 CNE Cernavoda  si cauzele accidentului de la Cernobil este imposibil de sustinut prin argumente tehnice si de operare, Romatom recomandand prudenta si o documentare riguroasa in tratarea acestor subiecte in spatiul public.

“Nuclearelectrica actioneaza in stricta conformitate cu procedurile de securitate nucleara si sunt convins ca aceste opriri, desi fara impact major de securitate nucleara, sunt analizate pentru a se asigura ca astfel de evenimente sa nu se mai repete. In industria nucleara se invata continuu din experienta, iar odata investigate cauzele, se iau toate masurile pentru evitarea reaparitiei acestora. Trebuie inteles ca aceste opriri nu sunt un risc asupra securitatii nucleare, nu reprezinta incidente sau accidente, ele fiind sunt pur si simplu evenimente tehnice care necesita oprirea reactorului.”– Teodor Chirica, Presedinte Onorific al Romatom.

Sursa: romatom.org.ro